Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Dedesubturile filierei cărnii de cal

Ziarul de Vrancea
10 feb 2013 583 vizualizări
In scandalul iscat în Marea Britanie în privinţa lasagnei din carne de vită care de fapt s-a dovedit a fi de cal au apărut amănunte noi u s-a avansat ipoteza că produsele ar fi provenit de la caii sălbatici din Pădurea Letea u de asemenea, în joc ar fi şi o grupare mafiotă coordonată de polonezi şI italieni u cert este că analizele autorităţilor romane nu confirmă suspiciunile avansate pană acum

Cai sălbatici supuşi relelor tratamente în Romania ar fi fost sacrificaţi, iar carnea lor ar fi fost transportată către furnizorii supermarketurilor britanice pentru a fi vandută drept carne de vită, susţine The Sun, în ediţia electronică de ieri. Anchetatorii din Romania verifică registrele de vanzări ale companiilor după ce s-a descoperit că animalele au suferit tratamente crude în timp ce erau transportate către abatoare. Într-unul dintre cele mai groaznice incidente, 54 de cai sălbatici furaţi au fost găsiţi în stare deplorabilă la bordul unui camion care se îndrepta către un abator. Unii dintre ei aveau urme de tăieturi şi fuseseră bătuţi cu răngi şi bate. Acestora nu li s-a dat mancare sau apă timp de cateva zile înaintea călătoriei de 28 de ore către abator. Patru cai zăceau deja morţi printre celelalte animale slabe şi înfometate. Camionul se îndrepta către un abator din Sfantul Gheorghe, în centrul Romaniei, care ar fi exportat carne. Caii au fost ridicaţi de un grup infracţional din Pădurea Letea, în Delta Dunării. "Carnea din această escrocherie a fost aproape sigur trimisă în străinătate şi nu se poate spune unde a ajuns", a declarat noaptea trecută o sursă apropiată investigaţiei. "Trebuie doar să te uiţi la starea bietelor animale pentru a realiza că această carne va fi de o calitate îngrozitoare şi posibil necorespunzătoare pentru consumul uman", a adăugat sursa citată. Agenţia pentru siguranţă alimentară (FSA) din Mare Britanie nu a reuşit să oprească exporturile către Europa de carcase de cal care ar putea conţine fenilbutazonă, un medicament interzis şi periculos pentru om, relatează The Independent on Sunday, în ediţia electronică. Eşantioanele prelevate din 1,6 la sută din cele peste 9.000 de carcase de cal britanic exportate către pieţele europene au arătat că cinci au fost contaminate cu fenilbutazonă, dezvăluie The Independent on Sunday. Extrapoland, carcasele contaminate ar fi una din 30, respectiv aproximativ 313 cai. Dar după izbucnirea scandalului, FSA a început să testeze toată carnea de cal britanică.

Firul duce în Polonia şi Italia

The Observer relata ieri că grupări mafiote poloneze şi italiene sunt suspectate că ar juca un rol major în scandalul privind carnea de cal descoperită în mai multe produse din Marea Britanie care ar fi trebuit să conţină carne de vită. Surse apropiate Ministerului Mediului, Alimentaţiei şi Afacerilor Rurale şi Agenţiei pentru siguranţa alimentară (FSA) au declarat că burgerii de vită, lasagna şi celelalte produse contaminate cu carne de cal sunt rezultatul unei fraude care are o "dimensiune internaţională". Experţi din industria sacrificării cailor au declarat pentru The Observer că există dovezi că grupări mafiote poloneze şi italiene desfăşoară scheme frauduloase de milioane de euro pentru a substitui carnea de vită cu cea de cal în timpul procesării alimentelor. Există informaţii potrivit cărora veterinarii şi alţi oficiali care lucrează în abatoare şi fabricile alimentare sunt intimidaţi să eticheteze carnea ca fiind vită, cand de fapt aceasta este o alternativă mai ieftină, precum porcul sau calul. Atenţia se concentrează în prezent pe estul Europei, un furnizor major de carne de cal pentru Franţa şi Italia.

