MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Aveți grijă ce postați pe Facebook dacă vreți să vă angajați
Postările pe Facebook ale candidaților devin criteriu important în decizia de recrutare
Șase din zece angajatori verifică, în procesul de evaluare a unui candidat pentru un job în cadrul companiei, profilurile acestuia de social media, iar aproape patru din zece țin cont inclusiv de acest criteriu în decizia de recrutare, reiese dintr-un sondaj desfășurat de BestJobs Totodată, candidații trebuie să se aștepte să le fie verificată experiența trecută în CV. Aproape șapte din zece specialiști în recrutare chestionați au spus că verifică de obicei candidatul cu angajatorii anteriori: 29% atât pentru pozițiile low-level, cât și pentru cele high-level, 34% - doar pentru funcțiile high-level, iar foarte puțini fac verificări doar pentru pozițiile low-level. Peste jumătate dintre angajatori (53%) mai testează de obicei și abilitatea unui candidat de a interacționa cu echipa din care va face parte, atât pentru pozițiile low-level, cât și pentru cele high-level, în timp ce 14% fac acest lucru doar pentru pozițiile high-level. Prima impresie este importantă pentru circa 95% dintre angajatori, iar principalele trăsături pe care aceștia le caută la un candidat sunt încrederea în sine (78,5% dintre respondenți), abilitatea de a rămâne calm sub presiune (76,2%) și capacitatea de convingere (61%). Atitudinea relaxată și curajul candidatului contează pentru peste o treime dintre companii, iar șarmul personal pentru doar 14% dintre angajatori. De asemenea, pentru recrutori cele mai importante caracteristici pe care le-ar plăcea să le vadă la candidatul ideal sunt altele decât carisma. Astfel, ei vor mai degrabă ca acesta să fie onest (67,4% dintre respondenți), eficient (47,7%), cooperant (35,5%), flexibil (30,2%), încrezător (22,6%), competitiv (19,2%), convingător (16,8%), meticulos (14,5%), intuitiv (12,8%), carismatic (12,8%), relaxat (11%) sau independent (9,3%). În ciuda faptului că una dintre întrebările uzuale la interviuri este unde se vede candidatul peste câțiva ani, în cele mai multe cazuri răspunsul nu este determinant în decizia de angajare. Doar trei din zece angajatori ar lua în considerare respingerea candidatului în procesul de recrutare în cazul în care acestuia îi lipsește un plan realist pe termen lung. Nici CV-ul tipărit nu mai valorează atât de mult pentru angajatori. Doar pentru 35% dintre cei care fac recrutarea mai contează dacă un candidat vine cu un CV pe hârtie la interviu, pentru restul de 65% contând puțin sau deloc. Sondajul a fost efectuat în perioada 01 - 15 mai 2019, pe un eșantion de 292 companii mici, medii și mari din România.
Opt companii din zece spun că au o politică de reducere a pierderilor de energie
u așa arată un studiul al EnergyPal cu suportul Valoria
Opt companii din zece spun că au o politică de reducere a pierderilor de energie în cadrul companiei, aceasta fiind o creștere de 13 puncte procentuale în ultimele 12 luni, dar numai 4 din 10 companii spun că au investit într-un program de eficientizare energetică. Conform celei de-a doua ediții a studiului „Eficiența energetică în companiile din România”, realizat de EnergyPal cu suportul Valoria, în România, în 2019, 64% dintre companii spun că nu au implementat un sistem de contorizare inteligentă a echipamentelor principale, față de 69% anul trecut. Pe de altă parte, 75% dintre companii spun că au o politică de eficientizare a costurilor cu utilitățile în 2019, un procent în creștere cu 6 puncte procentuale față de anul anterior. ”Datele comparative dintre rezultatele ediției 2019 și ale celei din 2018 arată evoluții timide pe anumite paliere, dar și câteva evoluții mai curajoase pe altele. Este evident că acționând în cunoștință de cauză, în urma consilierii primite de la experți, măsurând și cuantificând permanent, companiile înțeleg că pot lua măsuri pentru a crește eficiența energetică și a reduce pierderile de energie pe termen scurt, mediu și pe termen lung”, spune Lucian Anghel, Fondator și CEO, EnergyPal România. Cele mai multe companii dintre cele respondente (61% în 2019 față de 62% în 2018) spun că eficiența energetică înseamnă raportul dintre rezultatul constând în performanță, servicii, bunuri sau energie și energia folosită în acest scop. Pe de altă parte 17% în acest an, comparativ cu 14% anul trecut, identifică acest concept cu capacitatea de a efectua o acțiune cu un consum minim de energie. În 2019, 62% dintre companii, în creștere de la 55% în 