Economic

MOZAIC ECONOMIC: BNR le dă bani băncilor cu pipeta

Ziarul de Vrancea
19 nov 2012 485 vizualizări
Banca centrală a împrumutat 17 bănci cu 6 miliarde lei în condiţiile în care cererea a fost de 30,19 miliarde lei

Banca Naţională a Romaniei (BNR) a împrumutat luni un număr de 17 bănci cu suma de 6 miliarde lei (1,3 miliarde de euro) pusă la dispoziţie pentru operaţiunile repo, iar cererea instituţiilor a atins un nou nivel record pentru acest tip de operaţiuni, de 30,19 miliarde lei. Dealerii spun că cererea ridicată a fost generată de deficitul de lei din piaţă, în urma vanzărilor indirecte realizate de banca centrală, dar şi de faptul că BNR a eliminat restricţia privind numărul de emisiuni de titluri acceptat în cadrul unei operaţiuni de piaţă monetară. Anterior, o bancă putea aduce în garanţie la o licitaţie repo titluri de stat cel mult cinci emisiuni diferite. Cand suma de la licitaţia repo este limitată, banii sunt acordaţi pro-rata, în funcţie de un indice rezultat în urma împărţirii sumelor subscrise şi a valorii prezentate de banca centrală. Astfel, atunci cand BNR anunţă un plafon, băncile licitează valori mai ridicate pentru a se asigura că primesc cat mai mult din sumele vizate. Banca centrală a plafonat luni, pentru a şaptea săptămană consecutiv, suma cu care împrumută băncile prin operaţiunea repo, la 6 miliarde lei. Săptămana trecută, un număr de 14 bănci au împrumuta cele 6 miliarde lei puse la dispoziţie de BNR, iar cererea băncilor a fost de 24,3 miliarde lei. Prin licitaţiile repo BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat, la dobanda de politică monetară, de 5,25% pe an.

Sumele sunt împrumutate pe o perioadă de o săptămană. BNR a reluat pe 8 octombrie limitarea sumelor împrumutate prin licitaţiile repo, într-un moment în care cursul a urcat pe piaţa interbancară peste 4,59 lei/euro şi se îndrepta spre maximele istorice. Din luna septembrie şi pană pe 8 octombrie BNR a împrumutat băncile cu toate sumele solicitate. Sumele împrumutate de BNR în cadrul licitaţiilor repo săptămanale au coborat de la 6 miliarde lei la 5 miliarde lei şi, ulterior, la 4 miliarde lei, de la reluarea plafonării. Banca centrală a readus săptămana trecută plafonul la 6 miliarde lei. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat în luna octombrie că limitarea licitaţiilor repo derulate de banca centrală este o metodă mai rapidă şi mai eficace de acţiune decat modificarea dobanzii de politică monetară, cu un impact mai important asupra cursului de schimb. Un efect negativ al acestor plafonări este, însă, creşterea randamentelor la titlurile de stat emise de Finanţe.

Finanţele au împrumutat iar 406 milioane de lei

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat 406,6 milioane de lei prin obligaţiuni scadente în iulie 2014, sub valoarea indicativă, la un randament de 6,42%, mai ridicat decat cel plătit la începutlul lunii noiembrie pentru aceeaşi scadenţă, de 6,34%. Subscrierile au însumat 736,6 milioane de lei, iar valoarea indicativă a operaţiunii a fost de 500 milioane lei. La precedenta operaţiune de vanzare de obligaţiuni cu aceeaşi scadenţă, Trezoreria a împrumutat 500 milioane lei, la un randament de 6,34 %. Ministerul a programat pentru luna noiembrie licitaţii de 3,55 miliarde lei prin plasarea de titluri de stat pe piaţa internă, cele mai multe operaţiuni fiind planificate pentru vanzarea de obligaţiuni. Astfel, în şase din cele opt licitaţii programate în noiembrie, administratorii datoriei publice vor să vandă obligaţiuni, cu scadenţă cuprinsă în intervalul 2-15 ani, în valoare cumulată de 1,95 miliarde lei. Ministerul Finanţelor a împrumutat în acest an 49,4 miliarde lei din piaţa locală.