Ce spun autorităţile

Ministerul Agriculturii precizează că ancheta la cele două abatoare indicate de serviciile veterinare franceze drept surse ale cărnii de cal este în derulare, una dintre unităţi fiind "aproape exclusă" de sambătă în privinţa suspiciunilor, în timp ce la cealaltă se fac în continuare verificări. Precizarea vine după ce tot Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) informa, sambătă, cu referire la originea cărnii de cal ce a declanşat un scandal în Marea Britanie, că serviciile veterinare franceze au confirmat faptul că este vorba despre două abatoare din Romania. Ancheta demarată sambătă este în continuare în derulare, avand în vedere "volumul mare şi complexitatea documentelor referitoare la asigurarea trasabilităţii", potrivit unui comunicat de duminică al ministerului. "Pană în prezent, în urma derulării anchetei, rezultă că una din unităţi este aproape exclusă urmare a faptului că a livrat pe piaţa Uniunii Europene numai carne de cal. Pentru cea de-a doua unitate, în momentul de faţă, se verifică listele de trasabilitate cu locurile de descărcare şi documentele aferente, ancheta nefiind încă finalizată din cauza volumului mare de activitate al acestei unităţi, precum şi din lipsa elementelor de identificare solicitate autorităţilor franceze", se mai arată în comunicatul de duminică al MADR.

AVAS vrea să facă schimb de acţiuni cu SIF-urile
u instituţia vrea să îşI optimizeze astfel portofoliul

AVAS va elabora un cadru legislativ care să permită schimbul de participaţii minoritare pe care instituţia le are în diverse companii în care sunt acţionare şi SIF-urile, iniţiativa avand ca scop "optimizarea" portofoliului. "Am discutat cu SIF Moldova, probabil şi celelalte SIF-uri vor vrea, să facem un «swap» de participaţii, adică acolo unde avem un interes şi suntem minoritari să le cumpărăm acţiunile, şi invers. Astfel, şi noi, şi ei putem să ne optimizăm portofoliile. A fost ideea preşedintelui SIF Moldova. Este un proiect pilot, chiar săptămana viitoare vom discuta cu SIF Moldova", a declarat preşedintele AVAS, Adrian Volintiru. Conducerea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) intenţionează să propună modificarea legislaţiei, care în prezent nu prevede această posibilitate. AVAS are în portofoliu 641 de firme, din care peste 300 sunt în insolvenţă sau lichidare, iar 15 sunt în dizolvare. Autoritatea controlează majoritar 140 de firme, cele mai multe fiind în lichidare sau insolvenţă. Un alt obiectiv al preşedintelui AVAS este vanzarea tuturor participaţiilor minoritare ale instituţiei, posibil chiar în acest an. "Trebuie să vedem ce este mare, viabil şi rentabil. Vreau să scăpăm de toate participaţiile minoritare, în acest an. Vreau să rămanem cu participaţiile majoritare", a spus Volintiru. El a adăugat că unii acţionari majoritari în firme în care AVAS are pachete minoritare sunt de acord să cumpere acţiunile Autorităţii, alţii nu. Din vanzarea tuturor participaţiilor minoritare AVAS ar obţine 30 milioane de lei.
Totodată, AVAS intenţionează să obţină fonduri din intrarea în acţionariatul unor companii cu valoarea terenurilor aflate în patrimoniul unor companii privatizate. Banii ar fi obţinuţi din vanzarea noilor participaţii. O serie de terenuri, aflate în proprietatea ministerelor sau a autorităţilor locale sunt acordate cu titlu de folosinţă unor firme privatizate. Firmele care deţin astfel de terenuri vor face demersurile pentru a obţine titluri de proprietate asupra suprafeţelor, după care vor intra în acţionarit cu valoarea terenurilor. Ulterior, AVAS va vinde participaţiile obţinute în acest mod, operaţiune din care estimează că în acest an va obţine 83 milioane de lei. "Avem o sumedenie de terenuri la firme privatizate unde la privatizare nu se ştia regimul de proprietate. Am discutat cu unii proprietari ai unor firme ca noi să le rezolvăm problema cu titlurile de proprietate, să le evaluăm, apoi să reintrăm în acţionariat cu valoarea terenurilor, iar apoi să le vindem. Doar în 2013, în varianta pesimistă, am putea obţine 83 milioane de lei." Printre cele mai mari companii, în funcţie de valoarea capitalului social, unde instituţia deţine participaţii minoritare se numără Roman Braşov (2,92%), Petrotel Lukoil Ploieşti (0,006%), Mechel Campia Turzii (1,02%), Mechel Targovişte (4,04%), Zahărul Oradea (0,008%), Astra Vagoane Arad (1,36%), Chimcomplex Borzeşti (12,89%), Biofarm (1,04%) sau Laminorul Brăila (0,27%)

