MOZAIC STIRI NATIONALE: Politicieni de top, pe lista neagră a A.N.I.
ANI îi acuză pe Theodor Stolojan de fals în declaraţii, pe Marian Vanghelie pentru diferenţe între venituri şi avere, pe Klaus Iohannis, Aristotel Căncescu şi pe Nicuşor Constantinescu de incompatibilitate, iar pe Florin Popescu de conflict de interese. Europarlamentarul Theodor Stolojan, membru PDL, este acuzat de ANI de fals în declaraţii pentru că nu şi-a trecut în declaraţiile de avere şi de interese completate la data de 25 mai 2012 acţiunile la Transgaz Mediaş, în cazul său fiind sesizat Parchetul ICCJ. ANI a constatat o diferenţă de peste 180.000 de euro între veniturile realizate de primarul sectorului 5, Marian Vanghelie şi averea dobandită de acesta, astfel încat a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, pentru a începe un control în acest caz. Primarul Sibiului Klaus Iohannis (PNL) se află în stare de incompatibilitate, întrucat are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu şi SC Pieţe SA, ceea ce contravine prevederilor legale, a constatat Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Preşedintele CJ Constanţa, social-democratul Nicuşor Constantinescu, s-a aflat în incompatibilitate în perioada 20 iunie 2008 - 23 martie 2009, întrucat a fost simultan şi reprezentant al judeţului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC RAJA Constanţa. Preşedintele CJ Braşov Aristotel Căncescu (PNL) se află în stare de incompatibilitate din 29 mai 2009, deţinand simultan şi şefia Consiliului Judeţean şi calitatea de acţionar la SC Apă Canal Sibiu, conform Agenţiei Naţionale de Integritate. Deputatul PDL Florin Popescu s-a aflat în conflict de interese în perioada în care a exercitat funcţia de şef al CJ Damboviţa, întrucat a semnat contracte şi acte adiţionale între Consiliul Judeţean şi firma Procor SA, la care a fost asociat, ANI sesizand Parchetul Curţii de Apel Ploieşti.
Ce spun acuzaţii
Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, "consideră nefondate acuzaţiile şi a formulat deja un răspuns către ANI", a declarat, ieri, purtătorul de cuvant al Primăriei, Mirela Gligore. "Domnia sa consideră nefondate acuzaţiile şi a formulat deja un răspuns către ANI", a declarat Mirela Gligore. Klaus Iohannis nu a putut fi contactat pană la închiderea ediţiei. Preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a declarat că nu se află în stare de incompatibilitate şi că reprezentanţii ANI fac un "abuz în serviciu", motiv pentru care va cere schimbarea conducerii acestei instituţii. La randul lui, europarlamentarul PDL Theodor Stolojan a spus referitor la sesizarea ANI, că el "a raportat corect" în declaraţia de avere din mai 2012, arătand că aceasta se referea situaţia de pană în 31 decembrie 2011, cand încă nu cumpărase acţiuni la Transgaz. El crede că astfel a raportat "corect". Primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, a susţinut că în ultimele şase luni a primit NUP de la Parchet după ce i s-a verificat averea, el arătand totodată că intenţionează să îl dea în judecată pe şeful ANI, Horia Georgescu. "Îl voi da în judecată pe Horia Georgescu, nu m-a chemat nimeni să dau vreo declaraţie şi nici nu m-au informat. Normal era să mă cheme cineva sau să mi se comunice la Primărie", a spus Vanghelie.
