MOZAIC STIRI ECONOMICE: Nu lucrezi terenul, nu primeşti subvenţii!
Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Achim Irimescu spune că fermierii vor fi verificaţi, în acest an, de reprezentanţii APIA pentru a fi identificaţi cei care nu îşi lucrează terenurile, astfel încat aceştia să nu beneficieze trei ani de subvenţii, conform Politicii Agricole Comune (PAC). Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Achim Irimescu a declarat, joi, presei, la Cluj-Napoca, că trebuie identificaţi "adevăraţii producători", astfel încat să nu fie suprafeţe de teren plătite pe nedrept. "Potrivit reformei Politicii Agricole Comune (PAC), subvenţiile vor fi acordate numai fermierilor activi. Noile reglementări exclud subvenţionarea deţinătorilor de terenuri agricole fără legătură cu activitatea agricolă. Fondurile se vor duce numai spre cei care utilizează terenurile şi nici într-un caz spre cei care au suprafeţele şi nu au făcut agricultură, cum s-a întamplat pană acum cu terenurile anexe ale aeroporturilor, stadioanelor de fotbal, a cluburilor de golf. APIA va face verificări, este vorba de verificări complexe pentru că sunt mulţi producători care continuă să beneficieze de sprijin chiar dacă nu mai sunt agricultori sau nu practică agricultura confom cerinţelor europene. Controalele vor începe în acest an. Este important să îi identificăm pe adevăraţii producători astfel încat să nu fie suprafeţe plătite pe nedrept", a spus Irimescu. Potrivit acestuia, fermierii inactivi identificaţi în urma acţiunilor de control ale APIA vor fi penalizaţi timp de trei ani, după care, dacă intră în legalitate, pot să îşi reprimească drepturile financiare. Subvenţia la hectar în Romania, plătită din bugetul UE, va ajunge în 2019 la o medie de 196 de euro, faţă de 135 de euro cat este în acest an.
Reforma PAC va intra efectiv în vigoare din 2015, anul viitor fiind considerat unul de tranziţie. Agricultorii statelor membre UE primesc subvenţii la hectar, acestea fiind diferite de la ţară la ţară. Subvenţiile se acordă pentru ajutorarea agricultorilor la achiziţionarea de motorină, sămanţă sau în vederea efectuării unor lucrări agricole. Agricultorii din Romania urmează să beneficieze de un buget de peste 11 miliarde de euro în perioada 2014-2020 pentru plăţi directe la hectar. Achim Irimescu a participat, joi, la Cluj-Napoca, la conferinţa regională "Strategii pentru valorificarea potenţialului agroalimentar al Romaniei".
BCR a vandut unui roman 40 de kilograme de aur
Banca a comercializat, de la începutul crizei, peste două tone de aur, în valoare de circa 300 milioane de lei
BCR a vandut din anul 2009 pană în prezent clienţilor băncii peste două tone de aur, în valoare de circa 300 milioane de lei, cele mai importante tranzacţii depăşind 40 kilograme fiecare, realizate de divizia de provate banking, a anunţat joi instituţia de credit. Clienţii băncii pot trazacţiona aur financiar, cu 99,99% puritate, sub formă de lingouri şi monede de aur pur de diverse mărimi şi gramaje. "Aurul este un activ care poate fi inclus în portofoliul fiecărui investitor, fie ca aur de investiţii, fie pentru valoarea lui numismatică prin achizitionarea de monezi de aur. Clienţii noştri consideră preţul actual al aurului ca find un nivel bun de cumpărare. Astfel, volumul tranzacţionat de BCR în ultimele luni s-a dublat comparativ cu începutul acestui an", a declarat, într-un comunicat, Laura Hexan, şefa departamentului de Produse de Trezorerie Retail din cadrul BCR. Banca vinde aur în orice unitate, pe baza unei comenzi prealabile. Acesta poate fi depozitat la bancă, pentru cantităţi de minim 100 de grame.
