Încă 4.500 de firme sunt în prag de a trage obloanele
Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă în primele trei luni a crescut uşor, la 4.472, de la 4.414 în perioada similară a anului trecut, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). În luna martie, 1.515 firme au intrat în incapacitate de plată, comparativ cu 1.546 în februarie şi 1.411 în ianuarie, arată datele ONRC. În Braşov, Bucureşti şi Dolj au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele trei luni, cu 494 (în creştere cu 285,94% faţă de 2012), 425 (cu 10% mai multe decat în primul trimestru al anului trecut) şi, respectiv, 399 firme (plus 23%). La polul opus se situează judeţul Călăraşi, cu 9 insolvenţe, şi Harghita, unde nicio firmă nu a intrat în incapacitate de plată în perioada analizată. Cele mai multe societăţi care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 1.293 intrand în insolvenţă, dar şi cele din industria prelucrătoare - 571 şi construcţii - 609. În acelaşi interval a fost suspendată activitatea a 6.885 de firme, cu 43% mai multe decat în perioada ianuarie-martie 2012. La sfarşitul lunii martie erau active peste un milion de firme, în acest an fiind înmatriculate 30.035 de societăţi, cu aproape 13.000 mai puţine decat în anul trecut. Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă de la declanşarea crizei, în 2008, trece de 90.000, dint care 16.404 au intrat în incapacitate de plată în 2012. Cele mai multe firme înmatriculate în acest an sunt în domeniul comerţului, respectiv circa 9.800, în creştere cu 8% faţă de 2012. Un număr mare de înmatriculări de firme a fost consemnat şi în domeniul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice (3.145) şi construcţiilor (2.414).
Comisia Europeană ne trage serios de urechi
CE: Romania trebuie să aibă o abordare "foarte precaută" în cazul Parteneriatului Public Privat, intens promovat de autorităţi
Reprezentanţii CE apreciază că Romania trebuie să aibă o abordare "foarte precaută" în identificarea partenerilor privaţi şi modelelor de parteneriat în cazul PPP, considerand că evaluările privind posibilitatea recuperării investiţiei au o acurateţe redusă, în special pentru infrastructura rutieră. Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, s-a întalnit joi, la sediul Comisiei Europene, cu Johannes Hahn, comisar pentru politică regională şi vicepreşedinte CE, unde s-au discutat solicitările Romaniei privind nevoile imediate şi pe termen lung în domeniul dezvoltării infrastructurii de transport, absorbţia fondurilor structurale şi ridicarea presuspendării Programului Operaţional Sectorial Transport (POS-T). "În ceea ce priveşte dezvoltarea proiectelor de autostrăzi prin parteneriat public privat (PPP), reprezentantul Comisiei a sugerat ca Romania să aibă o abordare foarte precaută în identificarea partenerilor privaţi şi modelelor de parteneriat. Datorită faptului că perioada de rambursare depăşeşte 10 ani, în opinia Comisiei evaluările privind posibilitatea recuperării investiţiei au o acurateţe redusă, în special pentru proiectele de infrastructură rutieră. A fost amintită situaţia Portugaliei, ca exemplu al nereuşitei acestui gen de proiecte", se arată într-un comunicat al Ministerului Transporturilor. Autorităţile au anunţat pană în prezent că intenţionează să deruleze mai multe proiecte prin PPP, care ar permite atragerea de fonduri private pentru susţinerea investiţiilor. În luna ianuarie, agenţia MEDIAFAX a informat că Guvernul va abroga actuala lege PPP, în urma criticilor formulate atat de Comisia Europeană, cat şi de reprezentanţii mediului de afaceri, şi va promova în regim de urgenţă un nou act normativ în domeniu. Premierul Victor Ponta afirma, la finele lunii ianuarie, că autostrăzile Bucureşti-Braşov şi Piteşti-Craiova, reactoarele 3 şi 4 de la centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă, centrala de la Tarniţa, Podul Măcin şi canalul Siret-Bărăgan au fost incluse pe lista proiectelor de investiţii considerate drept prioritare, toate acestea fiind gandite spre a fi realizate în parteneriat public-privat. MEDIAFAX a relatat în martie că, potrivit unui proiect de lege al ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, Dan şova, investiţiile derulate prin PPP ar putea primi finanţare şi din bani publici sau fonduri europene nerambursabile. Relu Fenechiu spunea în urmă cu o lună că, deocamdată, atat el, cat şi ministrul şova, îşi propun să construiască autostrăzi, manifestandu-şi speranţa că cel puţin unul dintre cei doi miniştri va avea succes. "Cel mai important lucru, dupa părerea mea, este ca unul din noi măcar să facă. Deocamdată, fiecare ne propunem. Eu voi fi foarte bucuros dacă vor mai fi încă cinci miniştri şi fiecare să facă cate o autostradă. Cred că asta e important. Deocamdată încerc să găsesc şi eu o soluţie, alături de domnul şova, să facem PPP-uri, sau mai bine zis să atragem bani privaţi în construcţia de infrastructură", a spus Fenechiu, la vremea respectivă, fiind întrebat de un jurnalist cum este posibil ca unele proiecte să fie derulate de Ministerul Transporturilor, iar altele de ministrul şova, abilitat să construiască autostrăzi, după preluarea CNADNR.
