MOZAIC STIRI ECONOMCE: Romanii au început iar goana după “frigidere”
Piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată din Romania a crescut în primul semestru cu 4,3%, la 699 milioane euro, după ce a înregistrat un avans de 4,7% în al doilea trimestru faţă de perioada similară din 2012, sectorul cu cea mai mare valoare şi evoluţie fiind telecomunicaţiile, potrivit unui studiu. Sectorul telecom a cumulat 99 milioane de euro în trimestrul al doilea, în creştere cu 17% faţă de acelaşi interval al anului trecut, segmentul smartphone fiind principalul motor de creştere, arată datele unui studiu realizat de GfK. Piaţa electrocasnicelor mici a a ajuns la 24 milioane euro în al doilea trimestru, cu 8,7% mai mult decat în perioada corespunzătoare din 2012, evoluţia pozitivă reflectandu-se şi în vanzările din prima jumătate de an, în care s-a înregistrat o creştere de 4,7%. Rate de creştere au avut aspiratoarele, aparatele de epilat, blenderele şi roboţii de bucătărie, filtrele de cafea şi expresoarele. Totodată, electrocasnicele mari au consemnat un avans de aproape 5%, la 73 milioane euro, fiind prima perioadă de creştere din 2011, iar în perioada ianuarie-iunie creşterea a fost de 1,7%. "Principalii factori de creştere de pe această piaţă răman electrocasnicele incorporabile precum cuptoarele şi plitele, dar şi maşinile de spălat vase, hotele şi congelatoarele, segmente ce au înregistrat rate de creşteri de două cifre în acest trimestru faţă de cel corespunzător anului precedent. Valoarea de pe piaţă totală a fost ridicată ţi de evoluţiile pozitive în ceea ce priveşte valoarea vanzărilor a segmentelor de frigidere şi maşini de spălat rufe, chiar dacă acestea au scăzut din punct de vedere al volumului", se arată în comunicatul GfK Romania. Piaţa IT a înregistrat o uşoară creştere în al doilea trimestru, de 2,7%, însumand 88 milioane de euro. Vanzările de tablete s-au dublat în valoare şi s-au triplat ca volum. Calculatoarele portabile au consemnat o uşoară scădere, iar calculatoarele desk, monitoarele şi camerele web au înregistrat scăderi de două cifre. Piaşa de electronice a a avut un declin valoric de peste 5% în perioada aprilie-iunie, ajungand la 52 milioane de euro. "T2 2013 a fost primul trimestru din ultimii doi ani care a adus o scădere de 3% în valoare pentru piaşa de televizoare cu ecran plat. în timp ce segmentul de televizoarele cu ecran LCD a rămas stabil în valoare şi a scăzut în volum, segmentul de televizoare cu plasma a scăzut mult, atat în unităşi cat şi în valoare, contribuind la declinul general al pieşei de televizoare", se mai spune în comunicat. Piaşa foto, care a înregistrat o descreştere de 25,5%, iar cea de imprimante şi multifuncşionale - 8,8%.
Numărul şomerilor a urcat dintr-un foc cu 29.000
cele mai semnificative creşteri ale numărului şomerilor au fost înregistrate în judeţele Olt, Valcea, Galaţi şi Damboviţa
Rata şomajului a fost în iulie de 5,29 la sută, fiind înregistraţi 466.932 de şomeri, cu aproape 29.000 mai mulţi decat în iunie, informează, luni, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Potrivit ANOFM, rata şomajului înregistrată în luna iulie a fost mai mare cu 0,33 puncte procentuale faţă de iunie şi cu 0,43 puncte procentuale mai mare decat în iulie 2012. "Numărul total de şomeri la finele lunii iulie, de 466.932 persoane, a crescut cu 28.822 faţă de cel de la finele lunii anterioare. Din totalul şomerilor înregistraţi, 135.546 au fost şomeri înregistraţi şi 330.386 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 2.697 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 31.519 faţă de luna precedentă. Ponderea şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor (70,76 la sută) creşte faţă de luna precedentă cu 2,54 puncte procentuale", a precizat ANOFM. Rata şomajului masculin a crescut de la 5,49 la sută în luna iunie la 5,78 la sută în iulie, iar rata şomajului feminin a crescut de la 4,37 la sută la 4,74 la sută. Din totalul şomerilor înregistraţi în iulie, 124.633 au varste între 40 şi 50 de ani, 102.227 au între 30 şi 40 de ani, 81.571 au sub 25 de ani, 67.966 au peste 55 de ani, 57.704 au între 50 şi 55 de ani şi 32.831 au între 25 şi 30 de ani. Numărul şomerilor a scăzut în luna iulie doar în patru judeţe, respectiv Mureş (cu 386 persoane), Alba (cu 322), Brăila (cu 87) şi Ialomiţa (cu patru) şi a crescut în alte 37 de judeţe. Cele mai semnificative creşteri ale numărului şomerilor au fost înregistrate în judeţele Olt (cu 1.921 persoane), Valcea (cu 1.776), Galaţi (cu 1.587) şi Damboviţa (cu 1.572). Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost înregistrate în judeţele Vaslui (10,03 la sută), Mehedinţi (9,90 la sută), Teleorman (9,61 la sută), Galaţi (9,36 la sută), Dolj (9,02 la sută), Buzău (8,20 la sută), şi Olt (8,04 la sută). Cea mai mică rată a şomajului, de 1,7 la sută, a fost înregistrată, în iulie, în judeţul Timiş.