2018, nivelul actual de monitorizare a consumurilor în companie este realizat doar printr-un contor general pe utilități, iar 40% față de 34% au contorizări interne detaliate cu citire manuală. În acest an, numai 25% dintre companiile respondente spun că au și contorizări interne detaliate cu citire automată, în creștere de la 17% la ediția de anul trecut. Există o creștere, de la 7% în 2018 la 12% în 2019, a procentului companiilor care au date de consum exportabile în Excel, în timp ce procentul companiilor unde găsim un consum de energie integrat cu monitorizarea producției rămâne constant la 7%. O tendință pozitivă este indicată de faptul că 79% dintre companiile respondente în 2019, față de 66% în 2018, spun că au o politică de reducere a pierderilor de energie în cadrul companiei – o creștere de 13 puncte procentuale în ultimele 12 luni. Un procent semnificativ de 75% dintre companii, dintre cele respondente, spun că au o politică de eficientizare a costurilor cu utilitățile în 2019, o creștere de 6 puncte procentuale față de anul anterior. Numai 4 din 10 companii spun că au investit într-un program de eficientizare energetică. La nivel de industrii, cele mai puține companii cu astfel de investiții sunt din construcții/imobiliare (20% în 2019 față de 19% în 2018), urmate de cele din alimentație/agricultură (21% față de 29%) și din servicii profesionale (32% față de 27%). Studiul EnergyPal mai relevă și faptul că procentul companiilor respondente care spun că au realizat un audit energetic al clădirilor este de 51% în 2019, în creștere cu 9 puncte procentuale față de anul trecut. Cele mai multe companii care au realizat un audit energetic al clădirilor sunt cele din producție industrială (69%).
Cartoful dulce câștigă teren în patria pepenilor de la Dăbuleni
Localitatea Dăbuleni din județul Dolj, cunoscută ca patria pepenilor verzi, este acum și locul unde se cultivă cu succes cartoful dulce. De asemenea, dăbulenii încearcă în acest an să aclimatizeze și măslin, kiwi, banana nordului, curmalul chinezesc și kaki. Cartoful dulce a fost aclimatizat la Dăbuleni de specialiștii de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri. În prezent, acest produs este testat de localnici fie cumpărând cartofi pentru consum, fie cultivându-l în gospodării. Cartoful dulce este cultivat și de fiermieri. „Avem fermieri care vin la noi și cer fie cartofi pentru a produce răsad sau care cer direct răsadul. Fermierii sunt nu numai din județul Dolj, ci din toata țara. Am avut comenzi inclusiv de la Suceava. Noi onorăm comenzile și prin curierat și le trimitem la pachet și procesul tehnologic", a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul stațiunii, Aurelia Diaconu. Această legumă a ajuns să fie cultivată în Dolj și în alte zone din țară în urma unui colaborări bilaterale încheiate între o universitate din Coreea de Nord și stațiunea din Dăbuleni. Au fost aclimatizate mai multe soiuri de cartof dulce care se cultivă pe o suprafață de 3 hectare. „Caracterul variabil al climei din sudul câmpiei Olteniei, cu tendință de accentuare a secetei, precum și fertilitatea scăzută a psamosolurilor oferă condiții favorabile cultivării cartofului dulce. Cartoful dulce am început să îl cultivăm în 2012, în cadrul unui protocol de cooperare bilaterală încheiat între Universitatea Națională Kyungpook (KNU) din Coreea de Sud și Stațiunea de cercetare care s-a derulat în perioada 2012-2015. Acum cartoful dulce este cultivat în cadrul stațiunii, dar și de fermieri și de localnici care vor să îl testeze atât ca și cultură, cât și ca legumă de consum", a spus Aurelia Diaconu. Potrivit specialiștilor din cadrul stațiunii din Dăbuleni, față de cartoful obișnuit, cartoful dulce se vinde la un preț mult mai mare, dar este mai bogat în vitamine și antioxidanți. În prezent cartoful dulce pentru consum se vinde la stațiunea Dăbuleni cu prețul de 5 lei pe kilogram. Această legumă se găsește și în piețele din Craiova și se vinde cu minim 10 lei kilogramul. În cadrul stațiunii Dăbuleni anul acesta au fost plantați și arbuști precum măslin, kiwi, banana nordului, curmalul chinezesc și kaki. „Aceste specii noi le testăm pentru a constata dacă se adaptează, pentru a fi cultivat pe scară largă valorificând superior condițiile pedoclimatice ale zonei, așa cum am procedat în cazul cartofului de dulce. Vom continua cercetările și cu alte specii pe care le avem în baza de date, de plante medicinale și legume care nu au fost cultivate pe scară largă", a mai spus directorul stațiunii de cercetare Dăbuleni.
