Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMCE: Euro a depășit 4,76 lei și se apropie de recordul stabilit în ianuarie

Ziarul de Vrancea
17 mar 2019 189 vizualizări

Finanțarea deficitului bugetului de stat s-a asigurat în proporție de 97,4% din surse interne și de 2,6% din surse externe

Execuția bugetului de stat la data de 31 decembrie 2017 s-a încheiat cu un deficit de 35.773,4 milioane lei (4,2% din PIB), în creștere cu 7,447 miliarde lei față de rezultatul anului 2016, relevă raportul Curții de Conturi pe anul 2017, publicat luni. Documentul arată că în urma analizei datelor privind execuția bugetului de stat la 31 decembrie 2017 s-au constatat următoarele: încasările realizate, în sumă de 108.645,4 milioane lei, sunt cu 6.455,7 milioane lei (5,7%) sub nivelul prevederilor bugetare definitive; plățile efectuate, în sumă de 144.418,8 milioane lei, sunt cu 7.134,4 milioane lei (4,8%) sub nivelul creditelor bugetare definitive; deficitul bugetar, în sumă de 35.773,4 milioane lei, este cu 678,7 milioane lei (1,9%) sub nivelul prevederilor bugetare definitive. „Însă, comparând încasările realizate, plățile efectuate până la finele anului 2017 și deficitul înregistrat, cu sumele absolute ale veniturilor, cheltuielilor și deficitului, aprobate prin Legea nr. 6/2017, rezultă o nerealizare a veniturilor estimate inițial de 7,2%, o diminuare a cheltuielilor cu 3,8% și, implicit, o depășire a deficitului inițial de 8%. De altfel, și ca procent din PIB, deficitul bugetului de stat înregistrat la sfârșitul anului 2017 (4,2% din PIB) a fost mai mare cu 7,69% față de cel aprobat prin Legea nr. 6/2017 (3,9% din PIB)”, arată raportul. Finanțarea deficitului bugetului de stat s-a asigurat în proporție de 97,4% din surse interne și de 2,6% din surse externe. În perioada analizată, pentru finanțarea deficitului bugetului de stat cumulat, în sumă de 188.304,1 milioane lei, ca surse de finanțare s-au utilizat împrumuturi de stat contractate de pe piața internă, în sumă totală de 53.119,6 milioane lei, certificate de trezorerie emise pentru populație și nerăscumpărate la scadență și transformate în certificate de depozit, în sumă totală de 782,5 milioane lei, împrumuturi temporare din Contul curent general al Trezoreriei Statului, în sumă totală de 130.223,4 milioane lei, iar, ca surse de finanțare externă, împrumuturi de stat contractate de pe piața externă, în sumă totală de 4.961 milioane lei. „Din analiza datelor se remarcă faptul că în perioada 2015-2017 finanțarea deficitului bugetar nu s-a realizat în proporție echilibrată din surse interne și externe”, arată raportul. Totodată, se observă faptul că deficitul cumulat al bugetului de stat înregistrează o evoluție ascendentă, de la o valoare absolută de 46.661,3 milioane lei în anul 2015 la o valoare absolută de 77.521,6 milioane lei în anul 2017, mai arată raportul. Din analiza indicatorilor cuprinși în anexele la situațiile financiare ale celor 61 de ordonatori principali de credite, întocmite potrivit contabilității pe bază de angajamente, au rezultat o serie de neconcordanțe sau abateri, care însă nu afectează semnificativ realitatea datelor conținute în Contul general anual de execuție a bugetului de stat (care conține, așa cum am precizat anterior, doar indicatorii de venituri, respectiv de cheltuieli, indicatori realizați efectiv potrivit înregistrărilor din Trezoreria Statului). Curtea de Conturi a exprimat o opinie cu rezerve, cu paragraf de evidențiere a unor aspecte asupra Contului general anual de execuție a bugetului de stat, în conformitate cu atribuțiile prevăzute la art. 26 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, și potrivit standardelor proprii de audit. În cazul unui număr de 24 de ordonatori principali de credite, reprezentând 38,7% din numărul ordonatorilor principali ai bugetului de stat, abaterea procentuală între prevederile inițiale și plățile efective depășește 10%, ceea ce indică un nivel destul de scăzut al acurateței programării bugetare. Pe ansamblu se observă o execuție bugetară de 95,29%, dacă ne raportăm la prevederile finale, și de 96,18%, dacă ne raportăm la prevederile inițiale, fapt ce ar putea conduce la ideea că ordonatorii principali de credite și-au făcut inițial o programare bugetară foarte apropiată de necesitățile reale. Însă o analiză în structură evidențiază faptul că au existat ordonatori principali de credite pentru care s-a subestimat semnificativ necesarul de credite bugetare și ordonatori pentru care s-a supraestimat semnificativ necesarul de credite bugetare.