Premierul se face că nu ştia de legislaţia dubioasă de la licitaţii
Premierul Ponta a susţinut, în faţa presei, că Guvernul nu a fost de acord cu exceptarea unor companii de stat de la obligativitatea licitaţiilor şi că ar putea "reinterveni" cu un act normativ de modificare a deciziei, adăugand totodată că majorarea pragului la achiziţii directe este agreată de CE. Declaraţia a fost susţinută după ce agenţia MEDIAFAX a anunţat că pragul valoric în limita căruia instituţiile publice pot încheia contracte prin achiziţie directă, fără licitaţie, a fost dublat de la 15.000 euro la 30.000 euro pentru produse şi servicii şi ridicat de la 15.000 euro la 100.000 euro pentru lucrări, plafoane valabile începand cu luna iulie acest an, iar anumite regii autonome şi companii naţionale la care statul este acţionar absolut sau majoritar au fost scoase din categoria structurilor obligate să atribuite contracte prin licitaţii în baza OU 34/3006. "Modificarea plafoanelor la achiziţiile publice a fost propusă şi de Guvernul Boc, a fost propusă şi de noi, avem avizul DG Markt (Direcţia Generală de Piaţă Internă şi Servicii a Comisiei Europene n.r.). Cu ce nu sunt convins - şi o să vă rog pe fiecare ministru care aveţi în subordine companii naţionale - eu nu sunt convins încă că prea multă libertate la achiziţii pentru companii şi societăţi naţionale este o idee bună. Acolo noi nu am fost de acord, Guvernul, sigur Parlamentul decide, dar aş vrea să vă uitaţi cu toţii şi să vedem cum facem mai departe. Înţeleg că societăţile şi companiile naţionale nu merg chiar pe toate procedurile de la autorităţi publice, dar nu aş vrea să se revină la sistemul la care nu ştim pe ce cheltuie banii şi vă rog să vă uitaţi. Dacă este cazul, reintervenim cu un act normativ", a spus Ponta în şedinţa de guvern, în faţa presei. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a intervenit spunand că unul dintre argumentele pentru care plafonul achiziţiilor directe a fost ridicat este acela că exista "o disproporţie" între numărul mare de solicitări şi procentul operaţiunilor de pană în 30.000 euro şi a susţinut că nu a fost o tentativă de a favoriza pe cineva, ci au fost eliminate probleme "birocratice". El a adăugat că toate tranzacţiile de achiziţii sunt publicate şi că fiecare minister va elabora un set de proceduri apropiate de termenii OU 34/3006 privind achiziţiile publice.
Guvernul a stabilit cand începe negocierile cu FMI
Guvernul va începe în această lună negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru încheierea unui nou acord de tip preventiv, a anunţat premierul Victor Ponta, după ce Consiliul Director al FMI a avizat, săptămana trecută, cu trei derogări, ultimele evaluări cu Romania. Autorităţile au precizat anterior că doresc ca noul acord să fie încheiat pentru o perioadă de doi ani. Surse guvernamentale afirmau miercuri că este posibil ca oficialii Comisiei Europene să nu mai dorească să participe la un nou astfel de acord. Acordul Romaniei cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile romane ca preventiv, fără să fie trase fonduri. Înţelegerea a fost parafată în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să se încheie în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor romane de extindere cu trei luni a acordului, panã la sfarştul lunii iunie, astfel încat Guvernul să aibă timp să reducã arieratele şi sã adopte măsuri de îmbunãtţire a managementului companiilor de stat. Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, se va afla în vizită în Romania în perioada 15-16 iulie, urmand să susţină la Bucureşti un discurs despre identificarea unei "noi paradigme de creştere" economică în regiune.
Numărul romanilor care au plecat în vacanţe a scăzut cu 25%
Cererea pentru vacanţe atat în ţară, cat şi în străinătate a scăzut cu 25% începand cu luna mai, după ce în primele patru luni ofertele early booking înregistraseră vanzări în creştere cu 20% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc. "După creşterile vanzărilor de vacanţe cumpărate în sistem early booking, care trebuia să se încheie la 1 martie, dar s-a prelungit pană la sfarşitul lunii aprilie pentru multe hoteluri din ţară şi străinătate, vanzările la tarife standard au scăzut începand cu luna mai cu 25% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut", a declarat Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR). Acesta a spus că cele mai mari scăderi au fost înregistrate pentru vacanţele în destinaţii mai scumpe, printre care se numără şi Turcia. Hotelurile all inclusive de pe litoralul turc s-au numărat în ultimii ani printre favoritele turiştilor romani. Chiar dacă de stinaţiile din nordul Africii nu mai concurează Turcia, fiind afectate de mişcări sociale, cererea pentru Turcia a scăzut pentru că, potrivit oficialului FPTR, a devenit prea scumpă pentru romani. "Romanii nu mai au bani din cauza crizei economice prelungite. În plus, există şi o teamă de a cheltui, alimentată de anunţurile privind scumpirile de după 1 iulie", a mai spus Răducan. El a adăugat că şi pentru turismul intern începutul sezonului estival este mai rău decat anul trecut. "Preţurile la cazare pe litoral nu au crescut cu mai mult de 10% faţă de anul trecut, iar mancarea este mai ieftină decat vara trecută. Oamenii sunt însă rezervaţi şi aşteaptă oferte last minute", a mai spus vicepreşedintele federaţiei din turism.
