MOZAIC STIRI ECONOMICE: Isărescu le cere băncilor să scadă dobanzile la credite
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat ieri că reducerea intervalul la facilităţile băncii centrale ar trebui să fie un semnal pentru bănci să nu reducă dobanzile la depozite, dar să accepte rate mai mici la creditare, întrucat cererea de finanţare nu poate apărea cu dobanzi de 15% pe an. "Dăm un semnal băncilor cum să înceapă şi ele ciclul de reducere. Ele începeau cam aşa. Se uitau în buget şi începeau: a coborat BNR ratele de referinţă coboram şi noi ratele de dobanzi la depozite. Rata de dobandă la depozitele noastre poate fi asimilată cu rata minimă de dobandă. Noi nu mai dăm 1,25%, am început să dăm 2,25%. Semnalul este clar, şi nu este de vorbire, este de facto (...) Solicităm băncilor să nu se repeadă să înceapă prin coborarea dobanzilor la depozite", a spus Isărescu. Consiliul de Administraţie BNR a decis săptămana trecută să îngusteze coridorul simetric format de ratele dobanzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobanzii de politică monetară la plus/- 3 puncte procentuale, de la plus/-4 puncte procentuale anterior, pentru a tempera volatilitatea dobanzilor. Astfel, începand din data de 3 mai 2013, rata dobanzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) va coborî la nivelul de 8,25% pe an de la 9,25%, iar rata dobanzii pentru facilitatea de depozit va fi de 2,25% pe an faţă de 1,25%. Guvernatorul BNR a arătat că dobanda superioară din coridor, Lombard, este considerată de către băncile comerciale ca un fel de rată minimă a creditării. "Ei spun: nu putem să scădem rata minimă la credite de consum, imobiliare (...) sub nivelul acesta pentru că în momentul în care avem un gol de lichiditate ne finanţăm de la Lombard (...) Simbolistica este importantă. Dacă ei zic că Lombard este o dobandă marginală, atunci pe aceasta am coborat-o cu un procent. Decizia noastră este simbolistică şi faptică", a continuat Isărescu. Şeful băncii centrale susţine că decizia a avut în vedere şi ca dobanzile pe piaţa monetară să fluctueze mai puţin, pană acum volatilitatea mai mare pe această piaţă fiind un debuşeu pentru fluxurile de capital. "Cred că pentru bănci mesajul nostru devine şi mai clar. Vor pregăti o perioadă următoare, în care-şi vor regandi politica de dobanzi şi sper că fiecare, în condiţii concurenţiale, legate de situaţia bugetară internă, strategia internă, cum gandesc reintrarea în noul ciclu de reluare a creditării, să aibă în vedere ce am spus noi aici", a completat oficialul BNR.
Să ne rugăm să plouă
Un an agricol bun ar putea duce creşterea economică peste nivelul de 1,5-1,6%, prognoza actuală a BNR, care nu utilizează un model exlusiv pentru determinarea evoluţiei economiei, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu "Am păstrat prognoza de 1,5-1,6% pentru creştere economică. Modelul nostru ţinteşte inflaţia, nu creşterea economică (...) Cu un an agricol nun cred că vom avea o creştere economică mai mare de 1,6%", a spus Isărescu. Guvernatorul BNR a răspuns astfel unei întrebări privind evoluţia economiei, în contextul în care mai mulţi analişti şi-au revizuit în sus previziunile privind economia romanească. Isărescu a mai precizat că BNR a redus prognoza de inflaţie pentru acest an de la 3,5% la 3,2%, uşor sub nivelul superioar al intervalului ţintit pentru acest an, de 2,5% plus/minus un punct procentual, a anunţat miercuri guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.
Economia subterană a ajuns la 40 miliarde euro
raportată la PIB economia neagră reprezintă 28%, ceea ce ne situează pe locul II în Europa, după Bulgaria
Economia subterană din Romania este estimată la aproape 40 miliarde euro în acest an, în scădere cu 3,5% în ultimii cinci ani, şi reprezintă 28% din PIB, pe locul doi ca pondere în Europa după Bulgaria, potrivit unui raport transmis ieri de Visa Europe. Fenomenul economiei nefiscalizate, în principal munca la negru şi subraportarea veniturilor sau a profitului, a scăzut cu aproape 15% în Romania în ultimii 10 ani, pe fondul pregătirilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, crizei financiare mondiale şi creşterii plăţilor electronice. Începand din anul 2008, după criza financiară, economia subterană din Romania a avut o evoluţie mixtă în termeni absoluţi, potrivit unui comunicat transmis ieri de Visa Europe. Astfel, în perioada 2010-2013 a fost înregistrată o extindere a fenomenului, după declinul economiei şi creşterea şomajului, pe fondul măsurilor de austeritate şi a percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită. În acest an, economia subterană va scădea cu 1,5 miliarde euro, potrivit estimărilor companiei, în timp ce PIB-ul va reveni la valoarea din 2008. În Europa, economia subterană va coborî în 2013 la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani, criza economică determinand multe state să ia măsuri de combatere a acestui fenomen, în vederea consolidării finanţelor publice şi stimulării economiei, potrivit raportului. Astfel, economia subterană din Europa va atinge în acest an 2.100 miliarde euro, reprezentand 18,5% din PIB. Singurul stat unde economia nefiscalizată are o pondere mai ridicată la PIB decat în Romania este Bulgaria, cu 31%, faţă de 8-10% în Elveţia, Austria, Olanda sau Marea Britanie. Raportul se apropie de 30% şi în Croaţia, Lituania şi Estonia, estimează Visa Europe. La nivel european, munca la negru reprezintă aproximativ două treimi din economia subterană, în timp ce subraportarea veniturilor reprezintă o treime, potrivit raportului.
