Economic

MOZAIC ECONOMIC: 9.000 de tineri şi-au făcut ferme cu bani europeni

Ziarul de Vrancea
13 nov 2012 882 vizualizări
Din numărul total de persoane care au accesat programul “Instalarea tinerilor fermieri" un număr de aproape 4.000 sunt femei

Peste 9.000 de tineri, dintre care aproape 4.000 de femei, au început afaceri cu ferme la ţară în ultimii patru ani, pentru care au primit fonduri nerambursabile de peste 200 de milioane de euro, potrivit datelor Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). Prima sesiune de cereri de proiecte aferentă măsurii 112 - "Instalarea tinerilor fermieri" a fost deschisă în decembrie 2008. Pană la jumătatea lunii octombrie, APDRP a încheiat contracte pentru instalarea în mediul rural a 9.197 de fermieri cu varsta sub 40 de ani. Dintre contractele de finanţare încheiate, 5.351 de proiecte, cu finanţare de la UE de 114,79 milioane de euro, sunt derulate de barbaţi, iar 3.846 de investiţii, finanţate cu 85,59 milioane de euro, sunt implementate de femei. Valoarea totală nerambursabilă acordată pentru instalarea tinerilor fermieri, pană la jumătatea lunii octombrie, este de 200 de milioane de euro. Reprezentanţii APDRP spun că în sud-vest-ul ţării au fost făcute cele mai multe investiţii, cu 1.987 de proiecte contractate, urmat de sud-est, cu 1.522 de proiecte contractate şi de vest, cu 1.263 de proiecte contractate. La nivel general, cele mai multe proiecte contractate prevăd investitii mixte (culturi vegetale şi creşterea animalelor), fiind urmate de cele care vizează investiţii în culturi de camp.

De asemenea, tinerii fermieri au făcut şi investiţii în horticultură, sectorul vitivinicol, culturi permanente (plantaţii pomicole, arbuşti fructiferi, pepiniere, viţă-de-vie, livezi etc.), lapte şi produse lactate, precum şi creşterea porcilor, a animalelor ierbivore şi a păsărilor de curte. Tinerii fermieri sunt în continuare interesaţi să meargă la ţară. Pentru cei 331,8 milioane de euro alocaţi pană în 2013, au fost dejs depuse 22.491 de cereri de finanţare, în valoare de 629,9 milioane de euro.

Iată cum pot fi încurajate creditele în lei

Statul poate subvenţiona dobanzile la creditele în lei sau să acorde deductibilitate fiscală, pentru a încuraja aceste împrumuturi, prin diminuarea decalajelor dintre dobanzile la euro şi lei, măsura fiind posibilă doar cand va exista stabilitate macroeconomică, potrivit Kiwi Finance. "Putem ajunge la subvenţionarea dobanzilor pe moneda naţională, la deductibilitatea fiscală a acestora pentru încurajarea finanţării în moneda naţională, cum se întamplă şi în alte ţări. Pentru a introduce aceste măsuri este nevoie însă de un echilibru şi o stabilitate macroeconomică. Nu este o măsură socială, ci una de creştere economică", a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, directorul general al Kiwi Finance, Anca Bidian. Ea a arătat că această măsură este o variantă mai bună decat o eventuală egalizare a cotaţiilor indicatorilor Euribor (pentru euro) şi Robor (pentru lei).

La randul său, directorul operaţiuni al Kiwi Finance, Traian Stancu, a afirmat că diferenţa dintre cotaţiile Robor şi Euribor este foarte mare, care se reflectă în costul dobanzii aplicate creditelor şi, implicit, ratelor plătite de clienţi. "O diferenţă de 1 punct procentual la dobanda totală pentru un credit pe 30 de ani înseamnă un plus de 10% la rată. în prezent, diferenţa este de trei puncte între dobanzile la euro şi lei, ceea ce repezintă un plus de 30% la rată", a spus Stancu. Potrivit datelor Kiwi, dobanda anuală efectivă (DAE) pe piaţa bancară variază între 4,75% şi 7,81% pentru un credit de 50.000 euro pe 25 de ani, în timp ce pentru lei DAE se situează între 8,3% şi 11,52% pentru acelaşi tip de împrumut, echivalent lei.

