MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Alpha Bank Romania va fi înghițită de UniCredit România
În urma fuziunii celor instituțiie financiare se va forma cea de-a treia bancă din România ca mărime din punct de vedere al activelor totale
Alpha Bank Romania fuzionează cu UniCredit România și vor forma cea de-a treia bancă din România ca mărime din punct de vedere al activelor totale. Grupul Alpha Bank va avea o participație de 9,9% din noua bancă. „Alpha Services and Holdings SA, deținător al Alpha Bank SA, și UniCredit au agreat principalele condiții financiare pentru fuziunea dintre UniCredit Bank SA (UniCredit Bank Romania) și Alpha Bank Romania, ca parte a unui parteneriat strategic la nivel internațional. Conform termenilor agreați, Alpha Bank va deține 9,9% din capitalul social al entității rezultate în urma fuziunii și va rămâne implicată în aceasta prin mecanisme de guvernanță corporativă, inclusiv prin reprezentarea la nivel de consiliu de administrație”, anunță băncile. Se anticipează ca tranzacția va fi finalizată in 2024, după parcurgerea procesului de confirmatory due dilligence, obținerea aprobărilor statutare și a celor din partea tuturor autorităților de reglementare implicate. ”Tranzacția va duce la crearea celei de-a treia bănci din piață din punct de vedere al activelor totale. Fuziunea va aduce la un loc două entității complementare, atât UniCredit Bank Romania cât și Alpha Bank România având o poziție solidă în segmentele de corporate și de retail, și în urma ei va rezulta o instituție financiară puternică care va fi mai bine poziționată pentru a-și deservi clienții și pentru a crea noi oportunități de creștere pe piața românească”, precizează băncile. Pentru prima oară în România, două grupuri bancare europene folosesc parteneriatul ca abordare de consolidare a pieței. ”Această nouă abordare are ca scop nu numai să susțină economia românească mai bine, ci și să pună pe primul plan nevoile clienților și al acelor comunități în care își desfășoară activitatea. Ca urmare a tranzacției, clienții Alpha Bank România vor avea acces la o gamă mai largă de produse și servicii. Pe perioada tranziției, Alpha Bank România va continua să asigure continuitate pentru clienții săi”, arată băncile. De asemenea banca va pune în prim plan dezvoltarea și sprijinirea angajaților săi în timpul procesului de fuziune, asigurând serviciile pentru clienți și oportunitățile de creștere personală.
Românii țin în bănci aproape 548 miliarde de lei
u depozitele la bănci ale firmelor și populației au crescut, în septembrie, cu 2,7% față de luna anterioară u soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna septembrie 2023 până la nivelul de 381,162 miliarde de lei
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna septembrie 2023 cu 2,7% față de luna anterioară, până la nivelul de 547,934 miliarde de lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 11,4% (2,4% în termeni reali), informează, luni, Banca Națională a României. Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 68,8% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 3,9% față de luna august 2023, până la 376,741 miliarde de lei. Comparativ cu luna septembrie 2022, acestea s-au majorat cu 21,0% (11,2% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au crescut cu 2,2% față de luna anterioară, până la 202,720 miliarde de lei și cu 26% (15,7% în termeni reali) față de aceeași perioadă a anului anterior. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) s-au majorat cu 5,9% (până la 174,021 miliarde de lei) față de luna precedentă, iar față de luna septembrie 2022, au înregistrat o creștere de 15,7% (6,3% în termeni reali). Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 31,2% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 0,2% față de luna august 2023, ajungând până la nivelul de 171,192 miliarde de lei (exprimate în euro, acestea s-au diminuat cu 0,5%, până la 34,413 miliarde de euro). Comparativ cu luna septembrie 2022, indicatorul exprimat în lei a scăzut cu 5,1% (-5,6%, în cazul exprimării indicatorului în euro). În același timp, soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna septembrie 2023 cu 0,6% față de august 2023 (-0,2% în termeni reali), până la nivelul de 381,162 miliarde de lei, conform datelor publicate luni de Banca Națională a României. Creditul în lei, cu o pondere de 68,1% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 0,5%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,9% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 1% (0,4%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 4,5% (-4,0% în termeni reali), pe seama majorării cu 0,7% a componentei în lei (-7,5% în termeni reali) și cu 13,6% a componentei în valută exprimată în lei (13,0% în cazul exprimării indicatorului în euro). Creditul guvernamental a înregistrat o creștere în luna septembrie 2023 cu 3,6% față de luna august 2023, până la 189,019 miliarde de lei. În raport cu septembrie 2022, acesta s-a majorat cu 14,4% (5,1% în termeni reali).
