MOZAIC STIRI ECONOMICE: Patru bănci vor împrumuta Poşta Romană cu 100 milioane de lei
Banca Comercială Romania, Banca Transilvania, CEC Bank şi Millennium Bank Romania vor acorda Companiei Naţionale Poşta Romană un împrumut de 100 milioane de lei pentru finanţarea capitalului de lucru, potrivit datelor operatorului poştal. "În urma unei licitaţii iniţiată în iulie 2012, Banca Transilvania şi-a adjudecat un lot de 20 milioane de lei, iar un altul de către Banca Comercială Romania. Restul loturilor, în sumă de 60 milioane de lei, au rămas neadjudecate şi, în acest context, Poşta a procedat la negociere fără anunţ de participare. În urma procedurii, Millennium Bank şi-a adjudecat două loturi în sumă totală de 20 milioane de lei, pentru care s-a semnat deja contractul, iar restul au revenit CEC Bank, contractul de împrumut fiind în curs de semnare", au declarat reprezentanţii Poştei Romane. Anunţul de participare a fost publicat pe www.e-licitatie.ro în 18 iulie 2012, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor a expirat la 3 septembrie. Compania a estimat costurile împrumutului la 8,8 milioane de lei. Rambursarea creditului se va efectua din sursele proprii ale operatorului poştal. Poşta Romană este cel mai mare operator de profil şi dispune de o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale. Acţionarii operatorului sunt Ministerul Comunicaţiilor, cu o participaţie de 75%, şi Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capital. În 2011, cifra de afaceri a CNPR a scăzut cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, în timp ce pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de lei, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice. îîîîCompania avea la sfarşitul lui 2011 datorii totale de 556,9 milioane de lei, iar numărul mediu de salariaţi a scăzut cu peste 2.500, la 32.124 de persoane.
Topul judeţelor cu cele mai mari creşteri a restanţelor la credite
Sălaj şi Timiş sunt judeţele cu salturi mari la creditele neperformante în valută, iar la lei pe primul loc se situează Brăila
Judeţele Sălaj şi Timiş au avut anul trecut cele mai mari creşteri ale ratei creditelor neperformante în valută, de la 11,43% la 19,72%, respectiv de la 8,47% la 15,63%, iar cel mai bine s-au situat judeţele Alba şi Argeş, potrivit datelor Băncii Naţionale a Romaniei (BNR). Rata creditelor neperformante în valută contractate de populaţie şi firme a înregistrat anul trecut o creştere de 8,29 puncte procentuale în judeţul Sălaj şi de 7,16 puncte procentuale în judeţul Timiş faţă de anul precendent, ceea ce înseamnă că debitorii băncilor din aceste judeţe s-au adancit cel mai mult în restanţe. Topul este completat de judeţele Galaţi, cu un avans de 7,04 puncte procentuale (de la 12,6% la 19,6%), Harghita - 6,7 puncte procentuale (de la 7,6% la 14,3%) şi Cluj - 5,9 puncte procentuale (de la 9,4% la 15,4%). La polul opus se situează clienţii din judeţele Alba, Argeş, Gorj, Olt, Damboviţa şi Hunedoara, unde rata de neperformanţă a consemnat un avans de sub un punct procentual în fiecare caz. La creditele în lei, cele mai mari probleme au fost înregistrate în Brăila, cu o creştere de 6,8 puncte procentuale a ratei împrumuturilor neperformante, de la 13,7% la 20,6%, judeţ urmat de Timiş - 6,4 puncte procentuale (de la 13,1% la 19,5%), Arad - 4,6 puncte (de la 13,6% la 18,2%), Giurgiu - 4,1 puncte (de la 9,4% la 13,6%) şi Mehedinţi - 3,3 puncte (de la 9,4% la 12,7%). Cel mai bine stau judeţele Galaţi şi Bihor, unde ponderea restanţelor în totalul creditelor s-a redus anul trecut faţă de 2011 cu sub un punct procentual, iar în Suceava, Bistriţa şi Gorj s-au consemnat uşoare majorări, cuprinse între 0,07 şi 0,17 puncte procentuale. Rata creditelor neperformante atrase de populaţia şi firmele din Capitală a înregistrat o creştere medie, de 2,18 puncte procentuale la împrumuturile în lei (de la 8,5% la 10,7%) şi de 4,22 puncte procentuale la cele în valută (de la 8,5% la 12,7%). Ponderea restanţelor în totalul creditelor în lei la nivel naţional a avansat anul trecut cu 1,8 puncte procentuale, de la 11,3% la circa 13,2%, iar pentru sumele atrase în valută creşterea a fost de aproape 3,8 puncte procentuale, de la 8,3% la 12,2%. Restanţele în valută ale firmelor şi populaţiei însumau 17,47 miliarde lei la finele anului trecut, mai mari cu 45% faţă de cele din 2011, de 12 miliarde lei. Pentru creditele în moneda naţională, restanţele totalizează 11,21 miliarde lei, în creştere cu 20,6%, de la circa 9,3 miliarde lei.
