MOZAIC STIRI ECONOMICE: Verde pentru codul Insolvenţei
Premierul Ponta i-a cerut ministrului Justiţiei să încheie dezbaterea proiectului de lege privind insolvenţa, astfel încat documentul să fie adoptat săptămana viitoare şi transmis Parlamentului, reluand ideea că multe dintre firme se folosesc de procedura actuală a insolvenţei pentru a frauda statul. "Avem nevoie de Codul insolvenţei. Sunt mult prea mulţi cei care intră în insolvenţă ca să fraudeze statul, care nu plătesc nicio taxă de un an de zile, de doi ani de zile şi e normal ca ceilalţi, care plătesc taxe, să spună «Domn'e, noi de ce le mai plătim dacă văd că ăsta de alături, care ne mai şi dă lecţii despre cum trebuie organizată Romania, nu plăteşte nicio taxă ?»", a spus Ponta în şedinţa de guvern. El a adăugat că evaziunea fiscală este ascunsă "sub haina insolvenţei", iar foarte multe societăţi private se trezesc că un debitor intră în insolvenţă atunci cand trebuie să-şi plătească facturile. Proiectul Codului insolvenţei a fost prezentat în luna iulie şi lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei la începutul lunii septembrie. Documentul prevede, printre altele, că pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei. Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori - prin "manipularea" grupelor de vot putand fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor - se introduce un criteriu suplimentar, respectiv 30 la sută din total masă credală. Iniţiatorii proiectului mai propun introducerea posibilităţii judecătorului sindic de a debloca anumite situaţii, atunci cand creditorii nu sunt activi în procedură. Astfel, dacă nu se poate lua o hotărare în adunarea sau în comitetul creditorilor, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar poate sesiza instanţa în vederea pronunţării unei hotărari, fiind prevăzută expres obligaţia judecătorului sindic de a se pronunţa asupra viabilităţii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori şi aprobat de adunarea creditorilor.
Niculae bagatelizează dosarul "Romgaz-Interagro"
Patronul Interagro este acuzat de procurori de subminarea economiei naţionale u firma sa a obţinut de la o companie de stat gaze la preţuri preferenţiale u în acest dosar sunt implicaţi şi foştii miniştri ai Economiei, Adrian Videanu şi Varujan Vosganian
Omul de afaceri Ioan Niculae, patronul Interagro a declarat, ieri, că speră ca dosarul privind subminarea economiei naţionale şi complot să ajungă la instanţă şi aceasta să înţeleagă ce înseamnă un discount, susţinand că este pentru prima dată în istoria lumii cand "un discountul comercial se consideră pagubă". Ioan Niculae a fost, miercuri, la Judecătoria Sectorului 1 pentru termenul de judecată din dosarul "mită la PSD", în care este acuzat alături de liderul PSD Brăila Gheorghe Bunea, de directorul Viorel Bărac, de la Interagro, şi de Gheorghe Teodorescu, de la INSOMAR. În acest dosar sunt implicaţi şi foştii miniştri ai Economiei, Adrian Videanu şi Varujan Vosganian.Instanţa a constatat că martorul Cristian Burci nu s-a prezentat pentru a fi audiat şi a stabilit un nou termen pentru 30 octombrie. Ioan Niculae a fost întrebat, la ieşirea din sala de judecată, cum comentează acuzaţiile din dosarul privind subminarea economiei naţionale şi complot, omul de afaceri spunand că nu este vorba de favorizare şi de intervenţie la miniştri, pentru că atunci cand ai firme în domeniu, ajungi oricum la minister. Ioan Niculae a adăugat precizat l-a sunat pe fostul ministru al Economiei Adrian Videanu pentru a-l întreba dacă mai dă drumul la fabrici. "Fiind ministru al Economiei, pe cine puteam să sun, portarul? Pentru că, pană la urmă, eram patronul acestor fabrici de îngrăşăminte chimice, şi nu cred că portarul m-ar fi ajutat prea mult. Îl sunam să-l întreb dacă mai ţin oamenii, dacă mai dăm drumul la fabrici, dacă le tăiem, dacă le ducem la fier vechi, mai ales după ce m-au înşelat, în ianuarie 2009, semnand un protocol cu Ministerul Finanţelor, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Economiei, respectiv Videanu, Ilie Sarbu şi cu Hogea, care era atunci ministru de Finanţe, care a spus să dăm drumul la fabrici prin semnătură, deci printr-un protocol semnat, să dăm drumul la fabrici că urmează să dea un ajutor pentru fermierii romani. Din păcate, cu toată semnătura celor trei miniştri şi a patronatelor noastre din industria îngrăşămintelor chimice, nu s-au ţinut de cuvant", a spus Ioan Niculae. Acesta a menţionat că a dat drumul la fabrici şi astfel au fost create pagube imense, astfel că era normal să-l întrebe pe Videanu ce face "cu aceste îngrăşăminte" şi de ce au pus patronatele să pornească fabricile "dacă ştiau că nu dau". "Deci ei m-au obligat, ne-au păcălit, ne-au pus să semnăm, am semnat acest protocol. În momentul în care trebuia să dea şi legea care dădea aceste ajutoare la fermierii romani, au uitat, ca de obicei, să o facă. Iar în perioada respectivă era firesc să-l întreb pe ministru care semnase: «Domnule, m-ai pus să dau drumul la fabrici, mi-ai creat o pagubă de încă 50 de milioane de dolari numai pe o lună de zile cheltuielile cu gazul şi energie electrică. Nu era firesc să-l întreb ce fac cu fabricile?" a spus Niculae.
