Din iulie, IMM-urile vor plăti un nou impozit
Ministrul delegat pentru IMM-uri şi turism, Maria Grapini, a declarat, ieri, că instituţia pe care o reprezintă a finalizat studiile de impact în ceea ce priveşte aplicarea impozitului forfetar pe care le-a trimis ministrului Finanţelor, urmand ca măsura să se aplice din al doilea semestru. "Studiile de impact (privind impozitul forfetar, n.r.) le-am făcut noi, le-am predat la domnul Chiţoiu (ministrul Finanţelor, n.r.) şi rămane ca din semestrul doi să fie aplicat acel nou impozit, în funcţie de anumiţi indicatori relevanţi, la hoteluri, pensiuni, restaurante, cafenele, baruri, reparaţii auto, pe coduri CAEN. Niciodată nu s-a aplicat decat un impozit general. De aceea este o diferenţă foarte mare faţă de ceea ce s-a aplicat pană acum", a spus Grapini după o conferinţă de presă. Ea a arătat că există diferenţe între potenţialul de a obţine profit în funcţie de domeniul de activitate. "De aceea am insistat foarte mult şi mă bucur că domnul ministru al Finanţelor a acceptat să se facă, şi sper că aşa va ieşi pană la urmă hotărarea de Guvern, să se facă impozitarea în funcţie de domeniul de activitate. Altfel este în reparaţii auto, altfel este în industria hotelieră şi altfel este în alimentaţia publică. Sper ca din semestrul doi să se aplice", a adăugat Grapini. Ministrul pentru IMM-uri şi turism a anunţat în ianuarie că impozitul forfetar s-ar putea aplica din semestrul al doilea al acestui an, dacă studiul privind impactul măsurii va fi finalizat în primul trimestru. Impozitul forfetar va viza doar unele servicii, precum pensiuni, hoteluri, restaurante, saloane de înfrumuseţare sau spălătorii auto, cuantumul urmand să fie stabilit după discuţii cu patronatele de profil. Impozitul urmează să se aplice ca procent dintr-un venit standard pentru fiecare domeniu. Hotelierii însă s-au opus acestei măsuri, afirmand că introducerea impozitului forfetar nu ar fi decat o taxă în plus pentru hoteluri şi pensiuni, stimuland evaziunea şi munca la negru. Grapini a participat luni la lansarea lansarea proiectului "Identificarea/simplificarea barierelor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri; elaborarea şi implementarea unor indicatori calitativi şi cantitativi de monitorizare". Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative. Valoarea eligibilă a proiectului, fără TVA, este de 3,1 milioane de lei, din care 2,6 milioane lei, valoare eligibilă nerambursabilă, iar restul cofinanţare eligibilă a beneficiarului. Prin program se urmăreşte îmbunătăţirea activităţii şi performanţelor Direcţiei Mediu de Afaceri (DMA) din cadrul Ministerului Economiei, iar proiectul se desfăşoară pe o perioadă de 18 luni, grupul ţintă fiind format din 80 de persoane din DMA şi din alte instituţii din administraţia publică centrală. Fondurile vor fi utilizate, printre altele, pentru realizarea a două sondaje de evaluare sociologică, la nivel naţional, a percepţiei mediului de afaceri privind cadrul administrativ şi de reglementare, aplicate pe un eşantion de minim 500 entităţi. De asemenea, se are în vedere realizarea mai multor studii de evaluare a percepţiei instituţiilor publice, dar şi pentru evaluarea politicilor publice de simplificarea a barierelor administrative pentru mediul de afaceri. Totodată, va fi întocmit un manual de evaluare şi monitorizare a barierelor administrative din mediul de afaceri.
