MOZAIC STIRI ECONOMICE: Profesorii şi preoţii vor putea organiza excursii doar dacă au brevet
ANAT cere autorităţilor din turism ca toţi cei care organizează servicii de călătorie, inclusiv profesorii şi preoţii, să fie obligaţi să deţină licenţe de turism, iar capitalul social minim pentru înfiinţarea unei agenţii de turism să crească de la 200 de lei la 25.000 de lei. "ANAT cere ministerului pentru IMM, Turism şi Mediu de Afaceri, precum şi Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) să introducă obligaţia ca toţi operatorii care oferă servicii de călătorie sau pachete turistice, în mod clasic sau online, să deţina licenţă de turism şi să urmeze aceleaşi reguli cu agenţiile. Ne referim la firmele de organizare de evenimente, profesori, prelaţi, site-uri cu cupoane de reducere etc", a declarat Lucia Morariu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT). Totodată, ANAT solicită majorarea capitalului social minim pentru înfiinţarea unei agenţii de turism, de la 200 de lei la minim 25.000 de lei pentru o agenţie detailistă şi 100.000 de lei pentru un turoperator. Altă solicitare este asigurarea sumelor avansate de client pentru călătorii prin instrumente financiare alternative, precum poliţe de asigurare, scrisori de garanţie bancară şi/sau contribuţii la un fond naţional de garantare a călătoriilor cu scop turistic. Asociaţia solicită autorităţilor din turism şi majorarea sumelor obligatorii a fi asigurate la 250.000 de euro pentru turoperator şi 50.000 de euro pentru detailişti şi introducerea asigurării facultative pentru acoperirea 100% şi imediat a riscului de insolvabilitate. În prezent, turoperatorii sunt obligaţi să asigure o sumă de 50.000 de dolari, iar o agenţie detailistă 10.000 de dolari. "ANAT urmăreşte protecţia reală a clienţilor agenţiilor de turism şi consolidarea unei pieţe reglementate şi concurenţiale de comercializare a pachetelor de servicii de călătorie. Nu mai avem voie să îi minţim frumos pe clienţi, nu mai avem voie să ne ascundem după cuvantul criză spre a le oferi pachete la preţ de 50 de euro, fără a le da, de fapt, mare lucru. Trebuie să ne asumăm reguli şi proceduri prin care să asigurăm securitatea banilor avansaţi de clienţii noştri pentru vacanţe şi călătorii, precum şi informaţii corecte şi clare despre serviciile pe care le oferim contra unui preţ corect", a afirmat Lucia Morariu. Ea crede că este datoria ANAT să nu mai permită ca oricine să îşi deschidă o agenţie de turism, "aşa, de fiţe", pe care să o închidă la scurt timp, "deoarece nu mai are chef de muncă" sau nu mai are bani să plătească furnizorii. "Trebuie să ne protejăm industria şi membrii prin reglementarea tuturor acelor operatori care au activităţi de agenţie de turism în afara legii, fără a-şi asuma protecţia clienţilor, fără a fi licenţiaţi de autorităţi şi fără a fi controlaţi vreodată de cineva, deoarece nu îi găşeşte nimeni. Nu mai avem voie să lăsăm ca cineva, care se autodenumeşte agenţie de turism, să îşi bată joc de munca noastră, de clienţii noştri şi să le risipească banii acestora", a mai spus Morariu.
Cad primele capete în dosarul “Mită la Hidroelectrica”
Eugen Brădean şi Ioan Mihăilă au fost trimişi în judecată în dosarul de mită privind vanzarea de energie
Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica, şi Ioan Mihăilă, fost membru în Consiliul de Supraveghere al companiei şi fost consilier al ministrului Constantin Niţă, au fost trimişi în judecată în dosarul de mită privind vanzarea de energie. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupție i-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Ioan Mihăilă pentru dare de mită şi pe Eugen Bădean pentru complicitate la luare de mită şi complicitate dare de mită, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei. Dosarul va fi judecat de magistraţii Tribunalului Bucureşti. Procurorii arată, în rechizitoriul trimis instanţei, că în luna octombrie, Ioan Mihăilă, în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica SA și consilier al ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a promis suma de 1.400.000 de euro unui alt membru din acelaşi consiliu (denunțător în cauză), pentru ca acesta din urmă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea unui contract bilateral pentru o perioadă de patru ani, prin care Hidroelectrica să vandă o cantitate de 7.012.800 MWh energie electrică societății comerciale Energon Power & Gas SRL Cluj. "Cantitatea respectivă de energie urma să fie vandută pentru suma de 1.157.112.000 lei (262.980.000euro), ceea ce ar fi reprezentat condiții defavorabile pentru societatea Hidroelectrica, respectiv un posibil prejudiciu de 175.000.000 lei în dauna societății Hidroelectrica", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei. Promisiunea de dare de mită a fost făcută cu ajutorul lui Eugen Brădean, membru în Directoratul Hidroelectrica SA și coordonator al Direcției de Marketing Furnizare din cadrul companiei. "Suma promisă cu titlu de mită urma a fi disimulată sub aparența unui contract de comision care ar fi fost încheiat de către o firmă off-shore și firma achizitoare a energiei electrice", au precizat procurorii. Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul de Supraveghere și Directorat. Astfel, toate contractele de vanzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 Giga Watti Oră (Ghw) trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte şi Ioan Mihăilă. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului, din care făcea parte şi Eugen Brădean, au mai arătat procurorii. În 24 octombrie, la propunerea procurorilor, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Eugen Brădean și Ioan Mihăilă. Decizia a fost contestată de cei doi la Curtea de Apel Bucureşti, care a decis definitiv menţinerea măsurii preventive. Procurorii au arătat, în referatul prin care au propus arestarea preventivă a celor doi, că Eugen Brădean l-a abordat pe holurile instituţiei pe Remus Vulpescu, căruia i-a spus că poate primi între 500.000 şi un milion de euro de la nişte "parteneri", pentru a sprijini acordarea de contracte de vanzare a energiei electrice unei firme.