Încă un manager privat de la stat îşi dă demisia
Preşedintele Consiliului de Administraţie al CFR SA, Sorin Mîndruţescu, şi-a dat demisia, invocand motive personale, a anunţat miercuri compania de stat care administrează reţeaua feroviară. Demisia a intrat în vigoare la 13 septembrie. Mîndruţescu, fost CEO la Oracle Romania, ocupa funcţia de şef al CA la CFR din luna aprilie. "În cele cinci luni de conducere a companiei de către echipa condusă de Sorin Mîndruţescu au demarat mai multe acţiuni de restructurare şi modernizare a CFR SA, printre care negocierea cu Ministerul de Finanţe a subvenţiei pentru mentenanţă şi investiţii, reluarea discuţiilor între partea romană şi cea belgiană pentru punerea în practică a memorandumului interguvernamental pentru proiectul Gara de Nord în valoare de 2 miliarde de euro, înfiinţarea Departamentului de Marketing şi reorganizarea şi eficientizarea Departamentului de Fonduri Europene, regandirea statutului companiei şi a organigramei şi realocarea responsabilităţilor în concordanţă cu Ordonanţa 109/2011, identificarea şi valorificarea activelor non core ale CFR (care nu au legătură directă cu obiectul de activitate al companiei), rezolvarea problemei taximetriştilor pirat de la Gara de Nord, repoziţionarea Gării de Nord ca spaţiu al culturii urbane bucureştene", potrivit unui comunicat. Ceilalţi membri ai CA al CFR SA sunt George Micu (directorul general al companiei), Florin Kubinschi, Enache Jiru şi Sebastian Tcaciuc. Actualul CA a fost numit la jumătatea lunii aprilie, după ce Ministerul Transporturilor a respins planul de administrare propus de fostul Consiliu de Administraţie, ceea ce a condus la încetarea mandatului vechilor administratori. Veniturile CFR SA au crescut cu 3,5% în primul semestru, la 1,16 miliarde lei, în condiţiile în care traficul pe reţea a înregistrat o scădere de circa 5%.
Deputaţii au legiferat şmecheria Rompetrol
Camera Deputaţilor a respins, ieri, cu 203 voturi "pentru", 75 de voturi "împotrivă" şi 6 abţineri, cererea preşedintelui Traian Băsescu de respingere a legii de aprobare a Memorandumului de înţelegere încheiat între statul roman şi Rompetrol, deputaţii adoptand legea iniţială. În urma acestei tranzacţii statul a pierdut aproximativ 400 milioane dolari. La dezbateri, liderul grupului PDL, Mircea Toader, a spus că Guvernul Ponta a promovat această lege de teama de a-şi asuma răspunderea în cazul Rompetrol şi că Parlamentul este pus în situaţia de a asigura o acoperire pentru Guvern. Toader a arătat că preşedintele a fost corect cand a retrimis legea la Parlament pentru a fi respinsă. Potrivit acestui Memorandum de înţelegere semnat la Bucureşti la 15 februarie, KazMunaiGaz poate răscumpăra de la Ministerul Economiei cu 200 milioane dolari un pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare. În cererea de reexaminare în care se solicită respingerea acestei legi, preşedintele Băsescu arată că cele două părţi semnatare îşi asumă un angajament de cumpărare din partea The Rompetrol Group N.V. a unui pachet minoritar de acţiuni reprezentand 26,6959% din capitalul social al Rompetrol Rafinare S.A., deţinut în prezent de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) în schimbul a 200 de milioane dolari SUA. Şeful statului arată că, "în situaţia de faţă, stingerea litigiilor respective se putea realiza pe calea unei tranzacţii între Ministerul Finanţelor Publice şi The Rompetrol Group N.V., printr-o hotărare adoptată de Guvern, potrivit competenţei sale de administrare a proprietăţii statului". "Totuşi, Guvernul a ales calea unei iniţiative legislative, pe care a depus-o în Parlament. În urma adoptării de către Parlament a proiectului de lege amintit, puterea legislativă a încălcat dispoziţiile Articolului 1 alineatul (4) din Constituţia Romaniei, deoarece şi-a arogat competenţa de legiferare, cu încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat", mai afirmă preşedintele Băsescu.