Audi a luat faţa BMW

Audi a înregistrat în ianuarie vanzări mai mari decat BMW, liderul pieţeimondiale a maşinilor de lux, datorită unei creşteri de 39% a livrărilor în China, relatează Bloomberg. Livrările de maşini şi vehicule sport utilitare ale Audi, divizie a Volkswagen, au urcat în ianuarie cu 16%, la 111.750 de unităţi, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Brandul BMW a realizat o creştere de 12% a livrărilor, la 107.276 unităţi, potrivit datelor publicate vineri de companie. La nivelul grupului BMW, vanzările de maşini şi SUV-uri, care includ şi brandurile Mini şi Rolls-Royce, au urcat cu 9,9%, 123.276 unităţi. BMW, cel mai mare producător de vehicule de lux începand din 2005, este concurat puternic de Audi şi Mercedes-Benz, care ocupă următoarele două poziţii pe piaţă şi vor fiecare să îşi adjudece poziţia de lider pană la sfarşitul acestui deceniu. Livrările de luna trecută ale Audi au fost susţinute de cererea pentru versiunea mai lungă a sedanului A4, destinat pieţei chineze. BMW a anunţat pe de altă parte obiectivul unui nou record al vanzărilor în 2013. "S-ar putea ca Audi să fie lider în unele luni din acest an, datorită poziţiei puternice în China, dar pe ansamblul anului mă aştept ca BMW să fie în frunte", a declarat Christian Ludwig, analist la Bankhaus Lampe în Dusseldorf. El a arătat că BMW are unele avantaje, urmand să lanseze în acest an modelul GT serie 3 şi noul model serie 4. Vanzările mondiale ale Mercedes au crescut cu 9% în ianuarie, la 94.895 de vehicule, susţinute de modelele compact clasa A şi B şi linia de SUV-uri.

Se anunţă scumpirea carburanţilor

Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, este în creştere de patru săptămani, iar la sfarşitul săptămanii a atins maximul ultimelor nouă luni, de peste 118 dolari pe baril, impulsionat de date peste aşteptări privind economia Chinei, al doilea mare consumator de ţiţei la nivel mondial. Petrolul Brent cu livrare în martie este tranzacţionat în creştere cu 1,17 dolari, la 118,41 dolari pe baril. Volumul tranzacţiilor este cu 29% peste media ultimelor 100 de zile, potrivit Bloomberg. Cotaţia petrolului destinat pieţei americane este în urcare cu 9%, la 95,92 dolari pe baril, pe piaţa electronică. Volumul tranzacţiilor este cu 64% peste media ultimelor 100 de zile. Exporturile Chinei au crescut cu 25% în ianuarie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce importurile de petrol au atins cel mai ridicat nivel din ultimele opt luni. "Datele din China sunt bune. Economia chineză pare să fie mult mai solidă decat ne-am aşteptat, generand un risc clar de creştere a preţului petrolului", a declarat Nic Brown, director la Natixis în Londra, care anticipează un preţ mediu al petrolului Brent de 107,4 dolari pe baril în acest an. Potrivit băncii Goldman Sachs, raportul dintre oferta şi cererea de petrol va fi strans în primul trimestru, fiind posibilă o creştere a cotaţiilor peste nivelul anticipat.

China a depăşit SUA la schimburile comerciale

China a devenit anul trecut ţara cu cele mai mari schimburi comerciale, importuri plus exporturi, din lume, depăşind astfel Statele Unite, care au dominat comerţul global după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Bloomberg. Exporturile şi importurile SUA au totalizat anul trecut 3.820 miliarde de dolari, a anunţat recent Departamentul Comerţului de la Washington. Administraţia vămilor din China a informat în ianuarie că ţara a înregistrat în 2012 schimburi comerciale în valoare de 3.870 de miliarde de dolari. China a avut un surplus comercial de 231,1 miliarde de dolari, iar SUA un deficit de 727,9 miliarde de dolari. Ascensiunea comercială a Chinei oferă celei mai mari economii asiatice o influenţă tot mai mare. Procesul ameninţă cu perturbarea unor blocuri comerciale regionale, pe măsură ce China devine cel mai important parterner comercial pentru ţări între care Germania. Cea mai mare economie din Europa va exporta de două ori mai mult în China decat în Franţa, afirmă Jim O’Neill, preşedinte al diviziei de administrare de active la Goldman Sachs. În pofida datelor privind comerţul, economia americană este încă de peste două ori mai mare decat cea a Chinei, arată datele Băncii Mondiale din 2011. PIB al SUA s-a situat în anul respectiv la 15.000 de miliarde de dolari, iar cel al Chinei la 7.300 de miliarde de dolari. SUA au devenit cea mai mare forţă comercială după Al Doilea Război Mondial, perioadă în care au condus crearea unei noi arhitecturi financiare şi comerciale la nivel global, iar Marea Britanie a început să-şi dezmembreze imperiul colonial. China a început să se concentreze pe comerţ şi investiţii străine după decenii de izolare. Creşterea economică a avut o medie de 9,9% pe an între 1978 şi 2012. Cea mai populată ţară din lume a devenit cel mai mare exportator în 2009, în timp ce SUA rămane cel mai mare importator, cu 2.280 de miliarde de dolari anul trecut, faţă de 1.820 miliarde de dolari în cazul Chinei.


