MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Angajații de la stat consideră că nu primesc salariul pe care îl merită
40% spun că un venit lunar motivant este de 1.500-2.000 euro u 7 din 10 angajați la stat nu au participat la cursuri de formare profesională
Șapte din zece angajați la stat nu au participat la cursuri de formare profesională, deși Codul Muncii obligă instituțiile publice să dezvolte abilitățile personalului cel puțin o dată la 2 ani, arată un sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP. Potrivit acestuia, angajații de la stat consideră că nu primesc, în prezent, salariul pe care îl merită: aproape 40% dintre ei spun că un venit lunar motivant este de 1.500-2.000 euro, iar pentru 21% nivelul unui astfel de salariu este de peste 2.000 euro. ”Aproape 72% dintre angajații la stat nu au urmat, în ultimii ani, cursuri de formare profesională care să le îmbunătățească competențele la locul de muncă, în special pe cele digitale”, arată un sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP, deși instituțiile statului sunt obligate prin lege să investească în perfecționarea constantă a angajaților pentru o eficiență sporită în administrația publică. De asemenea, doar 0,1% dintre funcționarii publici sunt interesați de cursuri de competențe digitale și IT&C. Astfel, specialiștii avertizează că personalul de la stat riscă să fie din ce în ce mai puțin calificat pentru locul de muncă și să nu se adapteze la schimbările aduse de tehnologie și digitalizare. Sondajul Centrului de Formare APSAP a fost realizat pe un eșantion de 3.985 de angajați din sectorul public, din mediul urban și rural din România, după participarea acestora la un program gratuit de formare profesională, și arată date îngrijorătoare. Conform acestor date, 47,2% dintre respondenți au menționat că nu au participat la niciun alt program de formare profesională în format fizic, iar aproape 24,6% au răspuns că nu au participat la niciun alt program de formare profesională, desfășurat online. Potrivit legislației în vigoare, angajații din sectorul public au un drept și o obligație în a participa cel puțin o dată la 2 ani la cursuri de formare profesională pentru a avansa în funcție, conform Art. 479 și Art. 458 din Codul Administrativ și Art. 197 din Codul Muncii. “Deși legea impune îmbunătățirea competențelor angajaților din administrația publică, aceasta nu este respectată în toate instituțiile statului, având ca efect diminuarea numărului de funcționari publici pregătiți pentru munca de zi cu zi. Dezvoltarea abilităților personalului ar trebui să devină o prioritate a instituțiilor și organizațiilor publice, atât pentru dezvoltarea profesională și personală a angajaților, cât și pentru o relaționare mai bună cu cetățenii și, implicit, pentru sporirea eficienței în administrația publică. Nu lipsesc doar competențele digitale, ci există lacune și în cunoștințele care vizează modificările și actualizările legislative, necesare pentru buna desfășurare a activității. Pentru a actualiza competențele profesionale și pentru a dezvolta abilitățile angajaților de la stat, Centrul de Formare APSAP a oferit gratuit instituțiilor publice un program complet, format din 11 sesiuni de perfecționare în diverse domenii, printre care Resurse Umane în Sectorul Public, Sistem de Control Intern/Managerial, Comunicare în Administrația Publică, Accesarea Fondurilor Europene, dar și Achiziții Publice, la care au participat aproape 4.000 de persoane din întreaga țară. Învățarea, însă, reprezintă un proces continuu și necesar oricărui angajat, din domeniul public sau din cel privat, iar sondajul realizat evidențiază o situație critică și o realitate care ne afectează pe fiecare în parte. De aceea, sunt necesare măsuri urgente din partea statului român pentru sprijinul angajaților săi, dar și pentru o eficiență crescută în activitatea curentă”, declară Bogdan-Costin Fârșirotu, fondator și președinte al Centrului de Formare APSAP. În ceea ce privește participarea la programele de formare, sondajul realizat de Centrul de Formare APSAP arată că aproape 26% dintre funcționarii publici și alți angajați de la stat au urmat un singur curs de formare cu prezență fizică, iar 23% un singur curs online; 13% au participat la două cursuri cu predare fizică, iar 19% la cele cu predare online; 5,4% au fost la 3 cursuri cu predare fizică, iar doar 10% la trei cursuri online.
