MOZAIC STIRI ECONOMICE: Hora pentru CFR Marfă se joacă în trei
Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a declarat joi, după deschiderea documentaţiilor de participare pentru precalificarea la privatizarea CFR Marfă că ofertele sunt eligibile, iar dacă preţul de vanzare ar fi fost mai mic, numărul investitorilor interesaţi ar fi fost mai mare. "Pentru toate cele trei companii ofertele au fost considerate eligibile. Urmează evaluarea acestora, iar pe 15 (mai - n.r.) se va decide dacă aceste companii sau o parte din ele sunt precalificate pentru etapa a doua", a spus ministrul. Documentaţia de participare pentru precalificarea la privatizarea CFR Marfă a fost depusă de compania americană OmniTRAX, Grup Feroviar Roman (GFR) şi asocierea dintre Transferoviar Grup (TFG) şi Donau-Finanz GmbH & Co KG Austria. "Nu aş putea spune la caţi investitori mă aşteptam. (...) Cu siguranţă, dacă am fi pornit de la un preţ de vanzare mai mic erau mai mulţi investitori. Am dorit pe de o parte ca această companie să nu fie vandută la un preţ scăzut, pentru că o considerăm de o importanţă foarte mare, economică, pentru Romania şi sper eu, în viitor, pentru întreaga Europă de Est, şi de asemenea, am restricţionat destul de mult accesul la această procedură, pentru că am dorit ca CFR Marfă să nu poată fi cumpărată decat de o companie puternică, cu istoric, care să poată dezvolta în continuare această activitate", a afirmat Fenechiu, întrebat fiind dacă se aştepta la mai mulţi investitori. Potrivit ministrului, caietul de sarcini a fost cumpărat de patru companii, din care doar cei trei investitori au depus ulterior documentaţia de participare. El a recunoscut că a avut emoţii, miercuri, în partea a doua a zilei, în condiţiile în care documentele au fost depuse în intervalul orar 14:00 - 15:59, termenul expirand la 16:00. Solicitat de jurnalişti să ofere detalii despre afacerile sau reprezentanţii unora dintre investitori, Fenechiu a arătat că toate companiile vor fi analizate şi că în faza a doua a privatizării condiţiile sunt mai restrictive, fără să dea informaţii punctuale. "Eu respect fiecare companie din cele care au participat la această procedură. Vreau să nu mă puneţi să fac speculaţii", a spus el. Ministrul a reamintit că în prezent compania CFR Marfă are datorii de peste 2 miliarde de lei, mai mari decat valoarea activelor, din care 1,5 miliarde lei sunt către stat şi vor şterse. Mai multe active ale CFR Marfă, precum clădiri, terenuri sau două feriboturi, vor fi trecute la CFR SA, după ce ANAF va ridica sechestrul asigurator, în urma anulării datoriilor. "Noi vindem lomotive, vagoane, depouri şi o activitate profitabilă", a spus ministrul. Premierul Victor Ponta a afirmat joi că a cerut date legate de companiile care au depus documentaţii la privatizarea CFR Marfă şi că investitorii în cauză sunt serioşi, astfel că are încredere că aceştia pot aplica o strategie eficientă, adăugand că societatea poate fi viabilă, dar "nu e aşa uşor cum pare". Licitaţia pentru pachetul de 51% din acţiunile CFR Marfă va porni de la un preţ de 180 milioane de euro, iar caştigătorul licitaţiei va fi stabilit la jumătatea lunii iunie.