Această sumă se completează cu emisiuni în valută de 3 miliarde euro şi 2,25 miliarde dolari, prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA. Banca Naţională a Romaniei (BNR) a împrumutat luni un număr de 17 bănci cu suma de 6 miliarde lei (1,3 miliarde de euro) pusă la dispoziţie pentru operaţiunile repo, iar cererea instituţiilor a atins un nou nivel record pentru acest tip de operaţiuni, de 30,19 miliarde lei. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat în luna octombrie că limitarea licitaţiilor repo derulate de banca centrală este o metodă mai rapidă şi mai eficace de acţiune decat modificarea dobanzii de politică monetară, cu un impact mai important asupra cursului de schimb. Un efect negativ al acestor plafonări este, însă, creşterea randamentelor la titlurile de stat emise de Finanţe.

Ajutorul de stat acordat Wizz Air de Aeroportul Timişoara a fost anulat

Curtea de Apel Piteşti a anulat un ajutor de stat acordat companiei aeriene Wizz Air de către Aeroportul din Timişoara, decizia fiind irevocabilă, în cadrul unui proces iniţiat de competitorul Carpatair. Soluţia a fost pronunţată la 14 noiembrie. "Soluţia Curţii de Apel Piteşti este prima decizie irevocabilă pronunţată în şirul de procese deschis de Carpatair împotriva Aeroportului Timişoara pentru anularea ajutorului de stat acordat de acesta în diverse forme", se arată într-un comunicat al ţuca Zbarcea & Asociaţii, care reprezintă Carpatair.

Decizia Curţii de Apel Piteşti confirmă sentinţa Tribunalului Timiş, care a hotărat la 30 august 2011, în cadrul unui proces iniţiat de Carpatair împotriva aeroportului Timişoara, că reducerile oferite Wizz Air reprezintă un avantaj de natură economică atribuibil statului, în calitate de acţionar majoritar al aeroportului, că acordarea reducerii nu poate fi justificată din punct de vedere economic şi că măsura distorsionează concurenţa. La sesizarea Carpatair, CE a deschis în mai 2011 o investigaţie cu privire la relaţiile contractuale dintre aeroportul din Timişoara şi Wizz Air, respectiv un contract de marketing încheiat în 2008 şi neplata unor taxe de aeroport în valoare de 2,6 milioane de euro, precum şi reduceri suplimentare de 72% pană la 85% la toate taxele de aeroport pentru aeronavele de mare capacitate. În luna septembrie a anului trecut, CE a emis o opinie preliminară conform căreia discountul oferit Wizz Air este ajutor de stat.

Lecţia poloneză: Cum schimbi o ţară cu ajutorul fondurilor UE!

Autostrăzile construite cu fonduri europene au schimbat Polonia şi au contribuit la reducerea decalajului faţă de economiile occidentale, relatează AFP. La ieşirea de pe o nouă autostradă între Berlin şi Varşovia este pregătit terenul pentru primul parc tematic de distraţii din Europa Centrală, la Grodzisk, la est de capitala poloneză, care urmează să fie finalizat în 2015. "Pentru un astfel de proiect, nu putea fi un amplasament mai bun decat cel de aici, datorită autostrăzii", a declarat primarul localităţii Grodzisk Mazowiecki, Grzegorz Benedikcinski. El a arătat că localitatea se află la 36 de kilometri de centrul Varşoviei, respectiv la jumătate de oră de mers pe autostradă, drum care altfel ar fi parcurs în două ore, din cauza ambuteiajelor. Comparată cu restul Europei, reţeaua poloneză de autostrăzi este încă slab dezvoltată (circa 1.300 de kilometri de autostrăzi şi peste 1.000 de kilometri de drumuri expres), iar şoferii trebuie să aibă răbdare pe drumurile sufocate de camioane, tractoare şi uneori căruţe. Dar datorită fondurilor europene, Polonia reduce treptat acest decalaj, se arată în articol.

Polonia a fost cel mai mare beneficiar al fondurilor structurale şi de coeziune, în perioada 2007-2013, cu alocări de 67,3 miliarde de euro, şi se opune oricărei reduceri a viitorului buget al UE. Fondurile de coeziune au rolul să ajute ţările membre mai sărace decat media UE să reducă decalajul economic şi contribuie la finanţarea proiectelor de mediu sau pentru infrastructura de transport. Polonia a beneficiat din 2007 de circa 6 miliarde de euro din fondurile europene pentru construcţia de autostrăzi. Autostrada care leagă Varşovia de Berlin a fost finalizată la timp pentru deschiderea în luna iunie a campionatului de fotbal Euro 2012, co-organizat de Polonia şi Ucraina. Această autostradă urmează să fie prelungită către est, în direcţia Moscovei. "La Grodzisk totul s-a schimbat. Autostrada a atras noi investiţii", a spus primarul, invocand formarea unui efect al bulgărelui de zăpadă odată cu proiectul parcului de distracţii, investiţie de 620 milioane de euro.

