Economic

Programul Rabla trece prin schimbări radicale

Ziarul de Vrancea
14 mar 2013 1365 vizualizări
maşinile mai vechi de zece ani vor fi incluse din 2013 în Programul "Rabla" u acesta demarează luna viitoare

Autoturismele cu norma de poluare Euro 3 mai vechi de zece ani vor fi incluse, începand de anul acesta, în programul Rabla, care va fi implementat din luna aprilie, a anunţat ieri ministrul Mediului, Rovana Plumb. "Sunt o categorie de autoturisme cu norma de poluare Euro 3, care au deja zece ani pe piaţa de autoturisme din Romania, şi acestea vor face obiectul programului Rabla", a spus Rovana Plumb. Ministrul Mediului a precizat că în prezent se doreşte ca voucherul acordat pentru casare să fie 1.500 de euro, iar pentru autoturismele electrice să se acorde un bon de 2.000 de euro. Rovana Plumb a mai spus că vor fi incluse în programul Rabla "numai acele autoturisme care au fost în proprietatea persoanei fizice sau juridice mai mult de un an de zile", astfel că "nu se pune problema unei invazii de maşini rulate, foarte vechi pe piaţa din Romania". Noul program va fi pus la punct spre sfarşitul lunii martie, pentru a fi implement din prima decadă a lunii aprilie, a adăugat ministrul Mediului. Rovana Plumb anunţa în ianuarie că Ministerul Mediului vizează schimbări în Programul "Rabla", care s-ar putea aplica maşinilor non-euro, Euro 1 şi Euro 2, printre care creşterea primei de casare de la 3.800 de lei la 1.500 de euro, dar şi acordarea reducerii contra unui singur voucher, alături de eliminarea intermediarilor. Ministrul preciza că se discută ca reducerea la achiziţionarea unei maşini noi să se facă în schimbul unui singur voucher. În prezent, prin Progamul "Rabla", o persoană poate cumpăra o maşină nouă prezentand, pentru o reducere mai mare, pană la trei vouchere, dat fiind faptul că acestea pot fi tranzacţionate pe piaţa liberă. În octombrie anul trecut, premierul Victor Ponta declara că "ar trebui să fie un singur tichet, iar această facilitate să fie pentru cel care îşi casează maşina, nu pentru cel care o tranzacţionează, pentru că este un fel de bursă ilegală a tichetelor, nereglementată şi neimpozitată". Programul guvernamental de casare a maşinilor uzate, denumit Programul "Rabla", permite proprietarilor cu maşini mai vechi de zece ani să ducă autovehiculul la casat, primind în schimb o primă sub formă de tichet valoric. Tichetul nu este nominal şi poate fi vandut şi folosit de către "purtătorul" acestuia pentru a obţine reducerea la achiziţionarea unei maşini noi, care pană în acest an a fost de 3.800 de lei.  Tichetele sunt acordate proprietarilor care îşi casează maşinile prin firmele colectoare (REMAT-uri), cărora Administraţia Fondului de Mediu le repartizează aceste vouchere.  Valorificarea la liber a voucherelor şi posiblitatea achiziţionării unei maşini noi folosind pană la trei tichete au fost introduse în 2010 în Programul "Rabla". În 2010 au fost casate prin Programul "Rabla" 186.854 de maşini, fiind cumpărate aproape 60.000 de maşini noi cu ajutorul bonurilor valorice, faţă de 32.327 de maşini scoase din uz prin ediţia 2009 a programului. În 2011 au fost scoase din uz 116.641 de maşini vechi şi au fost cumpărate aproximativ 40.000 de vehicule noi, potrivit datelor furnizate de Ministerul Mediului la sfarşitul fiecărui an.