Monedă depreciată de pe patul de spital

Venezuela a luat decizia de a devaloriza moneda cu 32%, a cincea astfel de acţiune în ultimii nouă ani, măsura fiind luată la ordinele preşedintelui, Hugo Chavez, care se află de la începutul lunii decembrie la Havana, Cuba, pentru tratament împotriva cancerului, potrivit Bloomberg. Devalorizarea monedei ar putea submina susţinerea pentru aliaţii lui Chavez înaintea unor posibile alegeri în acest an. Cel mai mare producător de petrol din America Latină ar putea fi nevoit să organizeze alegeri dacă Chavez, care nu a mai fost văzut de două luni după ce a suferit o operaţie în Cuba, moare sau este nevoit să se retragă. Chavez a ordonat guvernului să slăbească cursul de schimb cu 32%, la 6,3 bolivari pe dolar începand cu 13 februarie, a declarat ministrul de Finanţe, Jorge Giordani. Vicepreşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, desemnat de Chavez ca succesor, a declarat că şeful statului conduce politica economică de la Havana şi că acesta se concentrează pe măsuri menite să echilibreze economia. Cheltuieli guvernamentale masive, care aproape au triplat deficitul fiscal anul trecut, l-au ajutat pe Chavez, 58 de ani, să caştige un al treilea mandat de şase ani.

Marile bănci, obligate să stabileacă Libor şi Euribor

Marile bănci ar putea fi obligate de autorităţile europene de reglementare să participe la stabilirea Libor şi Euribor, după ce instituţii financiare precum Citigroup şi HSBC s-au retras din unele comisii în urma scandalului de manipulare a dobanzilor interbancare, relatează Bloomberg. Autorităţile de reglementare vor face o listă cu băncile care ar trebui să fie obligate să participe la stabilirea dobanzilor interbancare, "datorită implicării lor pe piaţă", a declarat vineri, într-un comunicat, comisarul pentru Servicii Financiare, Michel Barnier. "Băncile care se gandesc să se retragă ar trebui să ţină seama că ar putea fi solicitate să revină", a spus Barnier. Planul de a obliga băncile să facă propuneri pentru dobanzile interbancare vor fi incluse într-un proiect de act normativ referitor la stabilirea dobanzilor de referinţă, pe care Comisia Europeană îl va prezenta în prima jumătate a acestui an. Euribor-EBF, grupul care administrează stabilirea Euribor, a avertizat luna trecută că s-ar putea confrunta cu un exod al băncilor din comisia care calculează dobanda.

Preşedintele Google îşI vinde acţiunile firmei

Preşedintele executiv al Google, Eric Schmidt, vinde aproximativ 42% din acţiunile pe care le deţine la compania care operează cel mai cubnoscut motor de căutare online, valoarea de piaţă a acestora depăşind 2,5 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg. Vanzarea acţiunilor face parte dintr-un plan individual al lui Schmidt de diversificare a activelor şi de obţinere de lichidităţi, potrivit unui document transmis autorităţii pentru piaţă de capital din SUA de către Google. Pachetul de 3,2 milioane de titluri vizate pentru vanzare reprezintă circa 42% din totalul de 7,6 milioane de acţiuni pe care Schmidt le deţinea la companie la sfarşitul anului trecut. Acestea reprezintă 2,3% din totalul titlurilor Google şi respectiv 8,2% din drepturile de vot. "Este o diversificare obişnuită a activelor, iar Eric rămane angajat total faţă de Google", a declarat un purtător de cuvant al companiei. Vanzarea acţiunilor s-ar putea desfăşura pe o perioadă de maxim un an, se arată în documentul transmis bursei. Schmidt, 57 de ani, a ajutat Google să devină lider pe piaţa căutărilor online în deceniul în care a condus compania din postul de director general. În 2011, a predat funcţia de director general cofondatorului Google Larry Page.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.