Finanţele au împrumutat încă 500 milioane lei
Ministerul Finanţelor Publice a atras 500 milioane lei printr-o licitaţie pentru vanzare de obligaţiuni cu maturitate în trei ani, la un randament mediu de 4,28% pe an, în creştere modestă faţă de cel plătit săptămană trecută la o emisiune cu o maturitate apropiată. Ministerul a primit ordine de subscriere în valoare cumulată de 1,62 miliarde lei. Obligaţiunile vandute luni fac parte dintr-o emisiune de obligaţiuni care ajunge la maturitate în august 2016. Săptămana trecută, administratorii datoriei publice au împrumutat 300 milioane lei printr-o licitaţie pentru vanzare de obligaţiuni cu scadenţa în aprilie 2016, la un randament mediu de 4,23% pe an. Finanţele au împrumutat deja în luna august 1,43 miliarde de lei, în condiţiile în care a programat pentru această lună emisiuni de titluri de stat de aproape 2 miliarde lei. În luna august ajung la scadenţă titluri de 700 milioane lei şi 447 milioane euro. În luna anterioară, împrumuturile au fost de 1,748 miliarde lei şi 336,5 milioane euro, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor Publice avea programate emisiuni de titluri de stat de 1,76 miliarde lei şi, respectiv, de 150 milioane euro. De la începutul anului, ministerul a împrumutat de pe piaţa internă 29,966 miliarde lei, la care se adaugă emisiuni în valută, interne şi externe, de 1,42 miliarde de euro şi 1,5 miliarde de dolari.
Germania caştigă 40 de miliarde de euro de pe urma crizei
Germania caştigă de pe urma crizei datoriilor din zona euro peste 40 de miliarde de euro după ce neîncrederea investitorilor în stabilitatea financiară a unor state din uniunea monetară a ajutat guvernul german să se împrumute mai ieftin, potrivit datelor Ministerului de Finanţe de la Berlin. Germania estimează că va economisi 40,9 miliarde de euro la cheltuielile cu dobanzile în perioada 2010-2014, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, citate de Der Spiegel. Suma reprezintă diferenţa dintre costurile planificate înaintea crizei datoriilor şi cele reale. Pe de altă parte, criza a costat Germania pană în prezent doar 599 de milioane de euro, a precizat instituţia. Ministerul de Finanţe a făcut publice informaţiile legate de costurile de împrumut estimate şi cele reale, precum şi costurile, la cererea unui parlamentarului socialist Joachim Poss. În medie, dobanda obligaţiunilor guvernamentale emise începand din 2010 a scăzut cu un punct procentual. Investitorii consideră Germania una dintre cele mai sigure ţări pentru investiţii în obligaţiuni, ca urmare a situaţiei financiare stabile a statului. Economiile din dobanzi şi veniturile peste aşteptări din taxe, susţinute de economia puternică, au determinat şi un necesar mai redus de noi împrumuturi. Între 2010 şi 2012, guvernul german a împrumutat cu 73 de miliarde de euro mai puţin decat planifica anterior. Ministerul de Finanţe încearcă să obţină beneficii maxime de urma dobanzilor mai mici, planificand emisiuni pe perioadă lungă. Între 2009 şi 2012, ponderea împrumuturilor pe perioadă scurtă, cu maturitate de pană la trei ani, în finanţările totale a scăzut de la 71% la 51%. În timp ce Germania şi alte cateva ţări cu situaţie bugetară solidă se împrumută mai ieftin în contextul crizei datoriilor din zona euro, dobanzile plãtite de unele ţări de la periferia uniunii monetare, precum Spania şi Italia, au crescut.