Isărescu nu creşte rezerva de aur din superstiţie
“De cate ori am trecut peste 100 de tone Romania a păţit ceva”, a explicat ieri Mugur Isărescu, şeful Băncii Centrale
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a reluat ideea că rezerva de aur nu mai trebuie să crească, arătand că de cate ori s-a depăşit nivelul de 100 de tone "Romania a păţit ceva", declaraţia venind la cateva zile după ce Guvernul a pregătit un proiect în vederea deschiderii exploatării Roşia Montană. "Eu am o învăţătură. Este cam pesimistă. Deci eu nu vreau să mai crească rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru că sunt superstiţios. De cate ori am trecut peste 100 de tone Romania a păţit ceva. De data asta să rămanem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone", a declarat luni Isărescu la Simpozionul anual de istorie şi civilizaţie bancară "Cristian Popişteanu", cu tema "Aurul în istoria băncilor centrale", ediţia a XXI-a, găzduit de BNR. De-a lungul timpului, şeful băncii centrale a avut mai multe intervenţii în care a afirmat că nu mai doreşte creşterea rezervei de aur din superstiţie. El şi-a amintit că în anul 1990, la două ore după ce a fost numit guvernator al băncii centrale, a mers la tezaur. "De ce? Ca să ating aurul, era şi ultima rezervă tangibilă a Romanei şi ca să capăt încredere. M-a întrebat cineva cum am rezistat (ca guvernator, o perioadă îndelungată - n.r.). Probabil că am luat ceva magie din tezaurul, mic atunci, nu aveam decat vreo 64 tone de aur, suficient ca să îmi dea încredere pentru caţiva ani buni, cel puţin. În prezent, suntem la al doilea ciclu pe care îl trăiesc, de explozie a preţului aurului", a spus Isărescu. Aurul s-a apreciat timp de 12 ani consecutivi pană în luna septembrie a anului 2011, cand a atins preţul record de 1.923,7 dolari pe uncie (aproximativ 61,8 dolari pe gram). Ulterior, cotaţia metalului preţios a intrat pe o pantă predominant descendentă şi se plasează acum la aproape 30% sub nivelul record din 2011. Totuşi, cotaţiile sunt mult peste cele din urmă cu opt ani, cand uncia se tranzacţiona la circa 400 de dolari. Guvernul va crea o nouă companie care se va ocupa exclusiv de proiectul Roşia Montană, operaţiune deja planificată într-un document în care este menţionat că proiectul poate genera venituri şi încasări bugetare de mai multe miliarde dolari, poate relansa industria minieră şi crea locuri de muncă. Noua companie, care va fi denumită "Minvest Roșia Montană", va prelua de la Minvest Deva pachetul de 19,3% din acţiuni deţinut la societatea Roşia Montană Gold Corporation, va avea ca obiect principal de activitate servicii anexe pentru "extracţia mineralelor" şi va funcţiona doar în subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, Dan şova (PSD). Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, cu 80,46% din capitalul social, în spatele companiei fiind nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan. Compania deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcămant de aur din Romania, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Noul şef la Turism este unul "domnul Filipescu"!
Ministrul delegat pentru IMM-uri şi turism, Maria Grapini, a declarat luni că a fost numit un nou şef la Autoritatea Naţională pentru Turism, "domnul Filipescu", care provine din mediul de afaceri, despre care însă nu a putut să dea mai multe detalii, neştiind, nici măcar, prenumele acestuia. "Am un nou şef la Autoritatea Naţională de Turism, domnul Filipescu, provine din mediul de afaceri", s-a rezumat Grapini să spună după o conferinţă de presă. Ea a fost vizibil iritată în momentul în care reprezentanţii presei au cerut mai multe detalii despre şeful autorităţii, inclusiv despre numele complet al acestuia. "Nu ştiu chiar tot despre domnul Filipescu. Nu-i ştiu prenumele... domnul Filipescu şi vine din mediul de afaceri", a continuat Grapini, menţionand că CV-ul este postat pe "site", fără să menţioneze despre ce site este vorba. Pe pagina de web a Ministerului Economiei nu se regăseşte CV-ul "domnului Filipescu", dar ca şef al Autorităţii Naţionale pentru Turism este menţionat, într-adevăr, Răzvan Filipescu. Decizia primului ministru de numire a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism a fost publicată joi, 25 aprilie, în Monitorul Oficial. Filipescu are rang de secretar de stat. Filipescu a fost preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Romania-Brazilia, fiind absolvent al Universităţii "Ovidius" din Constanţa. Potrivit datelor postate de Filipescu pe o platformă de socializare, acesta ocupă funcţia de manager general al unui holding de companii cu activităţi în domeniul agriculturii, al operaţiunilor portuare, turism, servicii, depozitare de cereale.
Firmele alocă pentru cadourile de Paşte 75 lei de angajat
Firmele care îşi recompensează angajaţii şi partenerii de afaceri folosind coşurile cadou alocă o sumă medie de 75 de lei pentru angajaţi şi de 300 de lei pentru parteneri, potrivit companiei Sodexo Soluţii pentru Motivare. Potrivit sursei citate, coşurile cadou sunt deductibile şi neimpozabile în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane nu depăşeşte 150 de lei. Sodexo estimează ca 68% din cererea pentru coşurile cadou este în perioada Sărbătorilor de iarnă şi peste un sfert dintre acestea de Paşte. Un procent în creştere este cel al vanzărilor coşurilor cadou cu alte ocazii, precum zilele de 1 şi 8 Martie, care generează 5% din vanzările totale. "Coşurile cadou sunt o soluţie la care apelează tot mai multe companii din majoritatea domeniilor de activitate de pe piața muncii, datorită avantajelor pe care le oferă", a declarat, într-un comunicat, Jean Istasse, directorul general al Sodexo Soluții pentru Motivare. Compania Sodexo a fost înfiinţată de către omul de afaceri francez Pierre Bellon, în anul 1966, şi are în prezent 413.000 de angajaţi în 80 de ţări. În Romania, compania este prezentă din 1998 şi are 160 de angajaţi.