Soros: O economie în criză este ca o maşină care derapează
Economia mondială aflată într-un moment de criză este ca o maşină care derapează, situaţie în care volanul trebui întors în direcţia alunecării pentru redobandirea controlului, potrivit miliardarului Geroge Soros, care consideră că înţelegerea pieţelor financiare este destul de dificilă. El a explicat, la Forumul Economic Mondial de la Davos, că teoriile care explicau funcţionarea pieţelor s-au prăbuşit odată cu criza financiară din 2008, transmite AFP. "Ceea ce este păcat este că nu am înţeles cu adevărat funcţionarea pieţelor financiare. Am introdus instrumente financiare complexe, am inventat produse derivate, dar nu înţelegem încă efectele pe care le pot avea", a spus finanţistul în varstă de 82 de ani, devenit între timp şi filantrop. Revista Forbes estimează averea lui Soros la 19 miliarde de dolari. Miliardarul consideră că economia mondială aflată într-un moment de criză poate fi comparată cu o maşină care derapează. "Cand o maşină derapează, volanul trebuie întors în aceeaşi direcţie cu cea a alunecării, pentru a recăpăta controlul", a apreciat Soros. Opinia sa seamănă într-o anumită măsură cu infuziile masive de lichidităţi în economie efectuate de state prin intermediul băncilor, pentru susţinerea activităţilor. Miliardarul spune însă că a sosit vremea unei schimbării a direcţiei, pentru ca economia să revină la creştere. "Aţi recăpătat controlul, iar acum trebuie să schimbaţi direcţia", a arătat Soros, adăugand că prima fază a acestei manevre practic s-a încheiat, dar a doua fază nu a început încă, momentul declanşării fiind dificil de ales.
Compania Twitter, evaluată la 9 miliarde dolari
Compania Twitter a fost evaluată la circa 9 miliarde de dolari, după ce unii dintre primii angajaţi ai operatorului reţelei de socializare au vandut acţiuni de 80 de milioane de dolari unui fond administrat de BlackRock, au declarat trei surse apropiate situaţiei, transmite Bloomberg. Vanzarea a fost supervizată de directorul operaţional al Twitter, Ali Rowghani, a spus una dintre surse. Twitter ajută primii angajaţi ai companiei să îşi valorifice o parte din deţinerile de acţiuni, permiţand astfel unor investitori selectaţi să obţină titluri la compania de Internet înainte ca aceasta să se listeze la bursă. Tranzacţia cu fondul BlackRock marchează o creştere a evaluării companiei, după 2011, cand o investiţie efectuată de un grup condus de DST Global a evaluat Twitter la 8 miliarde de dolari. Purtătorii de cuvant ai Twitter, fondată în 2006, şi BlackRock au refuzat să comenteze. Rowghani, promovat luna trecută din funcţia de director financiar, s-a implicat activ în atragerea de cumpărători pentru acţiuni, a spus una din surse. Astfel ar putea fi limitată presiunea asupra valorii de piaţă a Twitter, provocată de acţionarii care ar renunţa masiv la deţineri după lansarea unei oferte publice iniţiale şi expirarea perioadelor în care vanzările ar fi blocate. Controlul strict asupra cumpărătorilor de acţiuni poate limita scurgerea unor informaţii din interiorul companiei, înainte de oferta publică. Pe site-uri precum SecondMarket şi SharesPost, acţiunile Facebook erau tranzacţionate liber între angajaţi şi investitori, fără intervenţia companiei, astfel că deseori au avut loc schimburi de date confidenţiale despre situaţia financiară a companiei, precum şi estimări zilnice despre valoarea sa de piaţă, care au influenţat negativ oferta publică iniţială. În schimb, Rowghani şi echipa sau au refuzat mulţi posibili cumpărători şi au limitat accesul la situaţia financiară a Twitter doar la caţiva investitori selectaţi, potrivit unei surse.
Apple a pierdut titlul de cea mai valoroasă companie din lume
Apple a cedat Exxon Mobil titlul de cea mai valoroasă companie din lume, după ce temerile investitorilor privind încetinirea dezvoltării au făcut ca acţiunile acesteia să înregistreze cel mai mare declin în indicele Standard&Poor’s 500, transmite Bloomberg. Domnia Apple pe poziţia de lider a luat sfarşit după ce acţiunile au scăzut în acest an cu 17%. Declinul titlurilor a redus capitalizarea de piaţă a Apple la 413,7 miliarde de dolari, sub cea de 416,5 miliarde de dolari a grupului petrolier Exxon Mobil. Schimbarea clasamentului reflectă scăderea încrederii în Apple, care a devenit cea mai valoroasă companie din lume după 15 ani de transformări, dintr-o producător de computere în pragul falimentului într-un lider tehnologic cu poziţie dominantă pe piaţa smartphone-urilor şi tabletelor PC. Acţiunile Apple s-au depreciat cu 37% de la un nivel record atins în septembrie, din cauza temerilor că dezvoltarea companiei ar putea fi afectată de costurile în creştere şi concurenţă.