Ponta: Băieţii deştepţi din energie nu au murit, ci s-au readaptat
Premierul Victor Ponta le-a cerut ministrului delegat pentru Energie şi ministrului Finanţelor să implementeze rapid reformele în domeniu, spunandu-le că bătălia continuă deoarece "băieţii deştepţi" din energie nu au dispărut, ci s-au readaptat, avand aceeaşi influenţă şi putere. El i-a spus ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, că s-a uitat recent pe o statistică europeană şi a văzut că Romania şi Bulgaria au cele mai mici preţuri la energie din Europa, dar că există un dezechilibru între energiile subvenţionate şi cele nesubvenţionate, care trebuie reglementat împreună cu ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu. "Avem însă aceeaşi problemă pe care o au şi ţările mari, mă refer la Germania, la Italia, la Spania, şi anume un dezechilibru între energiile subvenţionate şi cele nesubvenţionate şi o să vă rog, împreună cu Chiţoiu, să luaţi toate deciziile necesare să le implementăm. Băieţii deştepţi din energie n-au murit, s-au transformat. Nu mai sunt la Hidroelectrica, sunt în alte zone, s-au readaptat, au aceeaşi influenţă, aceeaşi putere, deci bătălia continuă", a spus premierul. El a apreciat că, prin continuarea reformelor structurale, piaţa de energie se va echilibra, iar producătorii vor beneficia de o competiţie corectă. "Pe zona de energie trebuie să continuăm partea de reforme structurale, să implementăm toate deciziile prin care toţi producătorii de energie - şi aici nu vorbim doar de cei de energie regenerabilă care e binevenită, dar e şi cea mai scumpă dintre toate - dar toţi producătorii noştri, fie că e vorba de Hidroelectrica, de Nuclearelectrica, de Compania Energetică Oltenia, să participe într-o piaţă echilibrată şi într-o competiţie corectă", a spus premierul. În opinia şefului Executivului, Romania poate fi cel mai important actor în domeniul energiei din regiune.
CE: Fiecare cetăţean european va avea dreptul la un cont bancar
Fiecare cetăţean european va avea dreptul la deschiderea unui cont bancar de bază în orice stat membru, în condiţii de transparenţă şi bună informare privind ofertele furnizorilor acestor servicii, îndeosebi în privinţa comisioanelor de plată, potrivit unui proiect propus de Comisia Europeană (CE). Astfel, orice cetăţean european va avea dreptul la deschiderea unui cont de plăţi prin care să poată efectua operaţiuni de bază, cum ar fi primirea salariului, a pensiilor şi a indemnizaţiilor sau plata facturilor la utilităţi. Obiectivul proiectului de directivă este facilitarea accesului liber la informaţii privind comisioanele percepute de bănci în vederea comparării ofertei de pe piaţă şi transferului fără obstacole între furnizorii de servicii. "Directiva privind transparenţa şi comparabilitatea comisioanelor de plată, transferul conturilor de plăţi şi accesul la un cont de plăţi de bază" prevede accesul tuturor cetăţenilor europeni la un cont bancar de bază la orice bancă din UE, în urma comparării avantajelori şi dezavantajelor oferite de fiecare operator în privinţa comisioanelor percepute pentru plăţi. "Prin facilitarea posibilităţii de a compara comisioanele şi de a transfera conturile bancare, sperăm de asemenea că băncile vor face oferte mai avantajoase şi la costuri mai mici. Propunerea va aduce, totodată, beneficii sectorului serviciilor financiare, oferind stimulente suplimentare în vederea propunerii de produse transfrontaliere şi a pătrunderii pe pieţe noi", a declarat comisarul european pentru piaţa internă şi servicii, Michel Barnier, într-un comunicat publicat miercuri de CE. Astfel, directiva cuprinde prevederi privind comparabilitatea comisioanelor de plată, prin care consumatorii să poată compara comisioanele aplicate conturilor de plăţi de către bănci şi alţi prestatori de servicii de plată.