Romanii, printre cei mai optimişti din Europa
Romanii, alături de germani şi austrieci, sunt cei mai optimişti din Europa în ceea ce priveşte redresarea economică a statelor în care locuiesc în perioada următoare, la polul opus situandu-se portughezii, francezii şi grecii, se arată într-un studiu al GfK realizat pentru primul trimestru. "Prognoza consumatorilor, cand vine vorba despre modul în care economia ţării lor va evolua în lunile care urmează, variază foarte mult în Europa. Deşi speranţele într-o redresare economică au crescut în mod destul de perceptibil în unele ţări, în altele acestea au stagnat sau au dispărut", se arată în studiul GfK Climatul de consum în Europa şi SUA. Potrivit sursei citate, cele mai ridicate valori ale indicatorului privnd încrederea în economie le prezintă Germania şi Austria (ambele 0,6 puncte), urmate de Romania (-13,6 puncte), iar cele mai pesimiste prognoze cu privire la redresarea economică s-au înregistrat în Portugalia (-43,4 puncte), Franţa (-41,6 puncte) şi Grecia (-36,9 puncte). "Romanii sunt în general optimişti în ceea ce priveşte viitorul. Creşterea economică continuă, în timp ce şomajul este în scădere. (...) Un număr mai mare de locuri de muncă determină o creştere a veniturilor populaţiei. Acest lucru este reflectat în mod clar de indicatorul aşteptărilor privind veniturile, care în prezent se situează la -5,36 puncte. O comparaţie cu valoarea de anul trecut (-22,7 puncte) arată în mod clar că, în ultimele 12 luni, situaţia de pe piaţa muncii s-a schimbat în mod considerabil", conform GfK. Printre statele în care consumatorii sunt încrezători că veniturile vor rămane stabile sau vor creşte se numără Germania (29,4 puncte), Austria (7,6 puncte) şi Cehia (-3,3 puncte). Pesimiştii sunt consumatorii francezi (-57,9 puncte), italieni (-51 puncte) şi portughezi (-50,8 puncte), care anticipează cu toţii alte reduceri salariale, precum şi creşteri ale impozitelor şi contribuţiilor. În ceea ce priveşte dorinţa de cumpărare, cetăţenii din majoritatea ţărilor europene a trebuit să îşi strangă cu stricteţe baierele pungilor şi să îşi reducă bugetele. Însă, germanii (36,2 puncte), austriecii (18,2 puncte) şi bulgarii (10,9 puncte) continuă să fie destul de dornici să cheltuiască bani. Prin contrast, portughezii (-44,7 puncte), italienii (-44,4 puncte) şi francezii (-36,2 puncte) sunt mult mai precauţi. În cazul romanilor indicatorul este de -18,3 puncte, care îi plasează între cei care vor să cheltuiască şi cei care sunt mai precauţi privind cheltuielile.
