MOZAIC ECONOMIC: Mall-uri de 65 milioane euro, vandute la 10% din valoare
Dezvoltatorul israelian Globe Trade Center (GTC) vinde unui investitor privat internaţional trei dintre mall-urile pe care le deţine în Romania, din Piatra Neamţ, Suceva şi Buzău, centre comerciale care s-au confruntat cu dificultăţi în ultimii ani din cauza scăderii vanzărilor, valoarea tranzacţiei fiind estimată la 6-7 milioane de euro. Investiţiile totale în cele trei mall-uri s-au ridicat la 65 de milioane de euro, potrivit declaraţiilor anterioare ale reprezentanţilor companiei. Finanţarea pentru dezvoltarea mall-urilor a fost susţinută de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Raiffeisen şi s-a ridicat la circa 30 de milioane de euro. "Fiecare dintre cele trei proprietăţi au suprafeţe nete închiriabile cuprinse între 10.000 şi 14.000 metri pătraţi , în timp ce toate celelalte proprietăţi construite ale GTC au suprafeţe închiriabile care depăşesc 30.000 metri pătraţi şi sunt mai mult orientate spre chiriaşii internaţionali. GTC a decis să se concentreze pe centrele comerciale mari pe fondul schimbării condiţiilor pieţei, din cauza costurilor de operare relativ mari pentru proprietăţile mici şi mixul lor diferit de chiriaşi care duc la lispa unei sinergii cu activele mai mare pe care grupul le reţine", a declarat, într-un comunicat, Alain Ickovics, chairman of the supervisory board al GTC.
Cumpărătorul este un investitor privat, iar tranzacţia se află în curs de audiatare şi de aprobare, astfel că se estimează că înţelegerea va fi finalizată în primul trimestru din 2013. Primul mall sub brandul Galleria a fost deschis la Buzău, în septembrie 2008, investiţie de circa 20 milioane de euro, iar cateva luni mai tarziu, în primăvara anului 2009 a fost inaugurat şi Galleria Suceava, în urma unei investiţii de 25 de milioane de euro. Galleria Piatra Neamţ a fost deschis la începutul lunii septembrie 2009. Investiţia a fost de 20 de milioane de euro. GTC mai deţine şi mallul Galleria din Arad, inaugurat anul trecut. Cele patru mall-uri din Romania erau evaluate la 84 de milioane de euro la sfarşitul anului, iar valoarea acestora s-a diminuat în primele şase luni cu 12 milioane de euro, la 72 milioane de euro. Mall-urile totalizează 69.000 metri pătraţi, cu o rată de ocupare de 89%. "Tranzacţia va duce la îmbunătăţirea fluxului de numerar, a profitului şi a pierderii de 3 pană la 4 milioane de euro pe o bază anuală, de cand proprietăţile au mers pe pierdere. în urma tranzacţiei, GTC recunoaşte o pierdere din reevaluare de 19 milioane de euro în trimestrul al treilea din acest an. în acest caz, GTC a ales o îmbunătăţire operaţională imediată în locul conservării pe termen lung, pe fondul actualelor condiţii ale pieţei", se menţionează în comunicat. GTC a mai construit în Romania proiectele de birouri Europe House, America House şi City Gate, toate în Bucureşti. Portofoliul din Romania al dezvoltatorului a fost reevaluat în scădere cu 19 milioane euro în prima jumătate a anului, la 241 milioane euro, din cauza performanţelor reduse ale proiectelor de retail.
Isărescu ne anunţă că inflaţia va urca simţitor anul viitor
Rata inflaţiei se va plasa în afara intervalului de variaţie ţintit pană în a doua jumătate a anului viitor, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat ieri raportul trimestrial asupra inflaţiei. Raportul consemnează revizuirea traiectoriei proiectate a ratei anuale a inflaţiei ca rezultat al impactului nefavorabil tranzitoriu al şocurilor severe de natura ofertei.
Astfel, proiecţia actualizată evidenţiază perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei în afara intervalului de variaţie din jurul punctului central al ţintei (3% pentru 2012 şi 2,5% începand din 2013; cu variaţie de plus/minus un punct procentual - n.r.) pană în a doua parte a anului 2013, precum şi repoziţionarea şi consolidarea ulterioară a acesteia în interiorul intervalului. Principalele riscuri asociate noii prognoze sunt legate de o potenţială accentuare a volatilităţii fluxurilor de capital în contextul unei eventuale deteriorări a evoluţiilor mediului extern cu consecinţe nefavorabile asupra economiilor emergente. Conjunctura electorală internă din perioada imediat următoare se poate suprapune de asemenea acestor riscuri pe termen mediu. Inflaţia s-a accelerat în luna septembrie, rata anuală a acesteia crescand la nivelul de 5,33% de la 3,88% în luna august, în principal ca urmare a efectelor nefavorabile de natură tranzitorie exercitate de evoluţia preţurilor interne şi internaţionale ale produselor alimentare, care au amplificat efectele statistice de bază adverse şi transmiterea deprecierii anterioare a monedei naţionale faţă de principalele valute, semnalate anterior în rapoartele BNR.