Doi din cinci romani nu mai cumpără lapte de frică să nu fie infestat

episodul laptelui contaminat, venit la scurtă vreme după cel al cărnii de cal greşit etichetate, demonstrează importanța reputației şi încrederii în domeniul alimentar

Încrederea romanilor în siguranţa laptelui vandut în magazine a scăzut în urma mediatizării intensive şi comunicării precare pe tema contaminării cu aflatoxină, doi din cinci consumatori declarand că nu au mai cumpărat lapte în ultima săptămană, potrivit Rogalski Grigoriu Public Relations. "Deşi a fost mediatizat doar o săptămană, subiectul laptelui contaminat cu aflatoxină a generat rapid neîncredere în randul consumatorilor romani, astfel că 36% nu ştiu dacă laptele din magazine mai este sigur pentru consum, în timp ce 22% consideră că acesta nu este sigur. Doar 43% dintre respondenţi au declarat că au în continuare încredere în laptele pe care îl găsesc în comerț", potrivit unei analize realizate de Rogalski Grigoriu Public Relations. Aproape 40% dintre persoanele chestionate au arătat că în ultima săptămană nu au mai cumpărat lapte, în timp ce 20% spun că au luat doar de la producători de încredere, pe fondul informațiilor potrivit cărora mai multe loturi de lapte suspectate de contaminare cu aflatoxină au fost retrase. Televiziunea a fost în continuare principala sursă de informare pentru majoritatea consumatorilor (80%), urmată de internet (12%), radio (4%), ziare (1,5%) şi alte surse informare (2,5%), conform unei cercetări realizate pe platforma iVOX.ro, la care au participat 3.843 de persoane. La fel ca în cazul cărnii de cal greşit etichetate, tema laptelui contaminat a intrat pe agenda consumatorilor, astfel că 85% au arătat că în ultima săptămană au discutat cu cei apropiați despre acest subiect, în principal cu familia (47%), urmată de prieteni (22%) şi colegi (17%). "Acest rezultat califică subiectul la un scor de viralitate de 4,25 (maxim 5) atins după doar 7 zile de expunere media. Acest scor a fost evaluat de consultanții Rogalski Grigoriu Public Relations ca fiind unul extrem de ridicat, mai ales dacă este comparat cu cel calculat pentru criza cărnii de cal, care s-a ridicat la 4,75 după aproape 6 săptămani de mediatizare intensivă. Rezultatele sunt confirmate şi de creşterea de 25 de ori a nivelului de interes față de cuvantul «aflatoxină», măsurat de motorul de căutare Google în luna martie față de luna februarie 2013", se arată într-un comunicat al companiei. Conform datelor ZeList Monitor, subiectul a creat în mediul online un număr total de 1.588 de apariții (ştiri şi comentarii) la care au fost potențial expuşi 3,3 milioane de oameni. Cele mai de impact surse online, conform ZeList Monitor, au fost mediafax.ro, stirileprotv.ro şi adevărul.ro.  Interesul oamenilor pe Facebook.com s-a îndreptat mai cu seamă către paginile mărcilor de lapte prezente pe această rețea de socializare, unde au pus întrebări de natură să-i ajute să descopere mărcile suspectate. Reacția brandurilor care s-au confruntat cu astfel de solicitări a fost promptă, de natură să oprească speculațiile făcute pe fondul comunicării precare a autorităților. "Episodul laptelui contaminat, venit la scurtă vreme după cel al cărnii de cal greşit etichetate, demonstrează importanța reputației şi încrederii pe tot lanțul economic din domeniul alimentar. Dacă producătorii de lapte, mai ales cei prezenţi în social media, au comunicat eficient şi convingător cu consumatorii, protejandu-şi practic reputația propriilor mărci, nu acelaşi lucru se poate spune în situația de față despre instituțiile publice", a declarat Eliza Rogalski, founding partner al Rogalski Grigoriu Public Relations.

