MOZAIC STIRI ECONOMICE: Producătorii de conserve, sufocaţI cu taxe de hipermarketuri
Lanţurile de hipermarketuri impun taxe foarte mari pentru produsele romaneşti pe rafturi, care ajung la peste 50% din preţ, le poziţionează pe rafturi în zone fără vizibilitate şi le plătesc de multe ori sub costul de producţiei, potrivit patronatului din industria conservelor Romconserv. "Pentru produsele romanești se plătesc în lanțurile de retail taxe foarte mari, impuse pentru listare, deschidere de magazine noi, servicii marketing și promovare, care nu au justificare. Se impune contract și plată lunară de servicii de mercantizare, care nu sunt eficiente", a declarat ieri într-o conferință Aurel Tănase, președintele Romconserv. El a adăugat că produselor romanești nu li se acordă atenție în magazine, iar cele de import sunt poziţionate mult mai favorabil. Potrivit Romconserv, marile lanțuri de retail preferă produse din import, chiar dacă se apropie termenul de expirare, dacă prețul acestora este mai mic decat al producătorilor romani. "Producătorii străini au întaietate și întotdeauna, la negocierile cu marile lanțuri, acestea ne prezintă prețuri de import, la care noi trebuie să ne raportam și să le acceptăm, dacă dorim să colaborăm cu aceste hipermarketuri. Acestea solicită discount promoțional foarte mare, iar volumele din vanzări sunt foarte mici", a afirmat Tănase. Acesta a adăugat că pretențiile lanțurilor internaționale cresc an de an, iar costul de marketing pe care trebuie să-l suporte producătorul ajunge la 35-50% din valoarea produsului. "Din 1.000 de lei primești înapoi 600 de lei. În plus, în ultima vreme apar tot felul de promoții, care reduc veniturile producătorilor cu 20% la nivelul unui an", a spus Tănase. Producătorii de conserve se plang că sunt supuși unor serii de abuzuri de către lanțurile de hipermarketuri. Astfel, deși în contract se stipulează că schimbarea preţului se face prin notificare în termen de 30 de zile, sunt dese cazurile în care modificarea nu este acceptată și în care produsul este delistat în mod unilateral, potrivit patronatului. În plus, au spus reprezentații Romconserv, în fiecare an taxele cresc cu 2-3%, neacceptarea lor atrăgand delistarea, închiderea comenzii sau neplata pe o perioadă nedeterminată, invocandu-se diferite motive. Tănase spune că deși producătorii au contracte anuale semnate în prima parte a anului, ulterior apar tot felul de alte cereri ale lanțurilor de magazine, care se solicită diverse sume de bani, nebugetate inițial. "Dacă nu suntem de acord cu aceste sume atrage blocarea temporară la comandă a furnizorului, reducerea cantităților comandate și alte forme de constrangere prin care să ne oblige să semnăm. Deși s-au plătit sume de bani importante pentru deschideri de magazine noi, dacă unul dintre aceste magazine se închide, banii nu ni se returnează. Mai mult de atat, dacă un magazin se închide și altul se deschide (în cadrul aceleiași rețele), pentru magazinul vechi nu se returnează banii, iar pentru cel nou se percepe taxă de deschidere", a adăugat președintele Romconserv. El a mai spus că plata facturilor a fost extinsă de la 35 zile la peste 60-90 zile, furnizorii fiind obligați să achite la termen, cu TVA aferent, ceea ce duce la pierderi și decapitalizare.