Ministerul Finanțelor lansează miercuri a patra ediție TEZAUR
u titluri de stat cu dobânzi neimpozabile de până la 6,85% pe an u investitorii au cumpărat titluri de stat TEZAUR de peste 3,2 miliarde lei de la începutul anului
Ministerul Finanțelor lansează miercuri, 13 martie 2024, a patra ediție TEZAUR, cu maturități de 1 și 3 ani, cu dobânzi anuale de 6,10% și, respectiv, 6,85%. De la începutul acestui an, prin cele 3 emisiuni precedente, investitorii au cumpărat titluri de stat Tezaur de peste 3,2 miliarde lei. ”Românii pot investi, începând de astăzi, 13 martie, în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1 și 3 ani, cu dobânzi anuale de 6,10% și, respectiv, 6,85%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată. De la începutul acestui an, prin cele 3 emisiuni precedente, investitorii au cumpărat titluri de stat Tezaur de peste 3,2 miliarde lei”, informează Ministerul Finanțelor. Titlurile de stat pot fi cumpărate: Între 13 martie 2024 – 11 aprilie 2024 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online; Între 13 martie 2024 – 12 aprilie 2024 de la sediul unităților Trezoreriei Statului; Între 13 martie 2024 – 11 aprilie 2024 în mediul urban și 13 martie 2024 – 10 aprilie 2024 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale companiei Poșta Română. Un ghid pentru cei care vor să economisească prin intermediul Tezaur este disponibil pe site-ul Ministerului Finanțelor. Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri. Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice. Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate la secțiunea Datorie publică de pe site-ul Poștei Române.
Băncile din România au acordat anul trecut credite noi de 140 miliarde lei
Băncile din România au acordat anul trecut credite noi populației și companiilor în valoare de 140 miliarde lei, în creștere cu 10,41% comparativ cu volumul împrumuturilor noi accesate în 2022, anunță Asociația Română a Băncilor (ARB). În perioada 2020-2023, creditele noi acordate de bănci populației și companiilor se cifrează la 461 miliarde lei. Băncile din România au acordat anul trecut credite noi populației și companiilor în valoare de 140 miliarde lei, în creștere cu 10,41% comparativ cu volumul împrumuturilor noi accesate în 2022. Volumul creditelor noi accesate de populație și companii, anul trecut, reprezintă echivalentul a 36% din soldul creditului neguvernamental aferent lunii decembrie 2023. Soldul creditului neguvernamental, care totaliza 387 miliarde lei la finele anului trecut, este calculat ca diferența dintre totalul creditelor noi acordate populației și companiilor și rambursările parțiale și totale, precum și vânzările de credite. Viteza de reînnoire a creditelor este accelerată de impulsionarea finanțării companiilor, în volum de 77,3 miliarde lei, o pondere importantă dintre acestea accesând împrumuturi cu scadență scurtă, de sub un an. Repartiția pe monede relevă că anul trecut 74,56% din credite au fost acordate în moneda națională, 22,44% în euro și 3% în dolari, ceea ce arată încrederea în moneda națională și contribuie la reducerea riscului valutar. Volumul creditelor noi acordate de instituțiile de credit din România, în perioada ianuarie 2020 - decembrie 2023, marcată de pandemia de coronavirus și efectele războiului din Ucraina, se ridică la 461 miliarde lei. ”Creditele noi, acordate în cei patru ani, depășesc cu peste 19% soldul creditului neguvernamental înregistrat la finele lunii decembrie 2023 și reprezintă echivalentul a unei treimi din Produsul Intern Brut al României. Statistica confirmă apetitul pentru creditele neguvernamentale și sprijinul din ce în ce mai mare al băncilor din România pentru populație și companii, cu toate că viteza privind creșterea creditării la nivel de sold este mai temperată în ultimii ani”, arată ARB.
Producția industrială în luna ianuarie a fost mai mică cu 4%
Producția industrială în luna ianuarie a acestui an a fost mai mică cu 4% ca serie brută și cu 3,9% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, față de luna ianuarie 2023, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). ”În luna ianuarie 2024, producția industrială a crescut față de luna decembrie 2023 ca serie brută (plus 1,1%) și a scăzut ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (-3,4%). Față de luna ianuarie 2023, producția industrială a fost mai mică cu 4% ca serie brută și cu 3,9% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate”, arată datele INS. În luna ianuarie 2024, producția industrială (serie brută) a crescut față de luna precedentă cu 1,1%, datorită creșterii industriei prelucrătoare (plus 2,1%) și producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (plus 0,9%). Industria extractivă a scăzut cu 10,3%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mică față de luna precedentă cu 3,4%, ca urmare a scăderilor înregistrate în cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-3,5%), industria extractivă (-2,1%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-0,3%). Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 4%, ca efect al scăderilor înregistrate de industria extractivă (-7,5%), industria prelucrătoare (-4%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-2,4%). Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mică cu 3,9%, din cauza scăderilor industriei extractive (-7,4%), industriei prelucrătoare (-4%) și producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-2,4%).
