MOZAIC ECONOMIC: Exportul de gaze va fi posibil din partea a doua a anului viitor
Exportul de gaze naturale din Romania către statele UE va fi posibil din a doua parte a anului viitor, dar nu va fi realizat fizic, prin conducte, ci prin "backhaul", o procedură care permite schimburile virtuale, a declarat preşedintele ANRE, Nicolae Havrileţ. "Introducerea schimburilor de gaze este o obligaţie faţă de Comisia Europeană, care va fi îndeplinită în partea doua a anului 2013", a afirmat Havrileţ. Potrivit lui Havrileţ, prima tranzacţie de tip backhaul este programată pentru luna martie a anului viitor, cand Transgaz va organiza o licitaţie pentru transportul unei cantităţi de 50.000 de metri cubi de gaze pe zi prin reţeaua proprie pentru o companie din afara ţării care mai întai cumpără gazele din Romania şi apoi le vinde pe piaţa locală. în mod corespunzător, o companie romanească poate derula o operaţiune similară pe orice piaţă din UE. Transgaz are posibiltatea să acorde contractul şi pe principiul primul venit-primul servit, a precizat Havrileţ.
Romania are o singură conexiune pentru transportul gazelor cu ţări din Uniunea Europeană, cu Ungaria, pe rura Arad-Szeged, însă aceasta permite deocamdată doar importul de gaze. Preşedintele ANRE a adăugat că prin tranzacţiile de tip backhaul vor fi vandute cantităţi relativ mici de gaze, de 300-400 milioane metri cubi pe an, pe măsura capacităţii fizice de interconexiune. Începerea exporturilor de gaze în 2013 este una dintre obligaţiile asumate de Romania faţă de FMI şi Comisia Europeană (CE). CE a declanşat în luna octombrie procedura de infringement în cazul Romaniei pentru că nu asigură exportul de gaze. Potrivit lui Havrileţ, este de aşteptat ca procedura de infringement să fie oprită odată ce Romania va introduce posibilitatea schimburilor transfrontaliere de gaze naturale prin contracte de tip backhaul. Principalii producători de gaze din Romania sunt compania de stat Romgaz Mediaş şi OMV Petrom (SNP), din grupul austriac OMV. Cele două companii asigură aproximativ două treimi din necesarul de gaze, iar diferenţa este importată în principal din Federaţia Rusă.
Un judecător vrea să împace Apple şi Samsung
Judecătorul din procesul Apple contra Samsung de la tribunalul din San Jose, California, unde Apple a caştigat în acest an despăgubiri de 1 miliard de dolari de la rivalul său sud-coreean a făcut un ultim apel pentru "pace mondială" între cei doi giganţi de pe piaţa IT, potrivit Financial Times. După peste trei ore de discuţii la un apel privind decizia anterioară, judecătorul Lucy Koh a întrebat avocaţii celor două părţi: "Cand se va termina cazul ăsta?". Întrebarea a starnit rasete în randul persoanelor aflate în sală, printre care mulţi jurnalişti care au scris despre disputa dură a Aple şi Samsung în tribunale din întreaga lume. "Nu glumesc. Am spus-o tot timpul. Cred că este timpul pentru pace mondială. Dacă există o modalitate prin care această curte poate facilita un astfel de rezultat, aş vrea să încerc. Cred că ar fi bine atat pentru consumatori, cat şi pentru industrie", a spus Koh.