Achiziţia fierului vechi de la persoane fizice ar putea fi interzisă
cumpărătorii de fier vechi vor fi obligaţi să ceară de la vanzătorii de fier vechi datele de identificare, respectiv numele, actul de identitate, codul numeric personal şi domiciliul
Ministerul Economiei constată că furtul de fier vechi din infrastructura de energie, petrol, gaze, comunicaţii, apă, canalizare şi altele sectoare de utilitate publică pune în pericol siguranţa cetăţenilor şi produce prejudicii şi vrea să interzică achiziţionarea deşeurilor de la persoane fizice. "Se interzice achiziţionarea de la persoane fizice a deşeurilor metalice feroase şi neferoase provenite din sectorul energetic, inclusiv sectorul producţiei de petrol şi gaze naturale, al telecomunicaţiilor, serviciilor de apă şi canalizare precum şi din alte sectoare de utilitate publică", potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Economiei. Potrivit proiectului, cumpărătorii de fier vechi vor fi obligaţi să ceară de la vanzătorii de fier vechi datele de identificare, respectiv numele, actul de identitate, codul numeric personal şi domiciliul. Dacă nu vor solicita aceste informaţii, cumpărătorii de fier vechi sunt pasibili de amenzi cuprinse între 10.000 şi 30.000 de lei. "Deşeurile metalice feroase şi neferoase care fac obiectul contravenţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă se confiscă şi se valorifică în condiţiile legii, iar sumele obţinute în urma valorificării acestora se fac venit la bugetul de stat", precizează nota de fundamentare a proiectului de act normativ. Ministerul Economiei, Varujan Vosganian, a spus de mai multe ori, după întalniri cu noul proprietar al uzinelor Mechel, că industria siderurgică este afectată de tranzacţiile cu fier vechi ieftin din importat din alte state. La randul lor, reprezentanţii noului proprietar al combinatelor Mechel, firma Invest Nikarom, s-au plans lui Vosganian de concurenţa neloială de pe piaţa fierului vechi, importat de unele firme la preţuri mici din ţări precum Ucraina. Guvernul a interzis, în luna martie a anului trecut, firmelor care lucrează cu deşeuri industriale reciclabile să mai cumpere de la persoane fizice metale feroviare, precum şina de cale ferată, argumentand că furturile de materiale a ridicat suma pagubelor la peste 10 milioane lei şi afectează grav siguranţa circulaţiei trenurilor.
Salariile mogulilor financiari vor fi la nivelul BNR
Parlamentul i-a validat, ieri, cu 323 voturi "pentru" şi unul "împotrivă", pe membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, la care Dan Radu Ruşanu va fi preşedinte şi Daniel Dăianu va fi prim-vicepreşedinte. Daniel Tudor, Mircea Ursache şi Ion Giurescu vor ocupa funcţiile de vicepreşedinţi ai ASF, iar Dorina Mihăilescu, Gheorghe Marcu, Gavrilă Alexe, Gheorghe Albu, Lorand-Istvan Kralik, Marian Mîrzac, Marian Sarbu, Cornel Moldoveanu, Tudor Baltă, Doru Frunzulică, Nina Puiu şi Gheorghe Cornel Coca Constantinescu vor fi membri ai acestui Consiliu. Votul parlamentarilor a fost secret, cu buletine. Membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară vor avea un mandat de 5 ani. Radu Ruşanu, care este naşul lui Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor, a declarat că salariile conducerii instituţiei vor fi plafonate la nivelul funcţiilor din CA al BNR, precizand că acestea nu pot coborî la nivelul indemnizaţiei parlamentarilor sau a membrilor Guvernului. "Salariile sunt plafonate la nivelul salarizării membrilor Consiliului de Administraţie din BNR şi de asemenea nu mai există niciun fel de sporuri sau alte facilităţi pentru membrii Consiliului ASF(...) Va rămane să se stabilească în prima şedinţă de Consiliul (nivelul salariilor - n.r.), probabil că săptămana viitoare. Azi se va publica hotărarea (privind învestirea conducerii ASF - n.r.) în Monitorul Oficial, durează trei zile, şi lunea viitoare vom avea prima şedinţă de Consiliu după care vom face o conferinţă de presă în care vom spune salariile stabilite", a declarat Ruşanu. În ceea ce priveşte posibilitatea ca salariile conducerii ASF să fie plafonate la nivelul indemnizaţiei parlamentarilor, el a menţionat că "prin normele UE salariile din organismele pieţei bancare şi non-bancare trebuie să fie aliniate cu cele din UE din piaţa de capital, din piaţa non-bancară şi bancară". "Deci, nu poţi să faci salarii nici la nivelul Parlamentului, nici la nivelul Guvernului, trebuind respectate anumite norme europene", a mai declarat Ruşanu. Acesta a mai precizat că a existat o discuţie preliminară a membrilor ASF privind unificarea entităţilor care se ocupă de pensii private, asigurări şi CNVM, iar procesul de predare-primire va avea loc pe 30 aprilie. "Începand cu 1 mai va trebui să acordăm un nou cod fiscal ASF, ca să poată să funcţioneze şi se vor desfiinţa cele trei entităţi", a mai precizat Ruşanu.