Două demisii grele din PDL
Doi politicieni importanţi din PDL au anunţat că părăsesc partidul. Consilierul prezidenţial Gabriel Berca a declarat, ieri, că a demisionat din PDL deoarece nu poate să accepte "blatul care se face la organizaţia Bacău, cu ştirea lui Gheorghe Flutur", el susţinand că este pusă o conducere interimară la această organizaţie "la înţelegere cu USL" Berca a precizat că în calitate de consilier prezidenţial nu avea dreptul să ocupe funcţii de conducere în partid. El a explicat că demisionase din funcţia de preşedinte al organizaţiei PDL Bacău odată cu preluarea postului de consilier prezidenţial. "Astăzi am demisionat de tot din partid pentru că nu pot să accept blatul care se face la Bacău cu ştirea lui Gheorghe Flutur. Adică urmează să fie pusă o conducere interimară la această organizaţie, oameni care nu vor face opoziţie cu USL ci sunt la înţelegere cu USL", a explicat Gabriel Berca. De asemenea, deputatul Valerian Vreme a spus ieri, că a demisionat din PDL pentru că nu se mai regăseşte în actualele demersuri pe care le face conducerea partidului şi va activa ca parlamentar independent pană va adera la alt partid. "Am demisionat din funcţia de preşedinte interimar al organizaţiei şi din partid. Voi activa ca deputat independent şi în funcţie de evoluţia mediului politic voi adera la alt partid. Mă uit şi la Mişcarea Populară şi la ceilalţi. Eu reprezint o zonă cu mari probleme economice, zona Oneşti, şi unde voi găsi mai mult sprijin, acolo mă voi regăsi", a precizat Vreme. Secretarul general al PDL, Gheorghe Flutur, a afirmat, comentand demisia din PDL a consilierului prezidenţial Gabriel Berca, că acum se dă testul de fidelitate faţă de partid întrucat PDL este în plin proces de reconstrucţie, cu calendar săptămanal de refacere a filialelor din ţară. "PDL este în plin proces de reconstrucţie internă. Am stabilit reorganizarea partidului de jos în sus, cu calendar săptămanal de refacere a organizaţiilor", a spus secretarul general al PDL. El a subliniat că au fost stabilite responsabilităţi clare pentru cei care doresc creşterea PDL, iar cei care pot să contribuie la acest demers sunt aşteptaţi "la treabă". Pe aceeaşi temă, vicepreşedintele PDL Sulfina Barbu a declarat, că Valerian Vreme a plecat din PDL pentru că "s-a speriat că este foarte mult de muncă", iar Gabriel Berca a demisionat din partid deoarece "şi-a ales alt drum".
Încă un greu din armată este pus sub învinuire
Generalul în rezervă Francisc Radici, fost şef al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, a fost pus sub învinuire în dosarul privind achiziţia ilegală a unor locuinţe de serviciu, în care mai sunt cercetaţi Corneliu Dobriţoiu, Sergiu Medar, Gheorghe Rotaru, Mircea Chelaru şi Floarea Şerban. Procurorii militari anticorupţie i-au adus miercuri la cunoştinţă generalului maior în rezervă Francisc Radici acuzaţia la adresa lui în acest dosar, au declarat surse judiciare. Potrivit surselor citate, Francisc Radici nu a dat declaraţii în acest dosar, urmand să fie rechemat de anchetatorii militari. La DNA erau aşteptaţi să se prezinte miercuri generalul maior în revervă Constantin Năstase şi coloneii în rezervă Cornel Julea şi Cornel Vizitiu, cercetaţi în acest caz. Presa relata, în 2007, că numeroşi membri ai conducerii Ministerului Apărării şi-au cumpărat locuinţele de serviciu, fără respectarea prevederilor legale. Printre aceştia apăreau inclusiv Corneliu Dobriţoiu, secretar de stat la acea vreme, alături de directorul adjunct al Statului Major General, ştefan Oprea, contraamiralul Costi Ioan Gunther, directorul adjunct al Statului Major General, generalul Tudor Munteanu, locţiitorul şefului Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, generalul de brigadă Adrian Bantaş, locţiitorul şefului Direcţiei de Comunicaţii şi Informatică, care şi-ar fi cumpărat locuinţele de serviciu cu preţuri mult mai mici decat cele ale pieţei, deşi mai aveau o locuinţă sau casă de vacanţă. Ministerul Apărării informa ulterior că subiectul locuinţelor de serviciu pentru militari se află în atenţia nou-înfiinţatei Direcţii de Prevenire şi Investigare a Corupţiei şi Fraudelor, care a început verificările încă din primele zile ale lui ianuarie 2007. Sorin Frunzăverde, ministru al Apărării la acea vreme, declara că majoritatea militarilor care şi-au cumpărat locuinţele de serviciu au făcut-o conform legii.