O familie cu un venit lunar de 1.000 de euro care vrea să obţină un împrumut imobiliar pe 25 de ani poate accesa de la bănci între 66.642 euro şi 93.298 euro pentru credite în moneda europeană şi între 53.400 euro şi 79.433 euro, echivalent lei, pentru cele în moneda naţională. Totodată, o familie compusă din două persoane, fără datorii, care vrea un credit de achiziţie pe 30 de ani în valoare de 50.000 de euro trebuie să aibă un venit minim de 3.000 de lei, iar pentru finanţarea în lei echivalentul aceleiaşi sume (227.500 de lei) trebuie să dispună de 3.500 de lei.

Ponta îi apostrofează pe angajaţii de la Oltchim din cauza grevei

Premierul Victor Ponta a lansat un apel către angajaţii Oltchim să oprească protestele violente, arătand că astfel de acţiuni îi îndepărtează pe investitori şi că societatea din Valcea nu poate fi salvată decat cu ajutorul salariaţilor. Ponta a afirmat, la Bruxelles, că luni a avut o nouă discuţie cu miniştrii Economiei şi Finanţelor privind situaţia Oltchim şi a explicat că repornirea treptată a combinatului presupune şi un proces de restructurare, deoarece nu toţi cei 3.000 de angajaţi vor avea de lucru imediat, ci doar pe măsură ce sunt redeschise secţiile. "Mesajul meu pentru angajaţii Oltchim este că restructurăm compania, o curăţăm de căpuşe, asigurăm repornirea şi continuăm discuţiile, chiar în zilele următoare, cu investitorii strategici. Cu cat vor ieşi mai mult în acţiuni violente, cu atat îi speriem mai mult pe cei care vor să investească, inclusiv băncile. Dacă ei îi gonesc pe toţi ajungem la ce este mai rău. Dacă cei care îi ataţă, Roibu şi oamenii lui Boureanu şi Videanu, îi pun să iasă în faţa combinatului, o să-i speriem cu cei cu bani", a spus Ponta.

El a arătat că o parte dintre secţiile Oltchim au fost repornite, iar săptămana trecută au existat încasări pentru salarii, dar o banca creditoare a luat imediat banii. "Putem să-i rugăm, să facem demersuri legale, dar este greu să-i oprim cat timp datoriile vin din trecut", a spus Ponta. Întrebat de jurnalişti dacă "va cere capul" ministrului Economiei, Daniel Chiţoiu, Ponta a spus că acesta a repornit unele secţii şi va continua discuţiile cu investitorii, nefiind ministrul cel care îi pune pe angajaţi să sechestreze oficiali locali. Ponta l-a acuzat din nou pe fostul director general al Oltchim Constantin Roibu că a adus Oltchim în situaţie de faliment.

Aproximativ 400 de salariaţi de la Oltchim au reluat protestele, marţi, în faţa pavilionului administrativ, cerand să le fie plătite salariile restante pentru lunile septembrie şi octombrie şi ca premierul Victor Ponta să vină să le explice de ce Guvernul nu şi-a onorat promisiunile. Liderul de sindicat al Oltchim, Mihai Diculoiu, a fost împins de caţiva salariaţi, acesta părăsind zona, iar oamenii i-au reproşat că nu îi mai reprezintă şi a contribuit la situaţia economico-financiară actuală a unităţii. Şi luni aproximativ 400 de angajaţi de la Oltchim Ramnicu Valcea au protestat în faţa pavilionului administrativ, pentru că nu şi-au primit salariile pentru lunile septembrie şi octombrie.