Noul credit internaţional va fi discutat săptămana viitoare
Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional va discuta, în 27 septembrie, scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile romane privind noul acord stand-by pe o perioadă de doi ani, cu o valoare de circa 2 miliarde de euro, pe care Romania îl va trata ca înţelegere preventivă. "Solicităm aşadar aprobarea unui nou Acord Stand-By (ASB) pentru 24 de luni, cu o valoare totală de 1.751,34 milioane DST (aproximativ 2 miliarde Euro, 170 procente din cotă), pe care intenţionăm să îl tratăm ca preventiv. Noul program ASB va susţine programul nostru economic cuprizător pentru perioada 2013-2015 de menţinere a politicilor macroeconomice sănătoase şi a stabilităţii sectorului financiar şi de continuare a reformelor structurale într-un context marcat de incertitudini externe semnificative", se arată în scrisoarea de intenţie transmisă FMI şi aprobată săptămana trecută de Guvern. În premieră pentru relaţia Romania - FMI, scrisoarea de intenţie este semnată atat de ministrul Finanţelor şi guvernatorul BNR, cat şi de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. Consiliul Director al FMI a avizat, la sfarşitul lunii iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale acordului cu Romania. Acordul Romaniei cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile romane ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011. Ultimul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să fie finalizat în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor romane de extindere cu trei luni a acordului, panã la sfarştul lunii iunie, astfel încat Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunãtţire a managementului companiilor de stat.
Tesla lucrează la o maşina cu "pilot automat"
Producătorul de maşini electrice Tesla dezvoltă un autovehicul capabil să funcţioneze pe "pilot automat", pe care intenţionează să-l introducă pe piaţă în următorii trei ani, a declarat directorul general al companiei, Elon Musk. Tesla intră astfel în cursă cu Audi, Mercedes, Nissan, Volvo, General Motors şi Google, companii care au deja în derulare proiecte similare. Maşinile vor putea funcţiona autonom, controlate de computer în 90% din timp, dar nu în totalitate, a declarat Musk într-un interviu pentru Financial Times. "Ar trebui să putem ajunge în trei ani la 90% din distanţele conduse", a spus Musk. Dezvoltarea unor maşini complet autonome va dura mai mult timp, a adugat el. Termenul de trei ani asumat de Musk este mai ambiţios comparativ cu planurile altor companii cu proiecte similare şi cu aşteptările analiştilor, care anticipează ca o astfel de maşină să devină realitate abia în 10-15 ani, scrie Reuters. Daimler şi Nissan au anunţat, anterior, că speră să lanseze la vanzare maşini autonome pană la sfarşitul deceniului.
Iată ce promisiune a făcut Guvernul către FMI
Guvernul s-a angajat să ia măsuri pentru a se încadra în deficitul convenit cu FMI pentru acest an, de 14,7 milliarde lei, dacă veniturile nu-şi revin, după ce performanţa slabă pe primele opt luni a determinat autorităţile să ceară suplimentarea cu 1 miliard de lei a ţintei de deficit la septembrie "În primul semestru al anului, deficitul a ajuns la 1,1% din PIB, în concordanţă cu proiecţiile. Cu toate acestea, veniturile au fost realizate la niveluri mai mici, acest lucru reflectand în principal pierderile din sectorul bancar, declinul importurilor şi creşterea rambursărilor de TVA aferente exporturilor (...) Date fiind veniturile slabe şi presiunile de cheltuieli din ce în ce mai mari, întreprindem o serie de măsuri pentru realizarea ţintei de deficit (...) În eventualitatea unor venituri inferioare nivelurilor prognozate, autorităţile sunt determinate să realizeze ţinta anuală de deficit bugetar", se arată în scrisoarea de intenţie transmisă FMI. Pană în urmă cu o săptămană, proiectele de scrisoare de intenţie vehiculate nu includeau şi fraza în care Guvernul punctează determinarea de încadrare în ţinta de deficit în eventualitatea în care veniturile vor fi sub nivelul prognozat în prezent. De altfel, abia în forma finală a scrisorii apare o modificare la ţinta de deficit bugetar pentru luna septembrie, care urcă de la 8,1 miliarde lei la 9,1 miliarde lei, reflectand evoluţia sub aşteptări a veniturilor în ultima perioadă.
Suntem lideri în UE la creşterea lucrărilor de construcţii
Romania a avut, în luna iulie 2013, comparativ cu luna iunie 2013, cea mai mare creştere a lucrărilor de construcţii din Uniunea Europeană, 8,6%, în condiţiile în care la nivelul UE s-a înregistrat o creştere de 0,7%, iar în zona euro volumul lucrărilor de construcţii a înregistrat o creştere de 0,3%, arată datele prezentate miercuri de Oficiul european de Statistică (Eurostat).În randul statelor membre, lucrările de construcţii au crescut în nouă state, au scăzut în alte patru state şi au rămas stabile în Olanda. Romania se situează pe primul loc în UE şi în ceea ce priveşte creşterea lucrărilor de construcţii în ritm anual, luna iulie 2013 comparativ cu luna iulie 2012, cu un avans de 14,2%. Aceasta în condiţiile în care lucrările de construcţii în UE au înregistrat o scădere de 1,1% iar în zona euro au scăzut cu 1,2%. Doar şase state membre, în frunte cu Romania, au înregistrat o creştere a lucrărilor de construcţii în ritm anual în luna iulie.