Daea: România este pe primul loc în UE la producția de miere
România se situează pe locul al 2-lea în Uniunea Europeană, după Spania, ca număr al familiilor de albine și pe primul loc la producția de miere, a declarat sâmbătă ministrul Agriculturii Petre Daea, la o conferință de specialitate. Ministrul spune că albinele sunt responsabile pentru polenizarea a trei sferturi din principalele culturi alimentare, albinele furnizează un serviciu esențial pentru agricultura modernă. „Încercați să vă imaginați lumea fără mere, pere, citrice, morcovi, struguri, măsline, roșii ori migdale sau o primăvară lipsită de florile câmpului. Circa o treime din culturile de legume, fructe și flori din zonele temperate depind de serviciile albinelor, iar dacă extindem această abordare spre tropice, aproape toate plantele cu flori depind de insectele polenizatoare. Așadar, albinele joacă un rol important în viața noastră, iar serviciile lor sunt gratuite. Pe de altă parte, datorită rolului socio-economic și științific, apicultura este o activitate care contribuie la dezvoltarea spațiului rural”, a spus ministrul. Evenimentul a fost organizat cu prilejul 'Zilei Mondiale a Albinei", instituit de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) în anul 2017. Daea spune că apicultura a cunoscut cea mai mare dezvoltare, în anii 60, când România era al cincilea producător mondial de miere. În prezent, a spus Daea, România acordă o atenție deosebită sectorului apicol din punctul de vedere al agriculturii, al protecției plantelor și al agriculturii sustenabile, deoarece albinele au un impact mare asupra echilibrului ecologic. Totodată, se are în vedere asigurarea funcționării integrate a tuturor sectoarelor, dar și susținerea programelor de sprijin, de cercetare, inovare și de educație pentru sectorul apicol, pentru a se asigura că apicultura face parte în continuare din producția agricolă.
De ce s-a prăbușit lanțul de restaurante al lui Jamie Oliver? Un răspuns este Brexit
La începutul acestei săptămâni, grupul de restaurante Jamie Oliver a intrat în insolvență, ceea ce a dus la pierderea a 1.000 de locuri de muncă, relatează BBC. Grupul, care include lanțul italian Jamie, Barbecoa și Fifteen, a fost redus de la 25 de restaurante la trei. Dispariția restaurantelor face parte dintr-o tendință mai largă, potrivit statisticilor firmei de date CGA. Lanțurile au înregistrat o scădere cu 1,1% a numărului de restaurante în anul încheiat în martie, o scădere mai accentuată decât scăderea de 0,1% înregistrată din decembrie până în decembrie, care a fost prima scădere într-un deceniu. Kate Nicholls, directorul executiv al organismului comercial UKHospitality, spune că se închid 15 restaurante pe săptămână, pe fondul politicilor politice și economice "tulburi" care afectează cheltuielile de consum. După un deceniu în care sectorul restaurantelor a tot crescut, numărul de restaurante s-a contractat pentru prima dată anul trecut, deoarece lanțurile au suferă implicațiile a 10 ani de expansiune rapidă. În această perioadă, multe lanțuri licitau pentru aceleași proprietăți, ridicând chiriile și generând plăți suplimentare pentru companii, potrivit expertului în domeniul ospitalității la EY, Christian Mole. Marjele de profit sunt, de asemenea, amenințate de creșterea costurilor cu alimentele. Incertitudinea Brexit a afectat valoarea lirei, dăunând importatorilor, a spus Mole. Între timp, restaurantele - care depind adesea de lucrătorii din străinătate - și-ar putea crește costurile salariale, dacă Brexit le va împiedica să angajeze personal străin. Pe de altă parte, a apărut și o schimbare în comportamentul consumatorilor. Mole spune că "tinerii bogați dar grăbiți" au preferat opțiunile "grab and go"de la Itsu, Wagamama și Leon. Dar oamenii încă mai mănâncă, spune Karl Chessell, director diviziei pentru produse alimentare și de vânzări cu amănuntul la CGA. "Diferența este această creștere uriașă a ofertei de pe piață." Mai există încă 5.785 de restaurante care sunt parte dintr-un lanț sau altul în Marea Britanie. În cazul lui Jamie Oliver, experții spun că piața s-a schimbat și compania nu a reușit să răspundă destul de repede la aceste schimbări. Mai mulți clienți doresc alimente sănătoase, și adesea caută ceva nou, iar răpspunsul lanțurilor este lent. În plus, celebritatea l-a ajutat pe chef pe termen scurt, dar nu a rezistat ca strategie în timp. Oliver, celebru pentru emisiunile sale de televiziune și cărțile de rețetele culinare, a declarat că "este profund întristat de acest rezultat și dorește să le mulțumească angajaților și furnizorilor care s-au implicat cu inima și sufletul în această afacere de peste zece ani". În februarie anul trecut, presa britanică a scris că Jamie Oliver acumulase datorii de 71,5 milioane de lire sterline (80,7 milioane de euro), din care 2,2 milioane de lire sterline erau salarii restante pentru angajații din restaurantele sale.