Barierele administrative şi corupţia muşcă “sănătos” din PIB

Pesimismul privind performanţa economică este explicat prin barierele administrative, precum timpii de plată a taxelor sau de import/export, şi capacitatea slabă de combatere a corupţiei, potrivit SAR, al cărei sondaj indică pentru 2013 o creştere a PIB de 1%, sub prognoza Guvernului, de 1,6%. Potrivit preşedintelui Societăţii Academice Romane (SAR), Alina Mungiu Pippidi, indicatorii non financiari sunt mai relevanţi pentru pesimismul analiştilor, indicand pe rand favoritismul companiilor de către guvernanţi, timpii de plată a taxelor, sau de a face importuri şi exporturi, capacitatea de combatere a corupţiei, sau transaparenţa administraţiei. În ceea ce priveşte favoritismul, Pippidi a amintit că Romania se află pe al doilea loc, după Slovacia, cu o notă de 2, dintr-o scală de la 1 - întotdeauna se favorizeazã la 7 - niciodatã nu se favorizează. Media eruropeană este de 3,6, iar Suedia este cea mai bine plasată ţară, cu o notă de 6. Pippidi a arătat că se poate observa o relaţie direct proporţională între rata de investire a unui guvern şi nivelul coruţiei, ceea ce înseamnă că ţările unde statul se implică mai mult în economie, prin proiecte şi investiţii, au şi un grad mai mare de corupţie. Romania este un exemplu elocvent în privinţa acestui paraleleism. O relaţie invers proporţională, mult mai uşor observabilă, se regăseşte şi între parametri birocraţie (traduşi prin timp necesari pentru diverse acţiuni care ţin de interacţiunea cu autorităţile) - capacitatea de combatere a corupţiei. De asemenea, raportul anual al SAR reiterează că lipsa de transparenţă favorizează corupţia, relaţia fiind demonstrată de această dată prin comparaţie cu gradul de dotare cu servicii online puse la dispoziţie de autorităţile publice, centrale şi locale. Un studiu al Băncii Mondiale arată şi relaţia directă dintre controlul corupţiei şi rata de absorbţie. "Cu alte cuvinte, dacă ştiu controlul corupţiei ştiu cat va fi absorbţia", a spus Pippidi. Un alt clasament care plasează Romania pe o poziţie foarte slabă este cel al timpului necesar pentru racordarea la reţeaua de electricitate, unde Romania se află printre ultimele 10 state, dintr-un studiu pe 185 de ţări. Prima recomandare a raportului SAR vizează reducerea barierelor de creştere, prin simplificarea procedurilor administrative cu îmbunătăţirea indicatorilor de impact (timpul de plată a taxelor, import-export) pentru a ajuta economia măcar în zona care nu are contracte cu statul.

Senzaţional! În direct! Dan Diaconescu este executat silit

Volksbank Romania cere instanţei încuviinţarea executării silite a lui Dan Diaconescu pentru un credit bancar de peste 2,3 milioane de euro, dosarul avand termen vineri, la Judecătoria Sectorului 1. Dosarul a fost înregistrat în 7 martie şi a primit ca termen de judecată data de 15 martie. Părţile din dosar sunt Volksbank Romania SA, în calitate de creditor, şi Dan Diaconescu, debitor, cauza fiind legată de recuperarea unui credit acordat acestuia de către bancă. Creditul, acordat în 2008, este în valoare de 2.337.500 de euro.

Primeşte 60 milioane dolari ca să accepte tăierea bonusurilor

Compania americană de foraj petrolier Nabors îi va plăti directorului general, Anthony Petrello, 60 milioane dolari pentru ca acesta să accepte modificarea contractului de angajare, care include un plan de bonusuri cu potenţial nelimitat, calculate în funcţie de rezultatele financiare ale companiei. Recompensele şefului Nabors vor fi legate în mai mare măsură de performanţele companiei şi cotaţia acţiunilor pe burse, potrivit Wall Street Journal. Într-un document transmis bursei din SUA, Nabors a informat că-i va plăti lui Petrello 60 de milioane de dolari, incluzand acţiuni în valoare de 27 de milioane de dolari şi titluri restricţionate la vanzare de 15 milioane de dolari, pentru ca acesta să accepte modificarea contractului de angajare. Unele dintre acţiunile restricţionate vor putea fi vandute abia în 2016. Petrello, de 22 de ani la companie, a devenit director general în 2011, înlocuindu-l pe Eugene Isenberg. Isenberg ar fi trebuit să primească 100 de milioane de dolari la plecarea din funcţie, dar a acceptat ulterior să renunţe la această sumă. Isenberg şi Petrello au avut ambii contracte care le garantau bonusuri în baza unui procentaj calculat din fluxul de numerar înregistrat de Nabors peste un anumit nivel. Forumulele de calcul au fost modificate în 2009 pentru a reduce plăţile, din cauza plangerilor acţionarilor. Noul contract al lui Petrello va elimina total formula de calcul a bonusului. De asemenea, acesta va renunţa la o potenţială plată de 50 de milioane de dolari pentru situaţia în care ar fi decedat. Peste 80% din pachetul financiar al directorului companiei va fi legat, prin noul contract, de cotaţia acţiunilor sau de rezultatele financiare ale Nabors. Acţiunile au scăzut cu 13% de la preluarea funcţiei de director general de către Petrello.