Peste 10% dintre romani vor să devină antreprenori
Unul din cinci romani consideră contextul economic actual oportun pentru deschiderea unei afaceri, iar peste 10% vor să devină antreprenori în următorul an, potrivit unui studiu realizat pentru Provident Financial Romania,care arată că jumătate dintre cei intervievaţi ar alege PFA ca formă juridică. "Alţi 2,4% au demarat deja acţiunile necesare pentru înfiinţarea propriei firme. Peste un sfert sunt, de asemenea, interesaţi şi pregătiţi să devină antreprenori, însă nu cred că vor realiza acest lucru în decurs de un an", se arată într-un comunicat al Provident. Cei care ar opta pentru SRL ca entitate juridică reprezintă o treime, în timp ce numai 0,8% se gandesc la o societate pe acţiuni. Studiul a fost realizat de Novel Research în perioada 9-21 octombrie, pe un eşantion de circa 1.000 de respondenţi. Aproximativ o treime dintre respondenţi au experimentat antreprenoriatul, însă doar 12,2% sunt activi în prezent. "28% dintre respondenţi consideră că pornirea unei afaceri presupune o investiţie de pană la 15.000 de lei, aproximativ jumătate din cei chestionaţi plasează investiţia între 15.000 şi 50.000 de lei, iar 24,3% consideră că este nevoie de o finanţare de peste 50.000 de lei. 24,2% dintre romani ar obţine această investiţie din împrumuturi la prieteni sau membri ai familiei, 22,1% ar apela la programe guvernamentale şi 20,7% la fonduri de investiţii pentru afaceri", se mai spune în comunicat. Investiţia în propria afacere este considerată printre cele mai avantajoase din economie de către 46,7% din romani. Puţin peste jumătate consideră profitabile şi investiţiile în aur şi argint, iar 47% au aceeaşi părere despre investiţiile imobiliare.
Un mall de 25 milioane euro a fost vandut cu doar 800 de euro
Dezvoltatorul imobiliar GTC a vandut mall-ul Galleria Suceava, tranzacţie încheiată în vara acestui an, cu 800 de euro, în condiţiile în care investiţia pentru construcţia acestuia s-a ridicat la 25 de milioane de euro. Mall-ul a fost preluat de o firmă deţinută de omul de afaceri Costică Tudosă, din Suceva. În raportul financiar al dezvoltatorului imobiliar se arată că mall-ul, cu o suprafaţă de 10.800 de metri pătraţi, a fost vandut în luna iulie pentru 800 de euro, în timp ce centrele comerciale din Piatra Neamţ şi Buzău sunt în continuare de vanzare. Cele trei centre comerciale s-au confruntat cu dificultăţi în ultimii ani, iar cel din Suceava a rămas fără niciun chiriaş înainte de a fi vandut. GTC mai deţine un centru comercial sub brandul Galleria, la Arad, iar portofoliul de retail era evaluat la finele lunii septembrie la 35,1 milioane de euro, în stagnare faţă de trimestrul anterior. Gradul mediu de ocupare al centrelor este de 88%, iar chiria medie este de 4,4 euro/mp/lună. Totodată, dezvoltatorul israelian este proprietarul complexului de birouri City Gate din Piaţa Presei din Bucureşti. Complexul, cu o suprafaţă de 48.000 de metri pătraţi, era evaluat la sfarşitul primelor nouă luni la 159 de milioane de euro, nivel similar cu cel de la finele lunii iunie. Cele două clădiri de birouri care formează complexul sunt ocupate în proporţie de 96%, iar chiria medie este de 21,5 euro/mp/lună. GTC a avut venituri de 23, 4 milioane euro în primele nouă luni în Romania şi Bulgaria, faţă de 21 milioane euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. Costurile totale înregistrate de companie în cele două ţări au crescut de la 12,8 milioane euro la 13,8 milioane euro, astfel rezultand un profit brut de 9,6 milioane euro, faţă de 8,2 milioane euro în primele nouă luni din 2012.