Discuţiile despre Cipru l-au adormit pe ministrul de Finanţe al Franţei
Ministrul de Finanţe al Franţei, Pierre Moscovici, a adormit în timpul discuţiillor din luna martie privind acordul de bailout al Ciprului, într-o reuniune de urgenţă la Bruxelles care s-a prelungit pană după miezul nopţii, oficialul fiind trezit de directorul executiv al FMI, Christine Lagarde. Moscovici a aţipit chiar după miezul nopţii, iar majoritatea colegilor săi din zona euro nu au observat, continuand să dezbată detaliile pachetului de 10 miliarde euro. Lagarde a fost nevoită să se apropie de ministrul francez şi să îl trezească, potrivit unor surse care au participat la discuţiile din 24-25 martie, citate de Reuters, preluată de CNBC. Guvernele din zona euro au anunţat pe 25 martie un acord de 10 miliarde euro cu Ciprul, care a marcat o schimbare esenţială de direcţie în privinţa soluţiilor Europei pentru criza datoriilor de stat. Acordul presupune recapitalizarea sectorului bancar cipriot "din resurse proprii", inclusiv prin accesarea depozitelor constituite la băncile din ţară, măsură controversată care a fost introdusă şi într-un proiect de directivă europeană, urmand să fie legiferată la nivelul UE.
Romtelecom îşi vinde proprietăţile imobiliare
Romtelecom a scos la vanzare 42 de proprietăţi imobiliare situate în Bucureşti şi 16 judeţe, procesul fiind parte a strategiei operatorului de a-şi optimiza resursele, de a reduce complexitatea portofoliului imobiliar şi pentru a creşte eficienţa şi a se concentra pe domeniul său de activitate. Potrivit datelor companiei, valoarea proprietăţilor însumează 1,68 milioane de euro, fără TVA, calculată la preţul de pornire. "Cea mai scumpă proprietate scoasă la vanzare este spaţiu comercial din Bucureşti, cu un preţ de pornire de circa 354.000 euro. Următoarele două proprietăţi sunt un spaţiu comercial din Iaşi - 86.461 euro şi un apartament din Capitală - 78.084 euro", au declarat reprezentaţii operatorului. Detalii şi fotografii ale proporietăţilor de vanzare sunt disponibile pe site-ul dedicat: www.realestate.romtelecom.ro. Lansată în 2010, pagina de internet www.realestate.romtelecom.ro include proprietăţile companiei disponibile pentru închiriere sau vanzare (terenuri sau spaţii cu diverse destinaţii - comerciale, tehnice, spaţii de birouri, de depozitare, destinate activităţilor turistice sau apartamente). Cele 16 judeţe în care sunt situate proprietăţile Romtelecom scoase la vanzare sunt Bihor, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Olt, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui şi Vrancea. Romtelecom este parte a grupului elen de telecomunicaţii OTE şi este unul dintre cei mai mari operatori locali de telecomunicaţii.