Industria bancară "gri" a crescut la 67.000 miliarde dolari

Industria bancară "gri", nereglementată, a crescut la 67.000 miliarde de dolari, cu 6.000 miliarde de dolari mai mult faţă de cat se estima anul trecut, situaţie care impune consolidarea reglementării tranzacţiilor financiare, potrivit Consiliului pentru Stabilitate Financiară. Mărimea sistemului bancar gri, care include activităţile fondurilor money market, asigurătorilor monoline şi vehiculelor investiţionale off-balance sheet, poate crea "riscuri sistemice" şi poate "amplifica reacţia pieţelor în condiţii de lichiditate redusă", avertizează Consiliul pentru Stabilitate Financiară într-un raport citat de Bloomberg. "Trebuie implementate mecanisme de monitorizare şi reglementare vizand sistemul bancar gri, pentru a reduce acumularea riscurilor", se spune în raport.

Organismele internaţionale de reglementare au limitat practicile de risc ale băncilor în urma crizei financiare mondiale declanşate după falimentul Lehman Brothers, în 2008, însă există motive de îngrijorare că instituţiile financiare folosesc industria bancară gri pentru a evita noile reguli impuse. Consiliul pentru Stabilitate Financiară este format din reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare financiară şi băncilor centrale. Potrivit datelor instituţiei, industria bancară "gri" a crescut cu 41.000 miliarde de dolari în perioada 2002-2011. în 2005, 44% din activitate se desfăşura în Statele Unite, faţă de 35% în prezent, în timp ce ponderea Europei şi Marii Britanii a crescut.

Centrala de la Cernavodă, depăşită de panourile fotovoltaice

Puterea instalată în panouri fotovoltaice ar putea ajunge în 2016 la 1.500 MW, cu aproape 100 MW peste puterea instalată a celor două reactoare nucleare funcţionale ale centralei de la Cernavodă. Potrivit estimărilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, la finele acestui an puterea instalată în panouri solare va fi de 50-100 MW, anul viitor capacitatea acestora ar putea ajunge la 500-1.000 MW, pentru ca în 2016 să atingă nivelul de 1.500 MW, a declarat luni într-o conferinţă de presă Zoltan Nagy, directorul departamentului de eficienţă energetică din ANRE.

Fiecare din cele două reactoare nucleare de la Cernavodă are o putere de circa 700 MW. Statul încearcă de şase ani să construiască ale două unităţi nucleare, dar nu găseşte investitori, după ce companiile care în 2007 au intrat în acest proiect au renunţat la el la finele anului 2010, din cauza incertitudinilor privind investiţia. Costul instalatării unui MW în panouri solare a scăzut în ultimii doi ani de la 3,5 milioane euro la 1,5 milioane euro, astfel că investiţiile pentru construcţia celor 1.500 MW ar ajunge la 2,2 miliarde euro. Comparativ, pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 investiţia estimată de Guvern este 4 miliarde de euro.

GTC: Cererea pentru locuinţe noi a crescut

Cererea pentru locuinţe noi a crescut în ultimele şase luni, a declarat Shimon Galon, directorul executiv al dezvoltatorului imobiliar GTC Romania, menţionand că în acest interval a reuşit să vandă circa 10 apartamente pe lună în complexul Rose Garden din Colentina, contractat în proporţie de 70%. "În ultimele şase luni am observat o creştere a cererii de locuinţe noi. Proiectul (Rose Garden, n.r.) este finalizat, există o comunitate numeroasă, iar ofertele sunt atractive. Astfel, ritmul actual de vanzări în Rose Garden este de aproximativ 10 locuinţe pe lună şi estimăm că acesta va creşte la 15 locuinţe vandute lunar", a declarat Galon, într-un comunicat al Coldwell Banker Affiliates of Romania, agentul de vanzare al complexului.

Coldwell a intermediat, în ultimele cinci luni, vanzarea a 50 de locuinţe în cadrul Rose Garden, proiect devoltat de către GTC în parteneriat cu Deutsche Bank. Rose Garden este amplasat pe şoseaua Colentina din Bucureşti, în apropiere de Piaţa Obor. Proiectul este format din 908 locuinţe, studiouri şi apartamente cu două şi trei camere, incluse în 11 clădiri. Ansamblul este ocupat în proporţie de peste 70%, comunitatea din Rose Garden numărand mai mult de 1.500 de locuitori.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.