Fermierii bulgari protestează împotriva importurilor din Romania
Agricultorii bulgari din zona Vidin intenţionează să blocheze podul Calafat - Vidin dacă autorităţile nu vor lua măsuri împotriva importurilor ilegale de fructe şi legume din Romania, potrivit Novinite.com. "Am pregătit un protest al producătorilor de fructe şi legume din zona Vidin pentru că vanzările noastre s-au prăbuşit după inaugurarea podului", a declarat Milena Dmitrova, agricultor din satul Gomotartsi, situat în apropierea Vidinului, potrivit agenţiei Focus, preluată de Novinite. Ea a subliniat că preţurile la roşii nu au fost niciodată atat de scăzute în această perioadă a anului. Potrivit agricultorilor nemulţumiţi, vanzările s-au prăbuşit din cauza importului nereglementat de fructe şi legume din Romania pe podul Calafat - Vidin. Produsele sunt vandute fără documente şi permise, fără plata taxelor şi a contribuţiilor sociale, potrivit fermierilor bulgari. Agricultorii din zona Vidin au depus plangeri către 9 instituţii publice, inclusiv poliţia, inspectoratul regional pentru sănătate, agenţia pentru siguranţă în alimentaţie, Fisc, autorităţile vamale şi primăria Vidin.
INS confirmă creşterea PIB de 2,2%
INS a confirmat datele provizorii anunţate în luna iunie privind o creştere a economiei, în primul trimestru, cu 0,7% faţă de trimestrul anterior, ca serie brută, şi cu 2,2% comparativ cu primele trei luni ale anului precedent, astfel că PIB a ajuns la 120,89 miliarde lei la preţuri curente. "Comparativ cu varianta provizorie, atat dinamica PIB, cat şi a valorii adăugate brute pe ramuri de activitate, nu a înregistrat modificări; volumul impozitelor nete pe produs s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale ca urmare a creşterii volumului de impozite colectate la bugetul de stat, de la plus 1,3% la plus 1,5%", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Sursa citată notează că din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat formarea brută de capital fix (de la -0,1% la -1%, ca urmare a modificării volumului cu -4,7 puncte procentuale, de la 99,3% la 94,6%, ca urmare a rectificării valorii investiţiilor realizate în sectorul Administraţii publice), respectiv exportul net de bunuri şi servicii, care a înregistrat o contribuţie pozitivă la creşterea PIB, de 4,4 procente.
Inventatorul mausului a murit la varsta de 88 de ani
Douglas Engelbart, cunoscut pentru inventarea mausului şi lansarea unor idei care stau la baza tehnologiei actuale, a murit la varsta de 88 de ani. Vizionar al industriei IT, Engelbart a prezentat în anul 1968 primul maus destinat computerelor, precum şi viziunea sa pentru un viitor în care oamenii vor răspandi şi manipula informaţia utilizand calculatorul, idee care a evoluat mai tarziu în Internet. Momentul său de glorie a avut loc în iarna anului 1968, cand a prezentat la San Francisco conceptul de "mouse" ca interfaţă între om şi computer. Conferinţa a este descrisă drept "mama tuturor prezentărilor" datorită numeroaselor idei care au inspirat mai tarziu evoluţia industriei IT, pregătind terenul pentru conceptele de videoconferinţă, hyperlink, editare de text şi alte tehnologii utilizate în prezent la scară largă. Moartea lui Engelbart a fost anunţată de Muzeul de Istorie a Computerului din San Francisco şi confirmată de Stanford Research Institute, institutul de cercetare unde vizionarul a petrecut cea mai mare parte a carierei de cercetător.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