Avocatul Samsung, Charles Verhoeven, a afirmat că producătorul sud-coreean este "dispus să discute", în pofida unor comentarii în sens contrar ale conducerii Samsung în ultima perioadă. "Mingea este în terenul lor", a spus el, referindu-se la Apple. Reprezentantul Apple, avocatul Harold McElhinny, a afirmat că despăgubirile de 1 miliard de dolari reprezintă doar o atenţionare şi a afirmat că justiţia trebuie să stabilească o limită care să "schimbe comportamentul" părţilor în sala de tribunal. Pentru Samsung, Verhoeven s-a folosit de retorica fostului şef al Apple, Steve Jobs, declarand că producătorul iPhone a creat intenţionat un "război termonuclear la nivel global, în încercarea de a concura în tribunale şi nu pe piaţă". Avocatul a acuzat Apple că a folosit o interdicţie preliminară împotriva unor produse Samsung pentru a transmite retailerilor că nu pot vinde niciunul dintre smartphone-urile companiei sud-coreene. Într-un interviu acordat Bloomberg, directorul general al Apple, Tim Cook, a declarat că disputa cu Samsung este "neplăcută", întrucat Apple este şi un client foarte important al Samsung pentru componente necesare producţiei iPhone, inclusiv procesorul. "Urăsc litigiile. Pur şi simplu le urăsc. Ceea ce am vrea, într-o lume perfectă, ar fi ca fiecare să-şi inventeze propriile chestii. Ne place foarte mult competiţia", a spus el. După multe încercări de a ajunge la un acord cu Samsung, Apple a considerat că nu are altă variantă decat justiţia, a spus el. "Am încercat oricare altă variantă. Sper ca aceasta să funcţioneze pe termen lung", a spus el.
Gazprom a început construcţia gazoductului South Stream
Grupul rus Gazprom a început la sfarşitul săptămanii trecute, în prezenţa preşedintelui rus, Vladimir Putin, lucrările de construcţie la gazoductul South Stream, care ar trebui să aprovizioneze Europa de Sud cu gaze naturale din Rusia, ocolind Ucraina, şi rivalizează cu proiectul european Nabucco. Gazprom a invitat peste 100 de jurnalişti şi oficiali în apropierea staţiunii Anapa, de pe malul Mării Negre, pentru a asista la starul lucrărilor, potrivit AFP. Proiectul de 2.380 de kilometri, ale cărui costuri sunt estimate la 16,5 miliarde de euro, ar trebui să permită Rusiei să livreze anual 63 de miliarde de metri cubi de gaze naturale către Europa. Volumul South Stream ar reprezenta circa 10% din consumul estimat pentru UE în 2020, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Gazoductul Rusiei va fi construit pe sub Marea Neagră pană în Bulgaria, după care va tranzita Serbia, Ungaria, Slovenia şi Italia, evitand teritoriul Ucrainei, pe unde trec deja volume importante de gaze naturale destinate Europei. Dispute repetate între Moscova şi Kiev asupra preţurilor la gaze au afectat de mai multe ori livrările pe timp de iarnă către clienţii europeni ai Gazprom, determinand grupul rus şi companiile de utilităţi din Europa să caute soluţii alternative. Partea de gazoduct care va fi construită pe sub Marea Neagră se află în responsabilitatea unui consorţiu format din Gazprom (50%), Eni Italia (20%), EDF Franţa (15%) şi Wintershall Germania (15%), o subsidiară BASF. Grupul rus a dat în folosinţă în nordul Europei anul trecut gazoductul Nord Stream, construit pe sub Marea Baltică. Acesta are o capacitate de 55 de miliarde de metri cubi pe an, care urmează să fie suplimentată. Startul construcţiei South Stream vine într-un moment dificil pentru Gazprom pe piaţa europeană, potrivit AFP. Criza economică a condus la declinul consumului în Europa, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, care se aşteaptă ca acest trend să continue şi în acest an. Situaţia a determinat mulţi dintre clienţii Gazprom să conteste prevederi restrictive din contractele pe termen lung, iar grupul rus a fost nevoit să ofere discount-uri mai multor companii, inclusiv GDF Suez Franţa.
Semn bun: Rata şomajului din SUA a scăzut la 7,7%
Rata şomajului din Statele Unite a scăzut cu 0,2 puncte procentuale în noiembrie, la 7,7%, cel mai redus nivel din ultimii patru ani, iar numărul de locuri de muncă nou înfiinţate a depăşit aşteptările, arătand că uraganul Sandy a avut un efect nesemnificativ asupra pieţei muncii. În noiembrie au fost înfiinţate 146.000 de locuri de muncă, după 138.000 în octombrie, potrivit datelor publicate la sfarşitul săptămanii trecute de Departamentul Muncii. Analiştii anticipau pentru luna trecută înfiinţarea a 85.000 de locuri de muncă, transmite Bloomberg. Scăderea ratei şomajului a fost determinată în mare parte de reducerea forţei de muncă active. Analiştii anticipau că rata şomajului se va menţine la 7,9%. Creşterea angajărilor arată că cheltuielile de consum, care au cea mai mare contribuţie la PIB-ul SUA, vor continua să progreseze. Pe de altă parte, se menţin temerile legate de intrarea în vigoare a unui program automat de majorări de taxe şi reduceri ale cheltuielilor bugetare, în valoare de 600 miliarde de dolari, în cazul unui eşec al negocierilor pentru buget.