Deficitul de cont curent a crescut de 16 ori

u în structură, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 61,1% (476 de milioane de euro), de 1,255 miliarde de euro, iar serviciile un excedent mai ridicat cu 8,15% (47 de milioane de euro)

Deficitul de cont curent din ianuarie a fost de 114 milioane de euro, o creștere de 16,3 ori, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, arată datele provizorii publicate luni de Banca Națională a României (BNR). Soldul debitului a fost de aproape 8,4 miliarde de euro, o creștere de 10,8% față de aceeași lună a anului trecut, iar cel al creditului de 8,28 miliarde de euro, o majorare cu 9,4%. În structură, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 61,1% (476 de milioane de euro), de 1,255 miliarde de euro, iar serviciile un excedent mai ridicat cu 8,15% (47 de milioane de euro), de 623 de milioane de euro. Balanța veniturilor primare a fost pe un excedent de 250 de milioane de euro, o creștere de 3,65 de ori (181 de milioane de euro), iar balanța veniturilor secundare a consemnat un excedent de 268 de miliane de euro, o creștere de 111% (141 milioane de euro). Investițiile străine directe au crescut cu 88,5%, în ianuarie, la 362 milioane euro. Pe de altă parte, investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat, în ianuarie, 362 de milioane de euro, o creștere de 88,5%, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, arată datele estimate prezentate luni de Banca Națională a României (BNR). Din acestea, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 341 de milioane de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 21 de milioane de euro. În luna ianuarie 2019, datoria externă totală a scăzut cu 817 milioane de euro, până la 98,385 de miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 67,529 miliarde de euro (68,6% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,6% față de luna precedentă. În plus, datoria externă pe termen scurt era la 31 ianuarie 2019 de 30,856 de miliarde de euro (31,4% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,4%, comparativ cu luna precedentă. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 13,2% în luna ianuarie 2019, în scădere comparativ cu 20,7% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 ianuarie 2019 a fost de 4,8 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 ianuarie 2019, a fost de 73,1%, comparativ cu 74,6% la 31 decembrie 2018.

Un zgârie-nori inspirat de Coloana Infinitului a lui Brâncuși, inaugurat în China

Un zgârie-nori inspirat de Coloana Infinitului a sculptorului român Constantin Brâncuși, care va funcționa ca o clădire de birouri, a fost inaugurat în Shanghai, China, potrivit archdaily.com. Clădirea Soho Gubei, construită de Kohn Pedersen Fox Associates, arată ca un obelisc cu suprafețe ondulate, cu un profil în zigzag, similar sculpturii lui Brâncuși. Soho Gubei, situat în parcul central Hongqiao și care ar putea deveni un simbol al cartierului de clădiri de birouri din Shanghai, are 38 de etaje, primele 12 de la bază fiind dedicate magazinelor și unei parcări. La cel mai înalt nivel se găsesc o grădină, alte spații deschise și restaurante. Orașul Shanghai este dominat de zgârie-nori, dar Soho Gubei face parte dintre puținele construcții de acest tip care au mizat pe simplitatea sculpturală, potrivit celor de la archdaily.com. Soho Gubei, inaugurată pe 28 februarie, a fost concepută de KPF, o companie care s-a mai remarcat prin alte clădiri de acest tip: Tour First din Paris, Franța, Lotte World Tower din Seul, Coreea de Sud, CITIC Tower din Beijing și Ping An Finance Centre din Shenzhen, China. "Coloana Infinitului" (Coloana fără sfârșit) face parte din Ansamblul Monumental din Târgu-Jiu creat de Constantin Brâncuși și inaugurat în 1938. Coloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 16 module octaedrice suprapuse, respectiv având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul. Întregul ansamblu monumental este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial.

Premierul Dăncilă a anunțat simplificarea programului ”Prima mașină”

