MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Afacerile din comerțul cu ridicata au scăzut cu un sfert în luna aprilie
Totuși în primele patru luni ale anului s-a observat o creștere a cifre de afaceri din comerț față de perioada precedentă a anului trecut
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în termeni nominali, a scăzut în aprilie față de luna precedentă, atât ca serie brută cu 25,1%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 16,9%, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS). "În luna aprilie 2020, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în termeni nominali, a scăzut față de luna precedentă, atât ca serie brută cu 25,1%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 16,9%. Față de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în termeni nominali, a scăzut atât ca serie brută cu 8,7%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 8,7%", a informat INS. În primele patru luni ale anului, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în termeni nominali, a crescut față de perioada similară din 2019 atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 8%, respectiv cu 4,6%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna aprilie 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a scăzut pe ansamblu cu 25,1% ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din: comerțul cu ridicata specializat al altor produse (-38%), comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-31,3%), comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (-25,2%), activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-22,8%), comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-22,3%), comerțul cu ridicata nespecializat (-19,9%), comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-14,9%) și comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-11,4%). Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna aprilie 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a scăzut cu 16,9%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna aprilie 2020, comparativ cu luna aprilie 2019, în termeni nominali, a scăzut pe ansamblu cu 8,7% ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din: activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-21,9%), comerțul cu ridicata specializat al altor produse (-20%), comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-13,6%), comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (-12%), comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-6,4%), comerțul cu ridicata nespecializat (-5%) și din comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-3,9%). Comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii a crescut cu 31,6%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna aprilie 2020, comparativ cu luna aprilie 2019, în termeni nominali, a scăzut, pe ansamblu, cu 8,7%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în primele comparativ cu perioada similară din 2019, în termeni nominali, a înregistrat o creștere pe ansamblu cu 8% datorită creșterii comerțului cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (plus 39,6%), comerțului cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus 15%), comerțului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus 10%), comerțului cu ridicata nespecializat (plus 9,7%), comerțului cu ridicata specializat al altor produse (plus 6,1%), comerțului cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (plus 1,1%) și comerțului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (plus 0,2%).
Economia riscâ sâ fie cuprinsâ de un val de insolvenîe
u așa arată un studiu al companiei de consultanță Coface
Numărul de insolvențe în toată Europa ar urma să crească brusc, în a doua jumătate a anului 2020 și în 2021, iar cele mai mari creșteri ale numărului de insolvențe sunt așteptate să apară în Olanda (plus 36%), Regatul Unit (plus 37%) și Italia (plus 37%), conform modelelor de prognoză ale Coface, care prefigurează o creștere diferențiată și întârziată a insolvențelor în Europa, în ciuda modificărilor reglementărilor. "Conform modelelor de prognoză ale Coface, este de așteptat ca numărul de insolvențe în toată Europa să crească brusc, în a doua jumătate a anului 2020 și în 2021. Germania, țara cel mai puțin afectată, este încă pe un trend de creștere a insolvențelor cu 12% între sfârșitul lui 2019 până la sfârșitul anului 2021. Franța (plus 21%) și Spania (plus 22%) vor fi mai afectate de criză. Cu toate acestea, cele mai mari creșteri ale numărului de insolvențe sunt așteptate să apară în Olanda (plus 36%), Regatul Unit (plus 37%) și Italia (plus 37%)", spun analiștii. Deși prognozele privind insolvențele sunt aproximativ în linie cu previziunile de creștere, unele discrepanțe sunt vizibile. "Țările de Jos și Germania ar trebui să fie cel mai puțin afectate, cu un PIB în 2021 mai mic cu până la 2% decât în 2019. Franța și Spania ar avea o situație mai problematică, cu o scădere a PIB-ul de sub 3% și 4%. PIB-urile Regatului Unit și al Italiei vor fi probabil cu 5% și cu 6% mai mici față de anul trecut", relevă analiza. În unele cazuri, aceste discrepanțe pot fi explicate prin lipsa unei modificări temporare a procedurii de insolvență (ca în Olanda). Reacția de răspuns la insolvențe în perioadele de contracție economică este, de asemenea, legată de costul procedurii (mai mic în Regatul Unit și Țările de Jos). "Consecințele economice ale pandemiei de COVID-19 se află la un nivel fără precedent în Europa. Șocul dublu asupra cererii și ofertei a determinat oprirea producției (cel puțin parțial) în multe companii, deoarece angajații nu pot merge la muncă, precum și scăderea consumului din cauza restricțiilor de mobilitate. Declinul veniturilor a deteriorat pozițiile companiilor în ceea ce privește numerarul, încurajând o creștere a întârzierilor la plată - și, în cele din urmă, a incapacității de plată", se menționează în analiza Coface. Multe țări europene au modificat temporar cadrul legal privind procedurile de neplată pentru a face față crizei. În majoritatea țărilor europene, incapacitatea de plată trebuie să fie raportată autorității competente într-un anumit termen de către directorul companiei, care, în caz contrar, ar fi considerat răspunzător în mod direct pentru situația dată. Autoritatea va iniția apoi procedurile de insolvență. "Cu toate acestea, pentru a proteja simultan structura și capacitatea de redresare a economiilor lor odată ce pandemia va fi controlată, majoritatea guvernelor europene au luat două măsuri: implementarea de măsuri pentru susținerea fluxului de numerar corporativ - cum ar fi amânările (sau anularea) contribuțiilor și impozitelor la asigurările sociale sau garanțiile de stat pentru împrumuturile acordate de bănci - și modificarea temporară a cadrului legal care reglementează procedura de insolvență", spun analiștii. Guvernul german a propus suspendarea, până la 30 septembrie 2020, a obligației pentru administratorii companiei de a iniția procedurile de intrare în insolvență în termen de trei săptămâni de la descoperirea situației de insolvență sau de supra-îndatorare. Această măsură ar putea fi prelungită până la 31 martie 2021 printr-un decret al Ministerului Federal al Justiției. Spania a ales să renunțe la această cerință până la 31 decembrie (inițial la două luni de la încetarea plăților). În Italia, numai Parchetul este împuternicit să deschidă procedurile de insolvență până pe 30 iunie.