"Domnişoara Pogany" rămane la Muzeul de Artă din Craiova
Curtea de Apel Bucureşti a menţinut decizia Tribunalului prin care lucrarea-replică "Domnişoara Pogany" să rămană la Muzeul de Artă din Craiova, după ce moştenitoarea fostului proprietar al sculpturii a cerut restituirea acesteia, sentinţa nefiind însă definitivă. În urmă cu un an, judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis ca lucrarea-replică "Domnişoara Pogany" să rămană la Muzeul de Artă din Craiova, iar moştenitoarea fostului proprietar al lucrării să plătească instituţiei de cultură 4.960 de lei cheltuieli de judecată. Ulterior, Aurelia Măciucă Balcica, moştenitoarea proprietarului care a deţinut sculptura "Domnişoara Pogany", a făcut apel la decizia instanţei. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa, a declarat, ieri, printr-un comunicat, că Muzeul de Artă din Craiova a caştigat procesul prin care lucrarea-replică "Domnişoara Pogany" a fost revendicată de către moştenitoarea sculptorului, printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti. "Astăzi (n.r - miercuri), am primit vestea îmbucurătoare că, după aproape un an şi cinci înfăţişări în instanţă, magistraţii Secţiei Civile a Curţii de Apel Bucureşti au dat dreptate, la randul lor, Consiliului Judeţean Dolj şi Muzeului de Artă din Craiova în litigiul privind revendicarea lucrării «Domnişoara Pogany» a lui Constantin Brancuşi. Dacă cineva s-a îndoit că în acest caz Consiliul Judeţean Dolj şi Muzeul de Artă din Craiova nu au dreptate, iată că o a doua instanţă confirmă realitatea prezentată de noi şi susţinută prin documentele pe care le-am depus la dosar', afirmă Ion Prioteasa în comunicat. Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la instanţa supremă.
Castelul Peleş, Muzeul Satului şi Sighişoara pot fi vizitate virtual
Imagini cu obiectivele turistice din Romania, între care Castelul Peleş, Castelul Corvinilor, Sighişoara şi Muzeul Satului din Bucureşti, sunt disponibile începand de miercuri în aplicaţia Street View a Google Maps, potrivit unui comunicat remis de Google Romania. Google a anunţat, miercuri, noi imagini disponibile în Street View, care permit utilizatorilor să vizualizeze şi să navigheze prin imagini panoramice la nivel stradal în mult mai multe locuri din Romania decat pană în prezent. Astfel, turiştii romani sau străini care vor să viziteze Romania se pot plimba acum prin intermediul imaginilor prin Alba-Iulia, Craiova, Focşani şi Baia Mare, pot explora străzile medievale din Sighişoara sau pot face un tur virtual al unora dintre cele mai populare puncte turistice, cum ar fi Castelul Peleş şi Castelul Corvinilor din Hunedoara. Extinderea proiectului a început în iulie anul trecut, cand maşina şi bicicleta Google au pornit la drum pentru a pune pe hartă unele dintre cele mai cunoscute obiective turistice din ţară. Astfel, acoperirea Street View în Romania a fost extinsă cu sute de localităţi, adăugandu-se peste 40.000 km la acoperirea iniţială. În plus faţă de sute de localităţi care pot fi văzute în Street View, Google dezvăluie, de asemenea, şi imaginile unora dintre cele mai frumoase locuri şi atracţii turistice din Romania. Acestea includ printre altele Ateneul Roman, Piaţa Sfatului din Braşov, Piaţa Mare din Sibiu, Muzeul Naţional al Satului, Biserica fortificată din Cisnădie, Cheile Bicazului şi Lacul Roşu. În zonele în care Street View este disponibil în Romania, pot fi accesate imagini la nivel stradal focalizand pe nivelul cel mai detaliat din Google Maps sau deplasand pictograma portocalie "Pegman" din stanga hărţii pe o stradă conturată cu albastru.