Premierul Viorica Dăncilă a anunțat luni, după o vizită la Fabrica Ford din Craiova simplificarea și flexibilizarea programului «Prima mașină». Ea a mai spus că, după ce legea bugetului a fost promulgată, Executivul va accelera lucrările pentru drumurile expres și autostrăzi. ”Guvernul României a susținut constant producătorii auto Ford și Dacia prin încurajarea populației să achiziționeze autoturisme noi. Anul trecut am majorat numărul de tichete Rabla de la 30.000 la 50.000. Vom continua acest sprijin inclusiv prin simplificarea și flexibilizarea programului «Prima mașină»”, a declarat Viorica Dăncilă. De asemenea, Viorica Dăncilă a afirmat că Executivul va accelera lucrările pentru drumurile expres și autostrăzi. ”Am discutat și despre soluțiile identificate pentru accelelarea unor investiții majore în domeniul infrastructurii. După cum știți, cele mai multe dificultăți proveneau din legislația stufoasă, cu proceduri greoaie, care generau întârzieri nepermise ale unor proiecte așteptate de cetățeni și de mediul de afaceri. Guvernul a acționat asupra cauzelor și a modificat legea achizițiilor publice și legea parteneriatului public privat, astfel încât să declocăm proiecte importante. Anul acesta am suplimentat bugetul investițiilor cu 15,7 miliarde de lei față de anul trecut din care 6 miliarde sunt infrastructura de transport. Acum, că legea bugetului a fost promulgată, putem accelera lucrările pentru drumurile expres și autostrăzi și pentru alte proiecte de infrastructură”, a mai spus premierul.

Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata s-a redus cu 20,9%

În luna ianuarie 2019, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut în termeni nominali față de luna precedentă atât ca serie brută cu 20,9% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 1,0%. Conform INS, față de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata a crescut în termeni nominali atât ca serie brută cu 6,7% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 7,5%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, serie brută, în luna ianuarie 2019, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a scăzut pe ansamblu cu 20,9%, ca urmare a scăderii comerțului cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-36,6%), comerțului cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (-32,2%), comerțului cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-27,6%), comerțului cu ridicata nespecializat (-26,0%), activităților de intermediere în comerțul cu ridicata (-19,7%), comerțului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-19,3%), comerțului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-17,2%) și comerțului cu ridicata specializat al altor produse (-13,6%). Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna decembrie 2018, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a scăzut pe ansamblu cu 1,0%, ca urmare a scăderii activităților de intermediere în comerțul cu ridicata (-7,0%), comerțului cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-4,4%), comerțului cu ridicata nespecializat (-3,7%), comerțului cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-3,3%) și comerțului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-2,5%). Creșteri s-au înregistrat la comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus 5,1%), comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (plus 3,4%) și la comerțul cu ridicata specializat al altor produse (plus 1,2%). Ianuarie 2019 comparativ cu ianuarie 2018

O lege care va scumpi apele minerale

Noul proiect de lege privind resursele hidrominerale aduce schimbări importante, care vor afecta nu numai producătorii din industrie, ci, mai ales, consumatorii, prin scumpirea apei la raft, arată un comunicat al Asociației Producătorilor din Industria Apei. Proiectul de lege trebuia dezbătut împreună cu asociațiile și companiile din domeniu, însă Președintele APRIA (Asociația Producătorilor din Industria Apei) spune că nu au fost convocați la o astfel de dezbatere. Noul proiect de lege fost pus în dezbatere publică pe data de 20.02.2019 și a fost scos la numai șase zile distanță și republicat pe data de 04.03.2019 cu modificări. "Noi am trimis propunerile APRIA cu privire la proiectul Legii resurselor hidrominerale, publicat pe site-ul Ministerului Economiei la data de 20.02.2019, dar nu am primit deocamdată un răspuns", a declarat președintele APRIA, George Ristea. Redevența va reprezenta 6% din prețul unei sticle de apă de masă sau izvor la 2 litri.

Indicele ROBOR la 3 luni a urcat la 3,10%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,10%, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR). ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Vineri, acesta a urcat de la 3,06% la 3,09%. Luni, indicele a crescut la 3,10%. Totodată, luni, indicele ROBOR la șase luni a urcat de la 3,29% la 3,30%. Vineri, acesta a crescut de la 3,27% la 3,29%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.

Concedieri masive în urma fuziunii dintre Deutsche Bank și Commerzbank

Fuziunea dintre Deutsche Bank și Commerzbank ar putea pune în pericol 20.000 de locuri de muncă, a declarat luni liderul sindicatului Verdi, Frank Bsirske, publicațiilor germane Stuttgarter Zeitung și Stuttgarter Nachrichten, transmite Reuters. Bsirske este și membru al consiliului de supraveghere al Deutsche Bank. ”Aproximativ 20.000 sau chiar mai multe posturi ar putea fi în pericol”, a avertizat Bsirske. Acesta a spus că cele două bănci nu se potrivesc una cu cealaltă și că mai mult sens ar avea o combinare a activităților internaționale. Unificarea operațiunilor celor două bănci germane ar avea ca efect o suprapunere a segmentelor de clienți de retail și corporativi, ceea ce va crea probleme pentru angajați, a adăugat liderul de sindicat. ”În acest moment, nu văd ce sens ar avea fuziunea”, a spus Bsirske. Duminică, Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, și rivala sa Commerzbank au anunțat că discută despre o posibilă fuziune, punând capăt zvonurilor din ultimele luni despre o astfel de uniune.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.