Profitul E.ON Romania a crescut semnificativ
Profitul E.ON în Romania a crescut semnificativ în primele nouă luni ale anului, deşi volumul vanzărilor a fost mai redus, evoluţie datorată şi procesului de liberalizare a preţurilor pe piaţa energiei şi gazelor naturale, potrivit unui raport prezentat ieri de grupul german. E.ON deţine în Romania operaţiuni de distribuţie şi furnizare de energie electrică şi gaze naturale către aproximativ 3 milioane de clienţi, în 20 de judeţe din Transilvania şi Moldova. "Profitul EBITDA (înainte de dobanzi, taxe, deprecieri şi amortizări) al diviziei din Romania a fost semnificativ mai ridicat datorită creşterii marjelor de profit brut la afacerile retail, reflectand recuperarea unor costuri anterioare cu aprovizionarea cu gaze şi efecte de preţ legate de liberalizarea pieţei energiei şi gazelor", se arată într-un raport publicat miercuri de E.ON. Profitul EBITDA al E.ON în UE, excluzand Germania, a urcat cu 10% în primele nouă luni ale anului, de la 1,55 miliarde euro la 1,71 miliarde euro, cu creşteri pe majoritatea pieţelor, excepţie făcand Ungaria. Vanzările grupului pe aceste pieţe au coborat cu 2% în perioada analizată, la 17,1 miliarde euro. E.ON a mai precizat că volumul vanzărilor de energie electrică şi gaze naturale din Franţa şi Romania a scăzut.
S-a înfiinţat o asociaţie care luptă cu băncile
Asociaţia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF), înfiinţată recent exclusiv pentru consumatorii din sistemul financiar, a anunţat că are ca obiectiv reprezentarea clienţilor băncilor şi societăţilor de asigurări pentru a obţine daune din aplicarea în contracte de daune abuzive. "Au existat bănci care au oferit consumatorilor contracte pline de clauze abuzive şi produse financiare dăunătoare şi care au schimbat costurile creditelor după bunul lor plac, aruncand în disperare şi în braţele unor recuperatori de creanţe nereglementaţi şi fără scrupule mii de familii de romani. Unele societăţi de asigurare au încasat fără să clipească primele de asigurare însă au inventat cele mai absurde motive pentru a nu plăti despăgubiri, iar unele companii au nesocotit drepturile micilor investitori în calitatea lor de acţionari minoritari. Concluzionand, întreaga piaţă financiară a fost plină de situaţii în care drepturile consumatorilor utilizatori de servicii financiare au fost, pur şi simplu, călcate în picioare", a declarat Alin Iacob, preşedintele Consiliului Director al AURSF.
Mega tranzacţie cu acţiuni Petrom
Un investitor vrea să vandă un pachet de 0,81% din acţiunile OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie din Romania, pachet evaluat la 210,2 milioane lei (47,1 milioane euro) în funcţie de cea mai recentă cotaţie bursieră, potrivit unor surse din piaţa de capital. Iniţial, mai mulţi brokeri au crezut că pachetul de acţiuni OMV Petrom (460 milioane de acţiuni) a fost scos la vanzare de Fondul Proprietatea, însă ulterior informaţiile nu au fost confirmate întrucat FP nu a anunţat această operaţiune, deşi ea a început miercuri. La jumătatea lunii mai, cand Fondul Proprietatea a vandut 1,11% din acţiunile OMV Petrom, FP a anunţat înainte intenţia de a vinde 1,77% din titlurile companiei. Fondul a încasat atunci 246,6 milioane lei (56,8 milioane euro) pentru acţiunile vandute. "Nu dorim să comentăm speculaţiile din piaţă. Dacă şi cand vom avea de făcut orice fel de anunţuri, vom face acest lucru pentru întreaga piață în condițiile obişnuite de pană acum", a afirmat, miercuri, managerul Fondului Proprietatea, Greg Konieczny. Pachetul de 0,81% din acţiunile OMV Petrom este scos la vanzare printr-o operaţiune accelerată (accelerated bookbuild). Tranzacţia este intermediată de compania de brokeraj Raiffeisen Capital&Investment şi casa cehă de brokeraj Wood&Company.
Numărul lucrătorilor temporar s-a dublat
Numărul romanilor care lucrează în regim temporar s-a dublat în ultimii doi ani, la 52.000 de persoane, această modalitate de angajare fiind utilizată mai ales de companiile din producţie şi de servicii, potrivit unui studiu al Asociaţiei Romane a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT). "Studiul confirmă că tot mai mulţi angajaţi consideră munca temporară ca o soluţie economică şi de carieră viabilă, răspunzand nevoii ocupaţionale atat a angajatorilor cat şi a forţei de muncă, indiferent de nivelul de calificare şi studii a acesteia", a declarat, într-un comunicat, Sorina Donisa, preşedinte ARAMT. Majoritatea celor angajaţi temporar în Romania (46%) au studii medii, iar 23% au studii superioare. Alt procent semnificativ, de 20% este reprezentat de studenţi şi doar 12% provin din randul celor care nu au studii medii (muncitori calificaţi şi necalificaţi). Repartizarea pe grupe de varstă a angajaţilor temporar în 2012 este relativ eterogenă pentru angajaţii între 21 şi 45 de ani, înregistrand valori cuprinse între 26% şi 30% pentru fiecare grupă de varstă.