Google integrează Meet în aplicația mobilă de Gmail
Gigantul american Google continuă eforturile prin care încearcă să-și facă soluția de comunicare video Meet cât mai accesibilă și mai ușor de folosit pe toate platformele și pentru toți utilizatorii. Google anunță integrarea Meet în aplicația Gmail de smartphone, integrare ce înseamnă că utilizatorii Gmail vor putea participa la conferințele video realizate cu Meet fără a instala altă aplicație. Tot ce trebuie să facă utilizatorii Gmail pe smartphone este să acceseze link-ul care însoțește invitația la conferința video. Aplicația Gmail dispune acum de tot ce este necesar pentru a suporta această formă de comunicare. Cu această integrare, singurul care trebuie să aibă aplicația Meet instalată este cel care creează conferința și trimite invitațiile. Toți ceilalți pot participa fără a avea aplicația Meet, doar prin accesarea link-ului din invitație. Integrarea Meet în Gmail mai aduce și un tab nou în partea de jos a aplicației de mail, unde sunt afișate toate conferințele programate. De aici, utilizatorul poate iniția conferințe și trimite mai departe invitații. Noul tab va putea fi dezactivat de cei care nu folosesc Meet. Această mutare va avea rolul de a face Meet mai ușor accesibil. Serviciul celor de la Google ar putea fi preferat astfel de o parte din miliardele de utilizatori care au instalat Gmail pe telefon și nu mai vor să instaleze o aplicație separată pentru comunicare video. Versiunea gratuită de Meet facilitează comunicarea video a până la 100 de persoane. În prezent nu există o limită de timp, însă, după 30 septembrie, utilizatorii care folosesc gratuit serviciul vor fi limitați la o oră.
FMI: Scăderea economiei mondiale din 2020 va fi semnificativ mai mare
Economia globală este pe cale să înregistreze în 2020 o scădere semnificativ mai mare comparativ cu estimarea făcută de Fondul Monetar Internațional în luna aprilie, a afirmat marți economistul șef la instituției financiare, Gita Gopinath, transmite CNBC. În timp ce statele europene erau în primele săptămâni de restricții impuse de autorități din cauza pandemiei de coronavirus, FMI a estimat că economia globală va înregistra cea mai gravă criză financiară de la Marea Depresiune din anii 1930. La momentul respectiv, Fondul a prognozat a contracție de 3% a PIB-ului mondial în 2020. În prezent, chiar dacă unele economii încep să se redeschidă, Fondul a avertizat că declinul va fi chiar mai grav. ”Pentru prima oară de la Marea Depresiune, atât economiile avansate cât și cele emergente vor fi în recesiune în 2020. Actualizarea raportului World Economic Outlook în luna iunie va arăta probabil creșteri negative chiar mai grave decât am estimat anterior”, a scris Gopinath într-o postare pe blog. Fondul a mai afirmat că actuala criză, pe care a supranumit-o ”Marea Izolare”, ”nu seamănă cu nimic din ce a fost până acum”. Pandemia a început ca o urgență de sănătate, dar a declanșat rapid o criză economică, din cauza măsurilor de distanțare socială necesare și a restricțiilor de călătorie. La nivel mondial există peste 8 milioane de infecții cu coronavirus confirmate. Statele Unite, Brazilia, Rusia, India și Marea Britanie sunt în prezent cele cinci țări cu cel mai ridicat număr de cazuri, arată datele Johns Hopkins University. Potrivit FMI, industria serviciilor a fost mai grav afectată decât industria prelucrătoare, ceea ce reprezintă o schimbare față de crizele precedente, unde lipsa investițiilor a afectat cel mai mult activitățile productive. În consecință, Gopinath a spus: ”Este posibil ca creșterea cererii din partea connsumatorilor să aibă ca efect o redresare rapidă, spre deosebire de crizele anterioare”. Ea a avertizat însă că acest lucru nu este o certitudine, deoarece criza de sănătate ar putea afecta cheltuielile de consum, dacă oamenii vor economisi mai mult.