Cea mai înaltă clădire din ţară a fost ocupată de o bancă
Raiffeisen Bank Romania a anunţat mutarea sediului pentru administraţia centrală a băncii, dar şi a subsidiarelor din grup, în cea mai înaltă clădire din Bucureşti, Sky Tower, unde vor lucra aproximativ 1.700 de angajaţi. “Raiffeisen Bank are începand din aprilie un singur sediu central în Bucureşti, în clădirea Sky Tower, în care vor lucra aproximativ 1.700 de angajaţi. A fost un efort uriaş să ne mutăm pe parcursul a doar catorva (...). Reuşim să avem pentru prima dată în Bucureşti un singur sediu pentru administraţia centrală a băncii, dar şi pentru subsidiarele din grup", a declarat, într-un comunicat, Steven van Groningen, preşedintele şi directorul executiv Raiffeisen Bank. Sky Tower, amplasat între strada Barbu Văcărescu şi Calea Floreasca, este cea mai înaltă clădire din Romania, avand 37 de etaje. Construcţia a fost finalizată la finele anului trecut. Banca ocupă şase etaje din SkyTower, de la doi la şapte, adică aproape 7.000 de metri pătraţi, precum şi altă clădire din imediata vecinătate, Floreasca Office, cu o suprafaţă închiriabilă de 16.000 de metri pătraţi. SkyTower şi Floreasca Office reprezintă componenta de birouri a complexului Floreasca City, dezvoltat de compania Raiffeisen Evolution, şi care va mai cuprinde un centru comercial. Raiffeisen Property a cumpărat, în noiembrie 2011, componenta de birouri din cadrul proiectului imobiliar, moment în care a fost anunţat că Raiffeisen Bank va ocupa o parte din spaţii. Raiffeisen Bank a obţinut în 2012 un profit net de 88 de milioane euro, cel mai bun rezultat de pe piaţa bancară locală. Banca are o bază de două milioane de clienţi, persoane fizice, IMM-uri şi companii mari. La finalul anului 2012, Raiffeisen Bank opera o reţea de 525 de unităţi (543 în 2011), peste 1.100 de ATM-uri şi aproximativ 11.000 de EPOS-uri. La 31 decembrie 2012, Raiffeisen Bank avea 5.361 de angajaţi.
Economia subternată a ajuns în SUA la 2.000 de miliarde dolari
Munca la negru s-a extins puternic în Statele Unite în ultimii ani, pe fondul şomajului ridicat şi incertitudinii de pe piaţa muncii, economia subterană, nefiscalizată, fiind estimată anul trecut la 2.000 miliarde de dolari, faţă de un PIB de peste 15.000 miliarde de dolari. Analiştii spun însă că economia subterană ar putea fi un factor pozitiv pentru cea reală, fiscalizată, deoarece previne o deteriorare mai accentuată a indicatorilor sectoriali şi de consum. "Cred că economia subterană este destul de mare în SUA. Fie că vorbim despre munca la negru sau despre imigranţii ilegali, este foarte mare", comentează Alexandre Padilla, profesor de economie la Metropolitan State University din Denver, Colorado, citat de CNBC. Astfel, se estimează că activitatea economică nefiscalizată din SUA a totalizat anul trecut 2.000 de miliarde de dolari, potrivit unui studiu efectuat de economistul Edgar Feige de la Unversity of Wisconsin-Madison. "În mod normal, ai de-a face cu economii subterane în locuri precum Brazilia sau în sudul Europei. Însă avand în vedere situaţia de pe piaţa muncii şi incertitudinea din economie, nu este o surpriză că a crescut şi aici, în Statele Unite", spune Laura Gonzalez, profesor de finanţe personale la Fordham University. Potrivit estimărilor lui Friedrich Schneider, profesor la Universitatea Johannes Kepler din Linz, Austria, economia subterană din SUA s-a dublat ca cifră de afaceri faţă de nivelul din 2009, reprezentand în prezent aproape 8% din Produsul Intern Brut al ţării. Totuşi, aceste estimări nu reprezintă un semnal de alarmă, subliniază analiştii, deoarece o bună parte din sumele astfel transferate ajung în retail, iar consumul populaţiei a crescut după recesiunea de acum 2 ani. "Există cheltuieli de consuim pe termen scurt. Oamenii au bani chiar dacă nu au fost raportaţi, şi asta ajută economia. Însă pe termen lung, dezvoltarea economiei subterane reprezintă un semnal că avem nevoie de o schimbare", a afirmat Gonzalez