Samsung şi Sony se duelează în gadgeturi de top
Samsung va prezenta pe 4 septembrie ceasul inteligent Galaxy Gear şi telefonul-tabletă Galaxy Note 3, iar Sony va dezvălui în aceeaşi zi un nou smartphone Xperia varf de gamă, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate celor două companii. Giganţii asiatici încearcă astfel să atragă atenţia consumatorilor înainte de lansările planificate de Apple pentru această toamnă şi să "fure startul" în cursa pentru sezonul sărbătorilor de iarnă. Potrivit unor surse, compania americană va lansa noi versiuni ale iPhone şi iPad pe 10 septembrie. Sub îndrumarea fostului CEO Steve Jobs, Apple a impus un nou standard pentru lansările de produse, fiecare nouă generaţie a iPod, iPhone şi iPad fiind atent urmărită la nivel global de media, analişti şi publicul larg. Samsung a preluat strategia concurentului american, varful de gamă Galaxy S4 fiind prezentat în martie la Radio City Music Hall, în New York, într-un show transmis în direct în Times Square. Samsung va prezenta în luna septembrie gadget-ul Galaxy Gear, un dispozitiv cu sistem de operare Android, purtat la încheietura mainii, cu funcţii de apel telefonic, SMS, internet şi email, potrivit surselor citate. Compania sud-coreeană se grăbeşte să aducă "ceasul inteligent" pe piaţă înaintea apariţiei unui produs asemănător de la Apple, care ar fi în dezvoltare potrivit zvonurilor din industrie. "Ceasul" Samsung nu va fi echipat cu ecran flexibil, deoarece tehnologia nu a ajuns încă în faza de producţie în masă. Surse apropiate Apple au declarat în februarie că grupul american a desemnat o echipă de aproximativ 100 de oameni pentru dezvoltarea unui gadget de tipul ceasului de mană. Compania a început în Japonia procedurile pentru înregistrarea mărcii "iWatch". Grupul japonez Sony pregăteşte pentru septembrie un nou smartphone premium în gama Xperia, echipat cu senzori şi tehnologie de imagine regăsite în camerele foto şi televizoarele de înaltă rezoluţie "ultra-HD", potrivit unor surse apropiate situaţiei.
GM recheamă în service 300.000 de maşini
Grupul american General Motors (GM) va rechema în service aproape 300.000 de maşini Chevrolet Cruze, fabricate în 2011 şi 2012, din cauza unor posibile probleme la sistemul de asistenţă la franare, potrivit CNN. Astfel, maşinile Cruze care dispun de cutii de viteze automate în şase trepte şi motoare turbo de 1,4 litri prezintă posibilitatea "pierderii intermitente a asistenţei la franare", situaţie în care şoferii trebuie să apese mai puternic pedala de frană pentru a opri autovehiculele, a declarat un purtător de cuvant al GM. "GM are cunoştinţă despre 27 de presupuse accidente uşoare, fără rănirea unor persoane, care ar putea avea între cauze această chestiune", a afirmat acesta. Posesorii de autovehicule afectaţi de rechemare vor putea apela la dealerii auto pentru remedierea problemei. Maşinile vizate de rechemare au fost asamblate la o fabrică din Ohio. GM a anunţat, de asemenea, în iunie, rechemarea a 194.000 de SUV-uri din cauza riscului de incendiu.
Exporturile de petrol ale SUA s-au dublat
Valoarea exporturilor de hidrocarburi, produse petroliere şi cărbune ale Statelor Unite a crescut de peste două ori în ultimii trei ani, la 110,2 miliarde de dolari, după ce ţara a devenit exportator net de energie în 2011 pentru prima dată după 20 de ani, potrivit Financial Times (FT). Creşterea producţiei internet de petrol şi gaze şi scăderea preţurilor la nivel global au ajutat Statele Unite să-şi recapete independenţa energetică şi să-şi sporească exporturile de materie primă şi produse rafinate. Potrivit estimărilor Financial Times, bazate pe datele oficiale din SUA, valoarea exporturilor de hidrocarburi şi cărbune a crescut la 110,2 miliarde de dolari în perioada 1 iulie 2012 - 30 iunie 2013, faţă de 51,5 miliarde de dolari în anul încheiat în iunie 2010. Astfel, energia a devenit sectorul cu cea mai puternică creştere a exporturilor în cea mai mare economie a lumii. Exporturile de petrol şi gaze au urcat cu 68,3% în aceeaşi perioadă. Exporturile de metale primare şi şeptel au înregistrat de asemenea creşteri puternice, notează FT. Pe total materii prime şi mărfuri, exporturile SUA au crescut cu 32,7% în ultimii trei ani. Preşedintele Barack Obama a lansat în ianuarie 2010 ţinta de dublare a exporturilor SUA în următorii cinci ani, vizand în principal revigorarea industriei prelucrătoare, sursa tradiţională de locuri de muncă şi salarii bune, care au asigurat dezvoltarea clasei de mijloc americane.
Încasările Greciei din turism au crescut cu 21%
Încasările Greciei din turism au crescut în iunie cu 21% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 1,59 miliarde de euro, confirmand aşteptările că sezonul turistic va fi unul dintre puţinele motoare de susţinere a economiei, care ar urma să scadă cu peste 4% în acest an. În prima jumătate a anului, încasările au crescut cu 18%, la 3,32 miliarde de euro, a anunţat banca centrală a Greciei, citată de cotidianul britanic The Guardian. Turismul şi deficitul comercial mai redus au ajutat Grecia să înregistreze în iunie un excedent de 663 milioane de euro în contul curent al balanţei de plăţi, faţă de 73,1 milioane de euro în aceeaşi lună anul trecut. Întrucat consumul, investiţiile şi producţia industrială sunt puternic afectate de criză, cheltuielile vizitatorilor străini devin unul dintre puţinele motoare ale activităţii economice. Analiştii estimează pentru Grecia o contracţie a PIB de 4,2% în acest an. Reprezentanţii turismului din Grecia prognozează o creştere de 10% a încasărilor în acest an, la 11 miliarde de euro, şi un număr record de vizitatori, de 17 milioane de persoane.