Rata anuală a inflației a coborât la 7,23% în februarie 2024
Rata anuală a inflației a coborât în luna februarie 2024 la 7,23%, de la 7,41% în ianuarie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,48%, cele nealimentare cu 7,82%, iar serviciile cu 11%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate miercuri. "Indicele prețurilor de consum în luna februarie 2024 comparativ cu luna ianuarie 2024 a fost 100,81%. Rata inflației de la începutul anului (februarie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 1,9%. Rata anuală a inflației în luna februarie 2024 comparativ cu luna februarie 2023 a fost 7,2%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2023 - februarie 2024) față de precedentele 12 luni (martie 2022 - februarie 2023) a fost 9,1%", se precizează în comunicatul INS. Conform sursei citate, indicele armonizat al prețurilor de consum în luna februarie 2024 comparativ cu luna ianuarie 2024 a fost 100,78%. Rata anuală a inflației în luna februarie 2024 comparativ cu luna februarie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 7,1%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2023 - februarie 2024) față de precedentele 12 luni (martie 2022 - februarie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 8,7%. Banca Națională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflație pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, și anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârșitul lui 2025, potrivit datelor prezentate în februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Intel a supraviețuit opririi unei afaceri cu Huawei de sute de milioane de dolari
Intel a supraviețuit unui efort de a opri vânzări de cipuri în valoare de sute de milioane de dolari către Huawei, au spus două persoane familiarizate cu chestiunea, unul dintre cei mai mari producători de cipuri din lume având mai mult timp pentru a vinde semiconductori companiei chineze de telecomunicații supusă sancțiunilor SUA, transmite Reuters. Președintele american Joe Biden a fost de multă vreme sub presiune pentru a revoca o licență, eliberată de administrația Trump, care permite Intel să livreze procesoare centrale avansate către Huawei, pentru utilizare în laptopuri. Presiunile au venit din partea Advanced Micro Devices, care a susținut că este nedrept că nu a primit o licență pentru a vinde cipuri similare către Huawei, și de la criticii Chinei, care încearcă să oprească toate vânzările către firma chineză. Capacitatea Intel de a păstra o licență pentru a vinde cipuri în timp ce un rival nu ar putea obține o permisiune similară demonstrează terenul neuniform și incert cu care se confruntă companiile, în timp ce SUA încearcă să limiteze accesul Beijingului la tehnologie americană sofisticată, în special unei companii puternic sancționate precum Huawei.
Programul TikTok de monetizare a efectelor video ajunge în România
TikTok anunță extinderea programului Effect Creator Rewards, prin care creatorii de conținut pot câștiga bani de pe urma efectelor de AR create, acesta fiind acum disponibil și în România. Programul Effect Creator Rewards este acum disponibil în 33 de noi țări, pe lângă cele în care putea fi folosit și până acum, printre acestea numărându-se și România. Acest program permite creatorilor de conținut să câștige bani de pe urma efectelor de realitate augmentată pe care le crează, dacă acestea se dovedesc destul de populare. Tot acum, sunt reduse pragurile de intrare în acest program, astfel că, teoretic, monetizarea va fi mai facilă și va duce la crearea unui număr mai mare de efecte. Astfel, pentru a începe genereze bani, un anumit efect trebuie să fie folosit de cel puțin 100.000 de filmări într-o perioadă de 90 de zile. Când a fost lansat inițial programul, pragul era de 500.000 de filmări în 90 de zile, fiind, ulterior, redus la 200.000 de filmări, înainte să ajungă la 100.000 de filmări. O altă schimbare este că, pentru plată, sunt luate în calcul doar clipurile publice care folosesc efectele, nu și cele private, ca înainte. Plata nu se mai face pe baza unui procent fix, ci va trece la un model RPM (revenue per mile). TikTok spune că unii creatori au câștigat până acum și câte 14.000 de dolari pentru un singur efect, respectiv 50.000 de dolari pe lună.
Google restricționează răspunsurile chatbotului Gemini
Google restricționează chatbotul Gemini să răspundă la întrebări despre alegerile care urmează să aibă loc anul acesta la nivel global, a anunțat marți compania deținută de Alphabet, deoarece vrea să evite potențialii pași greșiți în folosirea tehnologiei, transmite Reuters. Actualizarea vine într-un moment în care progresele în inteligența artificială generativă, inclusiv generarea de imagini și videoclipuri, au stârnit îngrijorări legate de dezinformare și știri false în rândul publicului, determinând guvernele să reglementeze tehnologia. Întrebat despre alegeri, cum ar fi viitoarea confruntare prezidențială a SUA dintre Joe Biden și Donald Trump, Gemenii răspunde cu ”Încă învăț cum să răspund la această întrebare. Între timp, încercați căutarea Google. Google a anunțat restricții în SUA în decembrie, spunând că acestea vor intra în vigoare înainte de alegeri.ă ”În pregătirea pentru numeroasele alegeri care au loc în întreaga lume în 2024 și dintr-o abundență de prudență, restricționăm tipurile de întrebări legate de alegeri pentru care Gemini va returna răspunsuri”, a declarat marți un purtător de cuvânt al companiei.