Proiectele eoliene încep să starnească interesul fondurilor de investiţii

Fondurile de investiţii Marguerite şi EnerCap Power (Cehia) au cumpărat împreună 80% dintr-un proiect eolian de 80 MW amplasat în judeţul Constanţa de la dezvoltatorul cipriot de parcuri eoliene EP Global Energy. Marguerite are sedii în Paris şi Luxemburg. În urma tranzacţiei, Marguerite deţine 50% din parcul eolian, EnerCap Power are o participaţie de 30%, iar diferenţa a rămas în portofoliul EP Global Energy, potrivit unui comunicat al firmei de avocatură Salans, care a asistat cele două fonduri de investiţii în derularea tranzacţiei. Parcul eolian va fi construit între localităţile Chirnogeni şi Independenţa şi va fi dotat cu turbine produse de compnaia Nordex. Operaţiunile comerciale ar urma să înceapă în prima parte a anului 2014. Marguerite şi EnerCap Power au finanţat achiziţia proiectului de producţie a electricităţii în turbine eoliene cu credite de la Banca Europeana pentru Reconstructie şi Dezvoltare, Erste Group Bank, ING Bank şi UniCredit Bank Austria. Fondul Marguerite a fost înfiinţat de instituţiile financiare Caisse des Depots et Consignations, Cassa Depositi e Prestiti, Banca Europeană pentru Investiţii, Instituto de Credito Oficial, KfW şi PKO Bank Polski. EnerCap Capital Partners (EnerCap) a fost înfiinţat în 2007 şi este specializat în investiţii private în proiecte de energie regenerabilă în Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est. EnerCap administrează un portofoliu de investiţii care cuprinde peste 350 MW în eoliene şi panouri solare în regiune. Firma EP Global Energy este specializată în dezvoltarea de proiecte în sectorul energiilor regenerabile şi face parte din grupul de firme Paraskevaides Group of Companies.

Băsescu se va întalni din nou cu delegaţia FMI

Preşedintele Traian Băsescu va avea, miercuri, o nouă întrevedere la Palatul Cotroceni cu delegaţia comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, la finalul vizitei efectuată de aceasta în Romania. Întrevederea cu delegaţia organismelor internaţionale va avea loc de la ora 11.00, potrivit programului oficial al şefului statului, comunicat marţi de Preşedinţie. Şeful statului a mai avut şi joi, 9 noiembrie, o întrevedere la Palatul Cotroceni cu delegaţia comună a FMI, CE şi BM. O echipă de experţi ai FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, condusă de reprezentantul FMI Erik de Vrijer, se află în Romania în perioada 6-14 pentru a pentru a discuta cu autorităţile romane despre recentele evoluţii economice, politica fiscală şi monetară şi evoluţiile făcute în reformele structurale.

Goldman Sachs: Datoria Greciei, redusă cu încă 80 miliarde euro

Grecia are nevoie de încă o ştergere de datorie, de 80 de miliarde de euro, după ce la începutul anului a scăpat de circa 100 de miliarde de euro, pentru ca îndatorarea ţării să devină sustenabilă pe termen lung, potrivit băncii americane Goldman Sachs, citată de CNBC. Goldman Sachs este una dintre băncile de pe Wall Street acuzate că ar fi ajutat Grecia să împrumute sume mari de bani prin instrumente financiare complexe care ascundeau finanţarea. Pentru a ajunge la nivelul de 120% din PIB pană în 2020, ţintă susţinută de FMI, este necesară o restructurare a datoriei Greciei deţinută de investitori instituţionali, precum Banca Centrală Europeană, afirmă Goldman Sachs. Analiştii sunt sceptici în privinţa măsurilor analizate în prezent pentru ajutarea Greciei, precum reduceri de dobanzi la împrumuturi şi achiziţii de obligaţiuni acordate în cadrul restructurării datoriei deţinute de investitori privaţi. Dacă datoria Greciei, de 340 de miliarde de euro nu este redusă, zona euro va fi nevoită să finanţeze mulţi ani statul elen, avertizează Goldman Sachs.

Magazinele Apple au vanzări record

Magazinele Apple au cele mai mari vanzări pe metru pătrat din Statele Unite, potrivit datelor companiei Retail Sails, care arată că cea mai eficientă utilizare a spaţiului de retail este comercializarea de produse scumpe. Producătorul iPhone şi iPad a avut vanzări de 65.121 dolari pe metru pătrat (6.050 dolari pe picior pătrat) în perioada de 12 luni încheiată în iunie, devansand lanţul de magazine Tiffany, specializat în retailul de bijuterii, şi Lululemon Athletica, companie care vinde îmbrăcăminte pentru yoga, conform CNBC. Productivitatea reţelei de magazine Apple, în prezent la circa 390 de unităţi, a crescut puternic în ultimii ani, odată cu introducerea iPhone şi iPad. Unele magazine specializate în bunuri de lux au o productivitate extrem de ridicată, în timp ce marile grupuri de retail, care rulează volume mari de bunuri, se situează la un nivel mai redus, a declarat directorul general al companiei de imobiliare Savills, Gerry Mason.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.