Creditul a crescut neaşteptat
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în martie cu 0,5% faţă de februarie, la 223,88 miliarde lei, ca urmare a avansului înregistrat la împrumuturile în valută, potrivit datelor anunţate miercuri de Banca Naţională a Romaniei (BNR). În termeni reali, creşterea a fost de tot de 0,5%. În perioada menţionată, creditul în lei a scăzut cu 0,3% (-0,3% în termeni reali), la 84,14 miliarde lei, în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a majorat cu 1%, la 139,73 miliarde lei (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 9,7 milioane euro), se arată într-un comunicat al BNR. Faţă de martie 2012, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 0,2% (-5,2% în termeni reali), pe seama majorării cu 3,4% a componentei în lei (-1,8% în termeni reali) şi a diminuării cu 2,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 3,1%). Creditul guvernamental a scăzut în martie cu 3,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pană la 73,17 miliarde lei, iar faţă de martie 2012 a înregistrat o diminuare de 9,6% (-14,1% în termeni reali). Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au majorat cu 2,7% faţă de februarie, la 200,81 miliarde lei.
80% din romani iau în calcul schimbarea băncii
Peste 80% dintre romani iau în calcul să se mute la altă bancă în următoarele şase luni, mult peste media globală, de 51%, cei mai mulţi clienţi fiind nemulţumiţi în privinţa încrederii, siguranţei şi relaţiei cu banca, potrivit raportului World Retail Banking Report 2013 publicat de Capgemini. Raportul relevă că 16,2% dintre clienţii romani ai băncilor de retail sunt hotăraţi să schimbe banca cu care colaborează în următoarele şase luni şi 67,4% nu sunt siguri dacă vor rămane la aceeaşi bancă, în timp ce la nivel global procentajele se situează la 10%, respectiv 41%, potrivit sutudiului companiei Capgemini, care furnizează consultanţă managerială, IT şi servicii de outsourcing. Raportul World Retail Banking 2013 se bazează pe datele colectate de la 18.000 de clienţi din 35 de ţări şi măsoară cei mai importanţi factori cu privire la canale, tranzacţii şi produse bancare. În Romania, clienţii au nemulţumiri legate de încredere şi siguranţă (doar 23% dintre respondenţi fiind satisfăcuţi), relaţia cu banca (35% satisfăcuţi), cunoaşterea nevoilor şi preferinţelor de către instituţiile de credit (38% mulţumiţi), oferirea mai multor canale de distribuţie (40% satisfăcuţi) şi distribuirea produselor pe canale potrivite (41% satisfăcuţi). Clienţii bancari romani sunt nesiguri şi îngrijoraţi de evoluţia sectorului bancar, deşi depozitele de pană la 100.000 de euro sunt garantate, consideră directorul de vanzări al Capgemini Romania, Kevin von Gamm.
Profitul Apple a scăzut pentru prima dată în ultimul deceniu
Profitul Apple a scăzut în primele trei luni din 2013 cu 18%, la 9,55 miliarde de dolari, prima evoluţie negativă din ultimii 10 ani, pe o piaţă a electronicelor mobile tot mai aglomerată, cu segmentul smartphone aproape de saturaţie. Estimările prezentate de companie pentru următoarele trei luni se plasează sub proiecţiile analiştilor de pe Wall Street, potrivit datelor Bloomberg. Apple a anunţat, odată cu raportul financiar prezentat miercuri, că va transfera către acţionari 55 miliarde de dolari în cash, pentru a compensa scăderea abruptă înregistrată de preţul acţiunilor în ultimele şapte luni pe fondul semnalelor privind franarea vanzărilor. Acţionarii vor fi răsplătiţi atat prin creşterea dividendelor, cat şi prin răscumpărarea de acţiuni. Compania a arătat că va contracta împrumuturi pentru a finanţa cel mai amplu program de răscumpărare de acţiuni din istorie, în urma căruia acţionarii vor fi caştigat, pană în anul 2015, incluzand iniţiative similare din trecut, un total de 100 miliarde de dolari. Apple a acumulat rezerve de lichidităţi de 145 miliarde de dolari, încercand acum să utilizeze o parte din această sumă pentru a inversa declinul abrupt al acţiunilor, care a redus valoarea de piaţă a companiei cu 280 miliarde de dolari în ultimele şapte luni.