Elon Musk are un nou proiect: astroporturi plutitoare
SpaceX va construi astroporturi care vor pluti pe apă și vor fi folosite pentru misiuni spațiale și transport terestru hipersonic. Elon Musk a anunțat că SpaceX angajează ingineri pentru un nou proiect. Compania responsabilă de primul zbor comercial cu oameni la bord va construi aeroporturi spațiale plutitoare. Zvonuri că SpaceX vrea să construiască platforme care plutesc pe apă circulă de mai multă vreme, însă anunțul lui Musk are rolul de a le confirma. SpaceX va face pe viitor lansări de pe astfel de platforme maritime. Cel mai probabil, astroporturile SpaceX sunt legate de Starship, nava spațială reutilizabilă pe care compania spațială a lui Musk o va folosi pentru misiuni interplanetare și explorare spațială. După misiunea istorică din urmă cu câteva săptămâni, Elon Musk a anunțat că Starship a devenit principala prioritate a SpaceX. Din câte se pare, SpaceX va prelua platforme petroliere marine pe care le va transforma pentru a putea fi folosite ca porturi spațiale de unde să fie realizate lansările. Compania lui Musk intenționează să folosească aceleași platforme marine pentru transporturi supersonice de pe un continent pe altul prin tuburile sigilate Hyperloop, care reduc foarte mult rezistența aerului, facilitând viteze de transport de peste 1.200 km/h. Elon Musk nu se așteaptă ca primele teste pentru transportul hipersonic să fie posibile mai devreme de 2-3 ani.
Lanțul de hoteluri Hilton concediază 22% dintre angajații din birouri
Lanțul de hoteluri Hilton Worldwide Holdings a anunțat marți că va renunța la 22% din forța de muncă din birourile companiei, respectiv la 2.100 de persoane, ca reacție la epidemia de coronavirus care a devastat industria călătoriilor la nivel mondial, transmite Reuters. Compania va extinde și șomajul tehnic anunțat anterior, va reduce programul de lucru și salariile, cu până la trei luni. ”Niciodată în istoria de 101 ani a Hilton industria noastră nu a trecut printr-o criză globală care să blocheze aproape în totalitate călătoriile”, a afirmat directorul general Christopher Nassetta, într-un comunicat. Hilton are aproximativ 9.600 de angajați corporativi la nivel global, în timp ce forța de muncă totală reunea 173.000 de persoane, la sfârșitul anului 2019. Grupul concurent Marriott a trimis la rândul său în șomaj tehnic mii de angajați, în urma scăderii rezervărilor în timpul pandemiei.
Apple este investigată în legătură cu App Store și Apple Pay
Apple este investigată de autoritățile de reglementare a concurenței din Uniunea Europeană în legătură cu App Store și sistemul de plăți mobile Apple Pay, transmite Reuters. Comisia Europeană a anunțat că investigația sa va analiza condițiile Apple care obligă dezvoltatorii de aplicații să vândă clienților utilizând sistemul său de achiziție integrat în aplicație și reguli care le împiedică să informeze utilizatorii despre produsele mai ieftine din altă parte. Ancheta va cuprinde, de asemenea, toate aplicațiile care concurează cu Apple în Europa, care ar putea fi aplicații pentru jocuri și icloud, în urma informațiilor informale primite de autoritățile de reglementare. Investigația fost deschisă în urma unei reclamații de anul trecut din partea serviciului de streaming de muzică Spotify, potrivit căreia Apple restricționează în mod nedrept accesul companiilor rivale la serviciul de streaming Apple Music. Un alt motiv este taxa de 30% percepută dezvoltatorilor de aplicații. Spotify a salutat mișcarea UE. În martie anul trecut, o companie concurentă mai mică a depus o plângere similară legată de cărțile electronice și cărțile audio. ”Se pare că Apple a obținut un rol de ”paznic al porților ”atunci când vine vorba de distribuirea de aplicații și conținut către utilizatorii dispozitivelor populare Apple”, a declarat comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager, într-o declarație.
Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 2,15%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut miercuri la 2,15%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Acesta este cel mai redus nivel consemnat de ROBOR la 3 luni după data de 20 aprilie 2018, când a fost de 2,13%. Indicele ROBOR la 6 luni a scăzut la nivelul de 2,24%, cel mai redus nivel atins din 25 ianuarie 2018. Consiliul de administrație al BNR a decis vineri, 29 mai, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