BCR se aşteaptă la o creştere economică mai mare
Analiştii BCR au revizuit în urcare estimarea de creştere economică a Romaniei pentru acest an, de la 1,1% la 1,8%, pe baza unei prognoze privind o producţie agricolă cu 10% mai mare faţă de 2012 şi a creşterii exporturilor în afara Uniunii Europene cu aproximativ 20%. "Creşterea de 1,8% este o estimare realistă, chiar conservatoare aş putea spune. Nu excludem o creştere economică mai mare, de pană la 2,5%, dacă vom avea o bună absorbţie a fondurilor europene şi o producţie agricolă foarte bună. Dacă aceste două condiţii se vor îndeplini, nu excludem că Romania va avea o creştere de 2,5% în acest an", a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, Eugen Şinca, analistul-şef al BCR. El a arătat că estimarea analiştilor BCR nu are nici o legătură cu estimarea Comisiei Europene. Guvernul, FMI şi Comisia Europeană estimează pentru acest an o creştere a PIB de 1,6%. Anul trecut, economia a avansat cu 0,7%. Şinca a adăugat că economia Romaniei va avea în acest an cea mai ridicată creştere economică din UE, excluzand Estonia, Letonia şi Lituania. "Romania are capacitate foarte bună de atragere a investiţiilor străine directe în acest an. Alături de ţările baltice, Romania are cea mai mare şansă de a ieşi din procedura de deficit bugetar excesiv, aşa că ne aşteptăm la influxuri de investiţii străine directe", a mai spus Şinca. Potrivit calculelor analiştilor BCR, fiecare miliard de euro atras din fonduri structurale şi de coeziune contribuie cu 0,3 puncte procentuale la creşterea economică pe termen scurt, de maxim 12 luni. Astfel, dacă Romania va atrage 1 miliard de euro în plus din aceste fonduri, la creşterea economică estimată de 1,8% se vor adăuga 0,3 puncte procentuale, ajungand la 2,1%.
Samsung stă pe un munte de bani
Rezervele de lichidităţi ale Samsung au ajuns la aproape 40 de miliarde de dolari, iar grupul sud-coreean se confruntă cu provocarea de a găsi o destinaţie pentru sumele uriaşe de bani acumulate, la fel precum rivalul Apple, care dispune însă de 145 miliarde de dolari. "După ce a acaparat o parte importantă din profitabila piaţă smartphone de la Apple şi alte companii, Samsung Electronics se confruntă acum cu o provocare gen Apple: o grămadă uriaşă de bani necheltuiţi", scrie cotidianul american Wall Street Journal (WSJ). Rezervele de lichidităţi ale Samsung au atins aproape 40 de miliarde de dolari la sfarşitul lunii martie, după un prim trimestru în care profitul a urcat cu 41%. După scăderea datoriei, Samsung are o poziţie financiară netă de 28,5 miliarde de dolari. Lichidităţile Samsung, deja printre cele mai mari din Asia, cresc într-un ritm ameţitor, iar în ultimul an aproape s-au triplat. Grupul sud-coreean mai are, însă, pană să ajungă din urmă Apple. Apple avea lichidităţi, bani şi instrumente financiare lichide, de 144,7 milirde de dolari la sfarşitul lunii martie. La presiunea investitorilor de a transfera o parte mai mare a fondurilor către acţionari, Apple a anunţat în aprilie că a crescut dividendele şi achiziţiile de titluri proprii, parte a unui program de beneficii pentru acţionari în valoare de 100 de miliarde de dolari pană în 2015.
Patronii Rompetrol vor avea un fond de investiţii masiv
Premierul Victor Ponta a declarat ieri că statul roman a vandut o parte din acţiunile pe care le deţine la Rompetrol pentru 200 milioane de dolari către KazMunai Gaz, care, cu o participare a statului roman, va avea un fond de investiţii de un miliard de dolari în perioada următoarea în Romania. "E un proiect de lege pentru că îl trimitem la Parlament. Pană la urmă, decizia finală, ca în toate marile privatizări sau marile cazuri de acest gen, trebuie să aparţină Parlamentului. Practic vindem o parte din acţiunile statului cu 200 de milioane de dolari - este peste preţul de cotaţie la bursă - iar, mai mult, KazMunaiGaz, cu o participare a statului roman, va avea un fond de investiţii de un miliard de dolari în perioada următoare", a spus Ponta, detaliind astfel conţinutul memorandului privind Rompetrol, care va intra în dezbatere în şedinţa de Guvern de miercuri. Ponta a spus că a fost interesat mai puţin de preţul de 200 de dolari cu care au fost vandute acţiunile - care oricum este peste preţul acţiunilor la bursă, şi mai mult de continuarea investiţiilor în rafinăria de la Petromidia şi în aplicarea fondului de investiţii de un miliard de dolari.