Aston Martin va fi preluat de un grup italian
Grupul italian de investiţii Investindustrial va plăti 150 de milioane de lire sterline, printr-o majorare de capital, pentru o participaţie de 37,5% la Aston Martin Lagonda, oferind astfel producătorului automobilelor care au apărut în filmele James Bond fondurile mult necesare pentru dezvoltare. Investindustrial a devenit favorit pentru preluarea unei participaţii la Aston Martin după ce producătorul auto indian Mahindra & Mahindra şi-a retras oferta, relatează Financial Times. Aston Martin a anunţat că intenţionează să investească peste jumătate de miliard de lire sterline (620 milioane euro) în noi produse şi tehnologie, în următorii cinci ani. Preşedintele Aston Martin, David Richards, a declarat că noul investitor va primi patru locuri în board-ul companiei, alături de cinci reprezentanţi ai actualilor acţionari. Vanzările Aston Martin au scăzut cu peste 50% în timpul crizei financiare, iar compania trebuie să ţină pasul cu concurenţi mai mari, cu investiţii în noi maşini şi motoare. Producătorul de maşini de lux are 1.600 de angajaţi şi foloseşte motoare V8 şi V12 fabricate la o unitate închiriată aparţinand unei fabrici din Koln a Ford Motor, fostul proprietar al Aston Martin. Richards a refuzat să comenteze în privinţa planurilor Aston Martin pentru producţia de noi modele, dar a spus că se va concentra pe fabricarea unei maşini sport care să înlocuiască modelul DB9.
Rocadă la varful Alro
Administratorii producătorului de aluminiu Alro Slatina (ALR) au aprobat la sfarşitul săptămanii trecute numirea în postul de preşedinte CA a lui Marian Năstase, pană în prezent vicepreşedinte al companiei, vechea funcţia acestuia fiind preluată de Frank Muller, fostul şef CA. Năstase lucrează pentru Alro din 2002. El a fost numit directorul pentru Romania al grupului Vimetco, proprietarul Alro, şi ocupă din 2004 funcţia de vicepreşedinte CA la compania din Slatina. Muller conduce CA din 2009. Grupul Vimetco, înregistrat în Olanda şi controlat de omul de afaceri rus Vitali Maşiţki, deţine 84,19% din acţiunile Alro, iar Fondul Proprietatea are o participaţie de 10,21%. Acţiunile Alro sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti.
Grecia va proteja băncile elene de procese
Guvernul de la Atena va proteja băncile elene de posibilele procese care ar putea fi intentate de acţionari în legătură cu programul de răscumpărare a obligaţiunilor suverane, de al cărui succes depinde furnizarea următoarei tranşe de ajutor internaţional. Autorităţile nu intenţionează să prelungească termenul limită pentru programul de 10 miliarde de euro, dincolo de ziua de la sfarşitul săptămanii trecute, a precizat o sursă din Ministerul elen de Finanţe, relatează publicaţia Kathimerini. Conducerile băncilor elene vor decide la sfarşitul săptămanii trecute dacă vor participa la programul răscumpărării de obligaţiuni şi trebuie să îşi anunţe intenţiile pană la ora 17:00 GMT (20:00 ora Romaniei). Participarea acestor bănci este esenţială pentru succesul programului prin care guvernul va cheltui fonduri împrumutate de 10 miliarde de euro pentru răscumpărarea de obligaţiuni la un preţ cu mult sub valoarea lor nominală, în scopul reducerii datoriei publice cu 20 de miliarde de euro. În presă au apărut informaţii că guvernul ar putea prelungi termenul limită, dar sursa din Ministerul de Finanţe a negat acest lucru.