Ultima şansă pentru datoria Rompetrol
Vosganian: Dacă Parlamentul nu aprobă memorandumul privind Rompetrol, toate înţelegerile cad u statul a pierdut de aici creanţe de 400 milioane dolari
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat că dacă Parlamentul nu este de acord cu prevederile memorandumului pentru Rompetrol toate înţelegerile vor fi anulate şi se va merge pe formula "ori totul ori nimic" şi susţine că statul ar fi fructificat orice altă şansă de a obţine mai mulţi bani. "Despre Rompetrol am o opinie în calitate de fost ministru de Finanţe si a doua ca senator. Am fost ministru peste un miliard şi ceva de dolari datorii ale diverselor ţări către Romania. Foarte grăbite să-şi onoreze obligaţiile (ironic - n.r.) Mozambic, Mongolia, Cuba. A fost şi o înţelegere la Paris cu Irakul. Aveam o datorie a Irakului de 900 milioane de dolari, din care ni s-au oferit cu generozitate 200 milioane dolari. Cuba nu vrea să dea nimic. Mongolia a devenit Siberia celor de la Finanţe. Dacă vrei să pedepseşti un lucrător din Finanţe, îl trimiţi în Mongolia să negocieze datoria. Aşadar, sunt datorii care nu mai au şanse de recuperare", a afirmat Vosganian joi într-o conferinţă de presă. Explicaţia lui a venit ca răspuns la o întrebare de ce statul a aprobat memorandumul cu Rompetrol, prin care va primi 200 milioane dolari din datoria de 603 milioane dolari, cu doar trei zile înainte de a se pronunţa instanţa din Constanţa, care ar fi putut da o decizie favorabilă statului. "Spuneţi că există un proces în instanţă. Informaţiile pe care le avem nu sunt la fel de optimiste. De aceea, langă ministrul din mine vine senatorul din mine (...). Acest act normativ merge în Parlament. Acolo se vor pune toate întrebările din lume şi transparenţa va fi deplină. Parlamentul, în înţelepciunea lui, aşa cum a făcut şi în alte privatizări, va oferi toate informaţiile", a precizat ministrul. El a arătat că dacă Parlamentul nu e de acord cu prevederile din memorandum, aduci toate înţelegerile cad. "Dacă Parlamentul respinge aşa-numitul hair-cut, tăierea de datorii, rămane să ne reîntoarcem la formula ori totul ori nimic. Eu ma îndoiesc că cineva din partea Guvernului, dacă exista o şansă să se obţină mai mult, nu o fructifică. Nu cred că cineva îşi asumă riscul să nu o joace. Nu cred că Niţă şi ceilalţi îşi joacă destinul politic şi destinul civil. Cum e vorba de o lege adoptată de Parlament, să aşteptăm decizia politică", a conchis ministrul de resort. Guvernul a anunţat statul va încasa 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare (RRC), iar 25 milioane dolari din suma totală reprezintă prima convenită pentru dobandirea de către grupul Rompetrol a majorităţii absolute de vot la Rompetrol Rafinare, operaţiunea fiind avizată în şedinţa de miercuri a Guvernului. Potrivit Guvernului, memorandumul include un angajament de cumpărare printr-o procedură competitivă a unui pachet de acţiuni reprezentand 26,6959% din capitalul social al Rompetrol Rafinare deţinut în prezent de Ministerul Economiei prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, la un preţ minim garantat de 200 milioane dolari.
Fostul director al Tarom şi-a găsit un loc călduţ în companie
Fostul director general al Tarom Nicolae Demetriade a fost numit în Consiliul de Administraţie al operatorului aerian, consiliu care cuprinde şapte membri, a anunţat compania.Decizia a fost luată în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor, întrunită miercuri, 8 mai, pentru întregirea echipei formate pană la acel moment din şase membri, aleşi în luna octombrie a anului trecut. "Domnul Nicolae Demetriade vine cu o bogată experienţă în aviaţie şi o foarte bună cunoaştere a companiei Tarom, fapt care ne consolidează echipa", a declarat Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Administraţie al operatorului. Demetriade a absolvit Academia de Studii Economice în anul 1970 şi are peste 40 de ani de experienţă în industria de aviaţie şi de turism. El a ocupat diverse funcţii de conducere în cadrul Tarom în perioada 1981-2002, între anii 2001-2002 fiind şi director general al companiei. În prezent, el este preşedintele agenţiei de turism World Travel, care reprezintă în Romania şi Republica Moldova grupul de companii Royal Caribbean, Celebrity Cruises şi Azamara. Tarom a încheiat primele trei luni pierderi de 49 milioane lei, în scădere cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi sub cele bugetate, de 78 milioane lei. Planul de management al companiei deţinute de Ministerul Transporturilor prevede pentru acest an pierderi de 143 milioane lei şi de 18 milioane lei pentru 2014. În baza planului de management, Tarom a iniţiat în martie un program de retragere voluntară a personalului, vizand reducerea personalului cu 10% pană la finele anului.