Samsung a crescut de nouă ori mai repede decat Apple
Grupul sud-coreean Samsung a înregistrat o creştere de 56% a livrărilor de smartphone-uri în primul trimestru al acestui an, de nouă ori mai rapidă comparativ cu avansul de 6,6% al vanzărilor de iPhone-uri ale rivalului Apple, arată un studiu al firmei Strategy Analytics, citat de Bloomberg. Samsung a controlat în primul trimestru 33,1% din piaţa smartphone globală, iar Apple 17,9%. Livrările Samsung s-au situat la 69,4 milioane de unităţi în primele trei luni, iar cele ale Apple la 37,4 milioane de unităţi. Pe trei s-a situat LG, cu o cotă de piaţă de 4,9%. Creşterea de numai 6,6% pentru iPhone este cea mai lentă de la lansarea seriei de către Apple. Piaţa mondială smartphone a crescut cu 36%, la 209,5 milioane de unităţi, şi a depăşit-o pentru prima dată pe cea a telefoanelor mobile tradiţionale, folosite doar pentru servicii de voce şi text, potrivit Strategy Analytics. Evoluţia a fost susţinută de adoptarea serviciilor telecom de generaţia a treia în China şi de generaţia a patra în Statele Unite. "Samsung a livrat de aproape două ori mai multe smartphone-uri şi a crescut de nouă ori mai repede decat Apple în primul trimestru. Samsung va continua, probabil, să înregistreze volume solide în al doilea trimestru la nivel global", a declarat Neil Mawston, analist la Strategy Analytics.
BRD şi Swiss Capital vor intermedia listarea Complexului Oltenia
Asocierea dintre BRD - Groupe Societe Generale şi SSIF Swiss Capital va intermedia oferta publică primară de vanzare pe bursă a unui pachet de 12% din capitalul producătorului de energie Complexul Energetic Oltenia. Consorţiul, singurul ofertant pentru derularea operaţiunii, a fost selectat joi de Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Complexului Energetic Oltenia. Privatizarea Complexului Energetic Oltenia se va face prin majorarea capitalului cu 15,29% şi admiterea la tranzacţionare a titlurilor, prin emisiune de acţiuni, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei. Din acest pachet, Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al producătorului de energie, va avea dreptul să subscrie 3,29%, pentru menţinerea participaţiei. Complexul Energetic Oltenia are un capital social de 1,27 miliarde lei. Statul deţine prin Ministerul Economiei 77,17% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea deţine 21,53% din titluri. Producătorul de energie a fost înfiinţat anul trecut prin fuziunea complexelor energetice Craiova, Rovinari şi Turceni şi a Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia.
Nissan Micra va fi produs în Franţa
Renault va produce următoarea generaţie a modelului compact Nissan Micra la fabrica din Flins, situată la aproximativ 40 de kilometri de Paris, onorand astfel o promisiune făcută sindicatelor din Franţa, unde compania încearcă să adapteze capacitatea de producţie la cererea în scădere. Utilizand o parte din supracapacitatea de producţie de la Flins, Renault va construi la Flins aproximativ 82.000 de automobile Micra, începand din anul 2016, potrivit unui comunicat transmis vineri de companie, preluat de Bloomberg "Acest anunţt reprezintă o veste bună pentru Flins, dar şi pentru toate fabricile Renault din Franţa. Eforturile depuse de angajaţii noştri în baza acordului Renault încep să dea roade. Renault îşi va îndeplini angajamentele", a declarat în comunicat directorul general al Renault, Carlos Ghosn, totodată CEO al Nissan. Ghosn se referă la acordul încheiat în martie de Renault cu sindicatele în vederea eficientizării activităţilor din Franţa. Acordul presupune reducerea numărului de angajaţi din Franţa cu 17% în acest an, precum şi îngheţarea salariilor, cu promisiunea de a nu închide vreo fabrică din ţară în următorii trei ani.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