Mungiu alături de Spielberg, în juriul de la Cannes
Cineastul roman Cristian Mungiu face parte din juriul competiţiei oficiale a celei de-a 66-a ediţii a Festivalului de Film de la Cannes (15 - 26 mai), prezidat în acest an de regizorul şi producătorul Steven Spielberg, au anunţat, miercuri, organizatorii, citaţi de AFP. Din juriul competiţiei oficiale, în afară de Spielberg, fac parte patru femei şi patru bărbaţi, printre care se remarcă regizorul taiwanez Ang Lee, actriţa australiană Nicole Kidman şi actorul austriac Christoph Waltz. Regizorul şi scenaristul Cristian Mungiu a caştigat trofeul Palme d'Or de la Cannes în 2007, cu filmul "4 luni, 3 săptămani şi 2 zile", o dramă despre avorturile ilegale din perioada comunistă a ţării noastre. Cineastul roman a revenit pe Croazetă în 2009, cu antologia de scurtmetraje "Amintiri din Epoca de Aur", care a rulat în secţiunea Un Certain Regard. Anul trecut, filmul "După dealuri", de Cristian Mungiu, a înregistrat o dublă victorie la Cannes: premiul pentru scenariu, obţinut de Mungiu, şi premiul pentru interpretare feminină, acordat ex-aequo actriţelor Cristina Flutur şi Cosmina Stratan.
Haşotti scapă cu faţa curată
CNCD a decis, ieri, să nu îl sancţioneze pe Puiu Haşotti pentru declaraţiile despre homosexuali întrucat se încadrează în limitele libertăţii de exprimare, nu conţin elemente de incitare sau o ameninţare directă, însă condamnă public astfel de afirmaţii, considerandu-le homofobe. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a anunţat, miercuri, că a dezbătut şi a soluţionat în Colegiul director autosesizarea în cazul senatorului Puiu Haşotti, acesta fiind audiat în legătură cu presupusele declaraţii discriminatorii făcute recent. "Eu nu am absolut nimic să le reprosez homosexualilor, îi consider doar nişte oameni bolnavi. Homosexualitatea nu este o stare firească, nu este o relaţie naturală, motiv pentru care, după părerea mea, nu are absolut nicio şansă", este declaraţia lui Puiu Haşotti analizată în cadrul Colegiului director, a precizat CNCD într-un comunicat de presă. Potrivit CNCD, senatorul Puiu Haşotti a susţinut în cadrul audierii că afirmaţiile sale sunt nepotrivite, neconforme cu realitatea şi a declarat că nu este homofob.
PSD maraie la salariile de lux
Purtătorul de cuvant al PSD, Cătălin Ivan, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că trebuie regandit tot sistemul de salarizare din domeniul bugetar, el arătand că nu poţi avea la stat salarii de 10.000 de euro şi că decalajele sunt nejustificate. "Trebuie regandit tot sistemul de salarizare din domeniul bugetar. După cum aţi văzut, premierul Victor Ponta a cerut miniştrilor de resort să găsească soluţii pentru a reduce decalajele. E şi obligaţia noastră, în urma a ceea ce am spus în campanie, că decalejele trebuie reduse", a spus Ivan. El a arătat că nu poţi avea la stat salarii de 10.000 de euro pentru unii angajaţi, în timp ce alţi angajaţi în acelaşi sistem muncesc pe 500 de euro sau pe mai puţin. "Avem în vedere reducerea decalajelor. E important ca acest sistem să fie echitabil şi corect, să răspundă responsabilităţii pe care fiecare o are. Nu se justifică declaje atat de mari, indiferent ce face cel care lucrează la stat şi în ce funcţie ar fi", a mai spus Ivan. Premierul Victor Ponta le-a cerut miniştrilor să rezolve, pană la Sărbătorile de Paşte, problema accesului public la informaţii privind veniturile angajaţilor din administraţia publică, arătand că, deocamdată, doar patru ministere au îndeplinit în totalitate aceste cerinţe de transparenţă.