Dobanzile la care se împrumută statul au atins noi minime istorice
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat joi 1,3 miliarde lei, exact suma vizată, prin vanzare de certificate de trezorerie cu maturitate la şapte luni şi obligaţiuni pe cinci ani, ale căror costuri de finanţare au atins noi minime istorice. Finanţele au vandut certificate de trezorerie pe şapte luni de 500 milioane lei şi obligaţiuni pe cinci ani de 800 milioane lei, la randamente medii de 4% pe an şi, respectiv, de 4,45% pe an. Pentru emisiunea de certificate de trezorerie, Finanţele au primit subscrieri de 2,981 miliarde lei, în timp ce pentru obligaţiuni cererile au însumat 1,508 miliarde lei. Înaintea licitaţiilor, în piaţa secundară, certificatele pe şase luni erau cotate la un randament de 4,35%, iar obligaţiunile pe cinci ani la 4,45%. Finanţele nu au mai organizat licitaţii pentru vanzare de certificate de trezorerie pe şase luni din luna ianuarie, cand randamentul mediu acceptat a fost de 5,53% pe an. Atunci, Finanţele au vandut certificate în valoare de 300 milioane lei. Trezorezia a redeschis joi aceeaşi emisiune de obligaţiuni lansată la începutul lunii aprilie şi redeschisă prima dată în 18 aprilie. La lansare, titlurile au fost vandute la un randament mediu de 5,5% pe an, iar la redeschiderea din aprilie randamentul mediu a scăzut la 5,09%. Ministerul Finanţelor Publice vrea să atragă în luna mai 3,78 miliarde lei prin vanzarea de titluri de stat, după ce în aprilie a împrumutat de pe piaţa internă peste 5 miliarde lei, prin vanzare de titluri în lei (2,5 miliarde lei) şi în euro (581,4 milioane euro, echivalentul a 2,55 miliarde lei). Randamentul titlurilor de stat în lei a scăzut constant în ultima perioadă, atingand valori minime istorice, în linie cu evoluţia activelor din regiune.
Numărul şomerilor a ajuns la 467.089 persoane
Rata şomajului a scăzut la 5,29 la sută în aprilie, cu 0,29 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în martie, la nivel naţional fiind 467.089 de persoane fără un loc de muncă, informează Agenţia naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Rata şomajului înregistrat la sfarşitul lunii aprilie este, totodată, cu 0,47 puncte procentuale mai mare decat cea din aprilie 2012, potrivit sursei citate. Numărul total al şomerilor înregistraţi la nivel naţional în aprilie, 467.089, este cu 25.338 mai mic decat cel din luna anterioară. În ceea ce priveşte rata şomajului înregistrat pe sexe, în aprilie, comparativ cu luna precedentă, rata şomajului masculin a scăzut de la 6,22 la sută la 5,88 la sută, iar rata şomajului feminin, de la 4,87 la sută la 4,64 la sută. Pe grupe de varstă, cei mai mulţi şomeri din aprilie, respectiv 134.422, au între 40 şi 49 de ani, iar alţi 113.796, între 30 şi 39 de ani. În categoria celor care au trecut de 55 de ani sunt 70.348 de persoane, între 50 şi 55 de ani au 61.895 de şomeri, 49.889 au sub 25 de ani, iar 36.739 de şomeri, între 25 şi 29 de ani. Cele mai mari scăderi ale ratei şomajului s-au înregistrat în judeţele Vaslui (cu 1,17 pp), Olt (cu 1,08 pp), Harghita (0,90pp), Mehedinţi (0,83pp), Ialomiţa (0,69pp) şi Valcea (cu 0,68 pp). Judeţul Vaslui se menţine însă printre cele cu cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului (10,03 la sută), urmat de Teleorman (9,75 la sută), Mehedinţi (9,54 la sută), Dolj (9,48 la sută), Galaţi (8,82 la sută), Alba (8,46 la sută) şi Buzău (8,12 la sută). Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional, 162.211 au fost indemnizaţi, iar 304.878, neindemnizaţi. Numărul celor indemnizaţi a scăzut cu 20.837 faţă de martie, iar cel al şomerilor neindemnizaţi, cu 4.501.