Patronul Moldova Center Iași vinde afacerea Expo Market Doraly către o familie de magnați belgieni
Dezvoltatorul imobiliar WDP, al cărui principal acționar este una dintre cele mai bogate familii din Belgia, pregătește achiziția complexului comercial Expo Market Doraly, din Afumați, de la antreprenorul Gheorghe Iaciu și foști bancheri HSBC, o tranzacție în jurul valorii de 100 de milioane de euro, care are șanse să devină una dintre cele mai scumpe vânzări din istoria pieței locale, potrivit surselor Profit.ro din piața imobiliară. Gheorghe Iaciu deține și clădirea Moldova Center din centrul Iașului. Expo Market Doraly, primul en-gros din România, înființat de Dorina și Gheorghe Iaciu în 1993, a fost scos la vânzare în 2019, ca parte a strategiei cuprinse în contractul de vânzare semnat în 2008 cu bancherii HSBC, care dețin jumătate din complexul comercial. Până de curând, grupul ungar Indotek a fost în negocieri exclusive pentru achiziția proprietății, însă nu a ajuns la un acord și s-a retras din afacere. Acum, proprietarii Expo Market Doraly au intrat cu WDP într-un proces de due diligence (o analiză amănunțită a afacerii din punct de vedere juridic, financiar, comercial, operațional și tehnic) pentru a cumpăra complexul comercial, potrivit surselor Profit.ro. Dacă se concretizează, aceasta va fi prima achiziție făcută de WDP pe sectorul de retail, portofoliul său fiind concentrat aproape exclusiv pe proprietăți industrial-logistice. Sursele Profit.ro spun că finalizarea tranzacției ar putea fi împinsă în 2024 deoarece ar putea fi necesar avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), solicitat la tranzacții de peste 2 milioane de euro făcute de investitori din afara Uniunii Europene. Aceasta deoarece o cotă de 4,56% din acțiunile WDP este deținută de companii legate de grupul american BlackRock, unul dintre cei mai puternici manageri de active din lume.
“4 milioane de persoane în România care sunt complet absente de pe piața muncii”
Patru milioane de persoane din populația activă a României sunt complet absente de pe piața muncii, iar o parte dintre acestea, probabil vorbim de câteva sute de mii, sunt vulnerabile, a afirmat, luni, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete, la o conferință de profil. "Conform INS, la nivelul anului 2020 - 2021, în România erau cam 12 milioane de persoane între 15 și 64 de ani, apte de muncă, am spune noi. Din aceste 12 milioane de persoane, cam 8 milioane lucrează. Asta înseamnă toate tipurile de muncă pe care vi le puteți imagina: salariați în mediul privat sau în mediul public, antreprenori, meșteșugari, spuneți-le cum vreți. Sunt persoane active, fac ceva și obțin un anumit tip de de venit. Asta înseamnă că avem 4 milioane de persoane care sunt complet absente. Au între 15 și 64 de ani, ar putea teoretic lucra, dar nu o fac", a spus Burnete. Potrivit acestuia, în comparație cu țările din regiune, România are o pondere similară a categoriei de vârstă 15 - 64 de ani în total populație, însă numărul de persoane ocupate este mult mai mic, iar această problemă ar trebui să ne preocupe. "Ca să vă faceți o idee ce înseamnă cifrele astea, dacă le compar cu alte câteva țări din regiune - Bulgaria, Cehia, Ungaria și Polonia - acei 12 milioane, adică persoanele între 15 și 64 de ani, în România sunt 64% din populație, în Polonia 62%, în Ungaria 63%, în Cehia 63%. Aici suntem în linie cu regiunea noastră. Dacă mă uit și raportez persoanele ocupate active, adică cele 8 milioane (în cazul României - n. r.) la întreaga populație, ce văd? Că în Bulgaria vorbim de 74%, în Cehia de 77%, în Ungaria de 77%, în România de 64,1%. Deci aici pare că avem o ciudățenie. Deși raportul dintre populația între 15 și 64 de ani în România versus țările din regiune pare a fi aceeași, de 60 și ceva la sută, numărul de persoane ocupate din România este mult mai mic decât în regiune și asta cred că e o întrebare care trebuie să ne preocupe - și ne preocupă, pentru că o parte din aceste 4 milioane de persoane sunt cu siguranță persoane vulnerabile. Nu știu să vă spun cifrele, pentru că nimeni nu s-a uitat atent la acești 4 milioane de oameni, dar îmi permit să spun că probabil vorbim de câteva sute de mii de persoane care sunt vulnerabile și nu sunt active în piața muncii și asta e o mare pierdere. În primul rând o mare pierdere pentru aceste persoane, pentru că e o problemă să nu ai un venit și asta se traduce în multe alte tragedii pe orizontală. E o pierdere pentru fiecare dintre acești oameni. E o pierdere pentru economia României, pentru că avem nevoie de acești oameni să fie activi în câmpul muncii și cu siguranță o pot face, dar e nu o problemă care ne-a preocupat foarte mult", a explicat el
Producția de țiței a României a scăzut cu 4% în primele opt luni din 2023
România a produs, în primele opt luni din 2023, o cantitate de țiței de 1,87 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 78.600 tep mai mică (-4%) față de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Importurile de țiței s-au ridicat, în perioada ianuarie-august 2023, la 5,198 milioane tep, fiind cu 434.500 tep (-7,7%) sub cele consemnate în primele opt luni din 2022. Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic, publicate de CNSP, producția de țiței este preconizată în 2023 la 3,050 milioane tone echivalent petrol (minus 2,3% comparativ cu 2022). Comisia Națională de Strategie și Prognoză semnalează că producția de țiței a României se va situa pe o traiectorie descendentă în perioada 2023-2026, cu un ritm mediu anual de -2,2%, consecință a declinului natural al zăcămintelor și menținerii unităților existente de producție. Astfel, în 2024 aceasta va fi de 2,98 milioane tep (minus 2,3% față de anul anterior), în 2025 de 2,91 milioane tep (minus 2,3%) și în 2026 de 2,855 milioane tep (minus 2%). Pe de altă parte, importul de țiței va crește în perioada menționată cu un ritm mediu anual de 4,1%. Pentru 2023 sunt estimate importuri de 9,215 milioane tep (plus 5,1% față de anul anterior), pentru 2024 de 9,65 milioane tep (plus 4,7%), pentru 2025 de 10 milioane tep (plus 3,6%) și pentru 2026 de 10,3 milioane tep (plus 3%).