90% dintre mamele din Europa fac cumpărături online

Aproximativ 89% dintre cele 92 de milioane de mame europene care accesează zilnic internetul fac cumpărături online, produsele achiziţionate de acestea fiind în mare parte electrocasnice, oferte de vacanţă, haine, accesorii şi produse cosmetice, potrivit unui studiu remis presei. Pentru că internetul este important pentru mame mai ales atunci cand decid să achiziţioneze un brand, 98% dintre ele caută online informaţii despre produsele mărcii pe care doresc să o cumpere. Potrivit unui studiu Mediascope, mamele europene caută activ cele mai multe informaţii despre următoarele categorii: produse electrocasnice (59%), oferte de vacanţă (57%), haine şi accesorii (57%), produse cosmetice (54%). De asemenea, 61% dintre mame declară că sunt capabile să aleagă produse şi servicii mult mai bune datorită informării de pe internet. Însă mamele din Europa apelează la mediul online şi pentru o comunicare rapidă şi eficientă. Astfel, 74% dintre aceste femei declară că ţin mult mai bine legătura cu familia şi prietenii datorită internetului. 83% dintre acestea utilizează e-mail-ul în fiecare zi, în timp ce 59% accesează reţelele de socializare zilnic pentru comunicarea cu ceilalţi (25%), postarea de status-uri (24%), schimbarea pozei de profil (16%) şi încărcarea de fotografii sau de conţinut video (7%).

Vosganian rămane fără Transgaz şi Transelectrica
 
Transgaz (TGN) şi Transelectrica (TEL) vor trece din subordinea Ministerului Economiei în cea a Ministerului Finanţelor, procedură care urmează să fie aprobată de Guvern în perioada imediat următoare, proiectul de hotărare care reglementează transferul fiind redactat în proporţie de 80%. Ministerul Economiei este condus de Varujan Vosganian. Transferul a fost agreat, în principiu, la nivel politic şi urmează să facă obiectul şi al unei discuţii în Guvern, au declarat surse oficiale. Procedura este necesară pentru ca Romania să se conformeze unei directive europene privind separarea şi administrarea activităţilor de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei. "Transferul celor două companii nu a fost încă aprobat de Guvern, dar proiectul de hotărare este redactat în proporţie de 80%", au arătat sursele. Ieşirea Transgaz şi a Transelectrica din portofoliul Ministerului Economiei a fost anunţată de Guvern în luna martie a anului trecut, în mandatul Cabinetului Ungureanu, tot cu obligativitatea respectării cerinţei UE. La acel moment se analiza dacă cele două companii trebuie să treacă la Ministerul Finanţelor, Ministerul Transporturilor sau Ministerul Dezvoltării.

Investiţiile străine au crescut de aproape şase ori

Investiţiile străine directe au crescut în prima lună a anului la 103 milioane euro, de la 18 milioane euro în perioada similară a anului trecut, a anunţat Banca Naţională a Romaniei (BNR). Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 102 milioane euro. Anul trecut, investiţiile străine directe atrase de Romania au scăzut pentru al patrulea an consecutiv, la 1,6 miliarde de euro, reducerea fiind de 11% faţă de nivelul de 1,8 miliarde de euro consemnat în 2011. Premierul Victor Ponta a declarat în noiembrie anul trecut că volumul investiţiilor străine directe se va ridica în 2012 la un nivel mai mic sau egal cu cel consemnat în 2011, proiecţiile pentru 2013 fiind însă mai optimiste, avand în vedere investiţiile preconizate în sectorul energetic.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.