Facebook negociază o mega achiziţie
Facebook se află în negocieri avansate pentru achiziţia companiei israeliene Waze, specializată în navigaţie prin satelit, la un preţ între 800 de milioane şi 1 miliard de dolari, potrivit presei israeliene. Discuţiile au început în urmă cu şase luni, iar în prezent are loc o analiză detaliată a Waze, potrivit cotidianului Calcalist, preluat de Reuters. Waze foloseşte semnale transmise de smartphone-urile membrilor pentru a genera hărţi şi date despre tafic, pe care le pune la dispzoiţia altor utilizatori. Serviciile companiei asigură astfel date în timp real privind traficul. Reprezentanţi ai Waze au refuzat să comenteze asupra informaţiei. Waze şi Facebook au încheiat un parteneriat în octombrie 2012, cand compania israeliană a lansat o variantă îmbunătăţită care permite utlizatorilor să furnizeze informaţii despre traseul lor prietenilor de pe Facebook. Achiziţia ar fi a treia în Israel pentru Facebook. Compania americană a cumpărat Snaptu în 2011 pentru 70 de milioane de dolari şi Face.com în 2012 pentru 60 de milioane de dolari.
Vodafone a extins acoperirea reţelei 4G
Vodafone Romania a extins gradul de acoperire al reţelei 4G în Bucureşti la 27% din populaţie, ceea ce corespunde unui număr de peste 500.00 de locuitori, a declarat directorul general al operatorului de telefonie mobilă, Inaki Berroeta. Potrivit datelor operatorului, începand de joi, reţeaua 4G a Vodafone Romania acoperă zonele centrale şi de nord ale Capitalei (Piaţa Romană, Calea Dorobanţi, Piaţa Unirii, zona Regie şi Leu, Grozăveşti, Petricani, Otopeni, Satul Francez, Grădina Zoologică), centre comerciale (Plaza Romania, Big Berceni, Carrefour Berceni, AFI Palace, Băneasa Shopping City), clădiri de birouri (America House, Opera Business Center, Victoria Park, Bucharest Business Park, Petrom City 2, Băneasa Business Center) precum şi instituţii (Palatul Parlamentului, Guvern, Acedemia de Poliţie, Aeroportul Henry Coandă - plecări). În plus, operatorul a lansat o opţiune, denumită Smartphone Turbo 4G, care va permite oricărui abonat Vodafone să acceseze serviciile 4G pe un terminal compatibil, la un preţ de 5 euro/lună. Cele nouă oraşe acoperite de reţeaua 4G a Vodafone Romania sunt Arad, Bacău, Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Galaţi şi Timişoara.
Panourile solare din China, taxate la sange
Uniunea Europeană (UE) intenţionează să impună taxe vamale de pană la 67,9% la importurile de panouri solare din China, pentru a combate politica de dumping a companiilor chineze, potrivit unui oficial european, citat de Bloomberg. Taxele de import vor afecta peste 100 de companii din China şi se vor situa în medie la 47,6%. Introducerea taxelor reprezintă rezultatul preliminar al unei investigaţii antidumping deschisă de Comisia Europeană în luna septembrie a anului trecut, a spus oficialul citat. Ancheta se va încheia în luna decembrie, iar pană atunci guvernele UE vor decide dacă introduc tarife antidumping pentru o perioadă de cinci ani. Investigaţia CE vizează importuri de 21 de miliarde de euro în UE în 2011, constand din panouri solare şi coponente ale acestora provenind din China. Companiile europene cer introducerea de tarife ridicate pentru a se proteja de concurenţa intensă din China, după ce Statele Unite au adoptat măsuri similare. Europa reprezintă mai mult de jumătate din piaţa globală a panourilor solare fotovoltaice.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