Apple investește un miliard de dolari pe an în AI
Prinsă pe picior greșit de progresele rapide făcute de celelalte companii în ceea ce privește inteligența artificială, Apple a decis să investească sume mari de bani în acest domeniu pentru a recupera terenul pierdut. Inteligența artificială a devenit o prioritate pentru Apple, după ce compania a fost luată prin surprindere de succesul ChatGPT și al soluțiilor altor companii de tehnologie. În interiorul Apple, lipsa de reacție este considerată o mare ratare și, conform Bloomberg, pentru a recupera terenul pierdut, investițiile Apple în AI sunt acum pe punctul de a ajunge la un miliard de dolari pe an. Divizia Apple de AI este condusă de John Giannandrea, însă implicați sunt și alți executivi ai companiei, precum Craig Federighi și Eddy Cue, care dirijează implementarea AI-ului în produsele și serviciile companiei. Apple lucrează la propriul model lingvistic, numit intern Apple GPT. Acesta și alte funcționalități de AI urmează a fi implementate, printre altele, în Siri, iOS, iMessage, Apple Music și Xcode. Primele rezultate ale acestor proiecte ar urma să fie văzute anul viitor, odată cu lansarea iOS 18. În Apple Music, de exemplu, inteligența artificială va avea o serie de funcționalități, inclusiv în generarea listelor de melodii.
FT: UE ia în considerare extinderea plafonului de urgență al prețului gazelor
Uniunea Europeană ia în considerare extinderea plafonului de urgență al prețului gazelor naturale, care a intrat în vigoare în februarie, pe fondul temerilor că conflictul din Orientul Mijlociu și sabotarea unei conducte din Marea Baltică ar putea crește prețurile din nou în această iarnă, a informat duminică Financial Times. Comisia Europeană a declarat că ”nu există niciun indiciu de efecte negative” de când măsura a intrat în vigoare și că prețurile gazelor naturale sunt acum cu aproape 90% mai mici decât anul trecut, se arată în articol, care citează o prezentare către diplomații UE. Țările UE au convenit în decembrie asupra plafonului, valabil până la sfârșitul acestui an, după discuții îndelungate privind temperarea prețurilor gazelor, care au atins niveluri record după ce Rusia a redus livrările de gaze către Europa după invazia sa din Ucraina. Plafonul este declanșat dacă prețurile depășesc 180 de euro (196 dolari) pe megawatt oră timp de trei zile, pentru contratele TTF pe termen de o lună de la hubul de gaze al Olandei.
Afacerile cu serviciile de cloud urcă la 562 de miliarde de euro
Valoarea totală a cheltuielilor cu serviciile de cloud public pentru utilizatorul final s-au ridicat în 2021 la aproximativ 392 de miliarde de euro la nivel global, iar pentru acest an, o analiză a companiei Forscope indică un total de 562 de miliarde de euro. ”Cheltuielile utilizatorilor finali cu serviciile de cloud au crescut cu aproximativ 30% în 2023 față de 2021, la nivel global, în ciuda unei oferte diversificate”, arată o analiză Forscope România, sucursala locală a celui mai mare broker de software pre-deținut din Europa Centrală și de Est. Totodată, compania atrage atenția că aproximativ același procent de 30% îl reprezintă cheltuielile inutile cu aceste servicii, în condițiile în care organizațiile nu reușesc să identifice cu precizie nevoile proprii de spațiu de stocare și alte caracteristici oferite de cloud. În 2021, valoarea totală a cheltuielilor cu serviciile de cloud public pentru utilizatorul final s-au ridicat la aproximativ 392 de miliarde de euro la nivel global. Pentru acest an, datele Forscope indică un total de 562 de miliarde de euro, cea mai mare pondere fiind alocată serviciilor Software as a Service (SaaS), respectiv 33%.