Niţă vrea să interzică instalarea panourilor solare pe terenurile agricole
Producătorii de electricitate în panouri solare ar putea să nu mai aibă voie să instaleze unităţile pe terenuri agricole, aceasta urmand să fie una dintre modificările care vor fi aduse legii de promovare a energiei regenerabile, a declarat luni ministrul delegate pentru Energie, Constantin Niţă. Prevederea ar putea fi introdusă într-o ordonanţă de urgenţă de amendare a legii care promovează schema de sprijin pentru energia regenerabilă. "Săptămana viitoare dăm drumul la ordonanţa de urgenţă. Vor fi unele modificări, pentru că am primit mai multe propuneri interesante. De exemplu, de ce să punem panouri fotovolatice pe terenurile agricole?", a afirmat Niţă. Întrebat ce se întamplă cu investitorii şi companiile care au cumpărat deja terenuri pentru dezvoltarea unor proiecte fotovoltaice, Niţă a răspuns: "să fie sănătoşi!". Pentru producerea unui MW prin panouri solare sunt necesare 2 hectare de teren. Ordonanţa de urgenţă despre care Niţă spune că va fi aprobată săptămana viitoare are mai multe prevederi care au nemulţumit investitorii în producţia de energie din surse regenerabile. Cea mai importantă prevedere este amanarea acordării unuor certificate verzi pentru producători, pentru o perioadă de caţiva ani.
Managerii lui Ţiriac ajung la varful Trasngaz şi Romgaz
Directorul general al Ţiriac Holdings, Petru Văduva, ar putea fi numit luni în funcţia de director general al Trasngaz Mediaş, iar directorul E.ON Gaz Distribuţie, Virgil Metea, va prelua conducerea producătorului de gaze Romgaz Mediaş, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă. Ministrul a precizat că luni vor avea loc adunările generale ale acţionarilor la cele două companii, unde, cel mai probabil, vor fi numiţi cei doi manageri. El a adăugat că la conducerea Nuclearelectrica va fi numit unul dintre membrii CA care a fost selectat săptămana trecută. La începutul lunii aprilie, CEO-ul Ţiriac Holdings, Petru Văduva, avocatul Radu Cernov şi un director din OPSPI, Mihaela Preda au fost aleşi în Consiliul de Administraţie a; companiei, de către Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI). Virgil MEtea este director general al E.ON Gaz Distribuţie din anul 2009, iar din 2007 pană în 2009 a fost director general E.ON Romania. În urmă cu o săptămană, Guvernul a prezentat public lista salariilor nete la nivel maxim, pentru luna martie, ale directorilor din companiile de stat din sectorul energetic, în care sunt indicate remuneraţii ce ajung pană la 4.693 lei şi 18.000 lei. Din listă reieşea că directorii din Romgaz sunt remuneraţi lunar cu sume care ajung pană la 14.306 lei. Tot atunci, premierul Victor Ponta a reluat ideea că directorii unor companii de stat, care caştigă salarii de circa 13.000-14.000 de lei, ar trebui impozitaţi suplimentar în condiţiile în care un medic rezident sau un profesor debutant sunt remuneraţi lunar cu doar 1.100 lei.
Nokia vrea să bată concurenţa cu un telefon de 20 de dolari
Nokia mizează să obţină un avantaj concurenţial cu un telefon cu funcţii de bază, la un preţ de numai 20 de dolari, în condiţiile în care are probleme să ajungă din urmă Apple şi Samsung pe piaţa smartphone-urilor de peste 500 de dolari, relatează Bloomberg. Cu un preţ mai mic cu 97% faţă de cel mai recent iPhone, Nokia 105 are jocuri preinstalate, ecran color, radio, ceas cu funcţie audio şi lanternă. Telefonul, cel mai ieftin fabricat vreodată de Nokia, este disponibil de cateva săptămani în India şi Indonezia şi va intra în curand la vanzare în Europa. Aparatul, chiar la un preţ de chilipir, este esenţial pentru întreaga afacere a Nokia cu telefoane mobile. Nokia a vandut în primul trimestru 55,8 milioane de telefoane cu funcţii de bază, în scădere cu 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Incapacitatea de a relansa operaţiunile pe acest segment ar lăsa Nokia fără o importantă sursă de bani, în timp ce încearcă să creeze produse care să concureze iPhone şi telefoanele Samsung care funcţionează cu softul Android al Google. "Scăderea vanzărilor de aparate simple este "în mod cert îngrijorătoare. Trebuie să controleze problema", a declarat Mika Heikkinen, manager de fonduri la compania FIM Asset Management în Helsinki.
Ponta: Sper ca în iunie Hidroelectrica să iasă din insolvenţă
Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că speră ca Hidroelectrica să iasă din procedura de insolvenţă în luna iunie a acestui an, iar în toamnă ar urma listarea pe bursă a 10% din această companie de stat. Ponta a vorbit despre succesul înregistrat în cazul Transgaz şi despre faptul că speră ca acelaşi lucru să se repete şi în cazul Nuclearelectrica. "Sper ca în iunie Hidroelectrica să iasă din insolvenţă şi după aceea în toamnă de asemenea să listăm 10%", a precizat premierul. Hidroelectrica a inregistrat în primul trimestru un profit brut de 144 milioane lei (32,8 milioane euro), de la o pierdere de 136 milioane lei în primele trei luni ale anului trecut, şi a avut o cifră de afaceri de 661 milioane de lei (150,7 milioane euro), în urcare cu 15,7%. Compania a intrat în insolvenţă în luna iunie a anului trecut. Statul vandut recent 15% din acţiunile Transgaz prin intermediul Bursei de Valori, obţinand 72 milioane de euro.