Gaprom vrea să taxeze Ucraina pentru gazele neconsumate
Grupul rus Gazprom a trimis Ucrainei o factură de 7 miliarde de dolari pentru gazele contractate, dar neconsumate în 2012, a declarat un purtător de cuvant al companiei ucrainene Naftogaz, Elena Iurieva, transmite RIA Novosti."Există o astfel de factură", a spus Iureva, adăugand că Ucraina a plătit pentru 24,9 miliarde de metri cubi de gaze consumate anul trecut. Iureva a precizat că Naftogaz Ukraina consideră că şi-a îndeplinit toate obligaţiile financiare către Gazprom pentru 2012. "Am plătit la timp pentru toate gazele naturale livrate de Gazprom", a spus ea. Rusia şi Ucraina se află în dispută în privinţa livrărilor de gaze încă de cand cele două state au semnat un contract în 2009. Contractul stipulează că Ucraina trebuie să plătească minim 33,3 miliarde de metri cubi de gaze. Contractul prevede corelarea preţului gazelor cu cel al petrolului, care a crescut puternic din 2009, majorand semnificativ facturile suportate de Ucraina. Autorităţile de la Kiev susţin că acest contract este nedrept şi au insistat atat pentru reducerea preţului, cat şi al volumului de gaze importate.
Cea mai veche bancă din lume, salvată pe ultima sută de metri
Banca Italiei a aprobat un ajutor de 3,9 miliarde de euro pentru Banca Monte dei Paschi di Siena, sub formă de împrumuturi de urgenţă, iar premierul Mario Monti trebuie să decidă dacă sprijinul, care nu are susţinerea populaţiei, va fi pus sau nu în practică înainte de alegerile de luna viitoare. Decizia a venit pe fondul unei furtuni politice legate de salvarea băncii după ce s-a descoperit că fosta conducere a ascuns autorităţilor informaţii referitoare la tranzacţiile cu instrumente financiare complexe care ar putea produce pierderi de ordinul sutelor de milioane de euro, relatează Bloomberg. La începutul acestei săptămani, Monte dei Paschi, cea mai veche bancă din lume şi a treia ca mărime din Italia, a anunţat că ar putea înregistra costuri de circa 720 de milioane de euro din cauza tranzacţiilor nerentabile cu instrumente financiare derivate. Anunţul Băncii Italiei a avut loc după ce acţionarii Monte Paschi au aprobat o majorare de capital de 6,5 miliarde de euro, necesară obţinerii împrumuturilor. Conform planului de salvare, Monte Paschi va vinde titluri numite "obligaţiuni Monti" către guvern, cu o dobandă de 9%, care ar putea creşte pană la 15%.
Merkel respinge apelul premierului spaniol
Cancelarul german Angela Merkel a respins apelul premierului spaniol Mariano Rajoy ca ţările cu putere financiară din zona euro să susţină creşterea economică a regiunii, transmite Bloomberg. Merkel, aflată în Santiago, capitala Chile, pentru o reuniune a liderilor europeni şi din America Latină, a spus că statele din zona euro trebuie să se concentreze atat pe consolidarea fiscală, cat şi pe creşterea economică. Rajoy a afirmat recent că ţările care dispun de fonduri ar trebui să le folosească pentru stimularea creştererii economice în uniunea monetară. "Nu există fie aşa, fie altfel. Încrederea poate creşte dacă ai finanţe solide, pe de o parte, şi pe de alta o structură de reformă care să permită creşterea economiei. Încercăm să avem o contribuţie", a afirmat Merkel sambătă, după o întalnire cu preşedintele chilian Sebastian Pinera. Liderii europeni declară sfarşitul celei mai dificile a crizei datoriilor suverane din ultimii trei ani, dar se confruntă cu recesiunea şi creşterea şomajului. În Spania, şomajul a depăşit 26% în ultimul trimestru al anului trecut, astfel că aproape 6 milioane de oameni nu au un loc de muncă, în condiţiile în care Rajoy a impus cele mai drastice economii bugetare din istoria democratică a ţării.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Foto | Membrii echipei „AlCitizens” a CN „Al.I.Cuza” Focșani premiați cu câte 5.000 lei iar profesorii mentori cu câte 10.000 lei
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
Paul William., acum 4071 zile, 15 ore, 9 minute, 12 secunde 