Fiat Chrysler și Renault discută pe tema unei colaborări
Fiat Chrysler (FCA) și Renault discută pe tema unei colaborări globale care ar putea rezolva unele dintre principalele puncte slabe ale celor doi constructori de automobile, informează Reuters, care citează două surse apropiate negocierilor. Discuțiile sunt într-un stadiu avansat, au spus sursele. Companiile nu au comentat informațiile. Presiunea pentru consolidare în rândul producătorilor de automobile a crescut odată cu provocările generate de trecerea la automobile electrice, înăsprirea reglementărilor privind emisiile și nevoile financiare importante pentru dezvoltarea autovehiculelor conectate și autonome. FCA și Renault au o capitalizare de piață combinată de aproape 33 de miliarde de euro (37 miliarde de dolari) și vânzări globale totale de 8,7 milioane de vehicule. FCA are o afacere extrem de profitabilă cu camioanele RAM și cu marca Jeep în SUA, dar pierde bani în Europa, unde încearcă să țină pasul și cu reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Renault, dimpotrivă, este un pionier al mașinilor electrice cu tehnologii relativ eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil și o prezență puternică pe piețele emergente, dar nu vinde în SUA. Orice legătura se va confrunta probabil cu obstacole politice și sindicale, în special în Italia. Cele mai multe dintre fabricile europene ale FCA lucrează sub o capacitate de 50%.
Aparatele Boeing 737 MAX ar putea fi autorizate să zboare din nou
Acțiunile Boeing au crescut la maximul a două săptămâni, după apariția anunțului că Federal Aviation Administration (FAA) ar putea aproba reluarea zborurilor cu aparatele 737 MAX la sfârșitul lunii iunie, informează Reuters. Acțiunile companiei au scăzut cu aproape 15% de la prăbușirea a unui avion Ethiopian Airlines 737 MAX în martie, eliminând 49 de miliarde de dolari din valoarea de piață a acesteia. Dacă aeronava va fi autorizată să zboare în iunie, operatorii, inclusiv Southwest Airlines Co, American Airlines Group Inc și United Continental Holdings Inc, nu ar trebui să prelungească anulările costisitoare pe care le-au pus deja în aplicare pentru sezonul de vârf din vară.
Facebook a eliminat mai mult de 3 miliarde de conturi false
Facebook a eliminat mai mult de 3 miliarde de conturi false din octombrie până în martie, de două ori mai multe decât în precedentele șase luni, a anunțat compania. Într-un raport, Facebook a declarat că a înregistrat o "creștere abruptă" în crearea de conturi false în ultimele șase luni. Majoritatea acestor conturi falsificate au fost blocate "în câteva minute" de la crearea lor. Ca rezultat, compania estimează că 5% din cei 2,4 miliarde utilizatori activi lunari sunt conturi false, în creștere față de estimările precedente, de 3 - 4%. Facebook a declarat că a înlăturat peste 7 milioane de postări, fotografii și alte materiale care au încălcat regulile sale. Facebook angajează mii de oameni să revadă postările, fotografiile, comentariile și videoclipurile. Dintre cele 3,4 miliarde de conturi eliminate în perioada de șase luni, 1,2 miliarde au fost create în timpul celui de-al patrulea trimestru al anului 2018 și 2,2 miliarde în primul trimestru al acestui an. Mai mult de 99% dintre acestea au fost dezactivate înainte ca cineva să le fi raportat companiei. În perioada aprilie-septembrie anul trecut, Facebook a blocat 1,5 miliarde de conturi.