Cu toate acestea, creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni a rămas în apropierea mediei la nivelul Uniunii Europene, fiind de 3% în luna septembrie 2012. Evoluţia recentă a unor indicatori relevanţi indică o relativă încetinire a activităţii economice în a doua parte a anului, în condiţiile scăderii producţiei agricole cauzate de secetă şi ale deteriorării perspectivelor creşterii economice la nivel european şi global. Persistenţa deficitului considerabil de cerere agregată atenuează însă magnitudinea impactului nefavorabil asupra inflaţiei al majorării cotaţiilor materiilor prime pe plan internaţional şi al evoluţiei cursului de schimb al leului. În plan extern se evidenţiază o relativă consolidare a încrederii investitorilor ca efect al măsurilor implementate de principalele bănci centrale. Contextul global rămane însă marcat de incertitudini privind soluţionarea durabilă a crizei datoriilor suverane din zona euro şi evoluţiile sistemelor bancare la nivel european.
iPad Mini nu prea a starnit interesul clienţilor
Apple a început ieri vanzarea tabletei iPad Mini, prima ţară unde noul dispozitiv cu diagonală de 7,9 inci (20 de centimetri) a devenit disponibil în magazine fiind Noua Zeelandă, potrivit cotidianului Wall Street Journal. Lansarea iPad Mini reprezintă un capitol nou pentru Apple în încercarea de a-şi menţine poziţia de lider în sectrorul IT, întrucat este primul produs nou important introdus de la decesul cofondatorului Apple Steve Jobs. Puţine persoane s-au aliniat în faţa unui magazin Apple din Noua Zeelandă vineri, dar chiar şi aşa, stocurile s-au redus rapid. Şeful companiei Dick Smith Electronics, Craig Douglas, a declarat că retailerul a primit doar cateva sute de iPad Mini pentru întreaga ţară, pe care a estimat că le va epuiza ieri. "Evident nu vrem să atragem atenţie foarte mare, deoarece nu vrem să dezamăgim clienţii. Nu am avut un stoc prea mare", a spus el. Compania Yobee, retailer de produse Apple, a avertizat încă de la pranz clienţii că stocurile sunt pe terminate.
Tableta iPad Mini, care începe de la 329 dolari pentru cea mai ieftină versiune, cu 16 GB, a fost anunţată odată cu o serie de îmbunătăţiri aduse liniei de produse, inclusiv computerelor Mac şi tabletei iPad clasice. Analiştii se aşteaptă la scene mult mai calme pentru prima zi de vanzare a iPad Mini, comparativ cu lansări precum cea a iPhone 5, cand numeroşi fani au stat la cozi foarte mari pentru a fi printre primii care pun mana pe noul dispozitiv. Motivul este că iPad Mini vizează doar un anumit segment al potenţialilor clienţi iPad, din cauza specificaţiilor tehnice mai slabe şi ecranului de calitate mai redusă, potrivit analistului Gene Munster, de la firma Piper Jaffray. în plus, tabletele cu cipuri care asigură suport pentru trafic de date mai intens în reţelele mobile vor fi introduse la vanzare abia în cateva săptămani. Piper Jaffray estimează că Apple va vinde 1,5 milioane de tablete iPad Mini în acest weekend. în martie, cand Apple a lansat penultimul model al iPad clasic, vanzările au fost de 3 milioane de unităţi, iar pentru iPhone 5 în septembrie de 5 milioane de unităţi. Analiştii vor urmări indicii despre cum va reuşi Mini să concureze cu produse ale Amazon şi Google. Adevăratul test va fi însă reprezentat de vanzările din timpul sărbătorilor.
BNR menţine dobanda de politică monetară la 5,25% pe an
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a Romaniei (BNR) a decis, vineri, să menţină dobanda de politică monetară la 5,25% pe an şi nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale băncilor, în conformitate cu aşteptările analiştilor. Alte decizie vizează "gestionarea fermă a lichidităţii" din sistemul bancar, potrivit unui comunicat al BNR. CA al băncii centrale a aprobat Asociaţia Analiştilor Financiar - Bancari din Romania a anunţat recent că se aşteaptă ca BNR să menţină vineri dobanda de politică monetară la 5,25% pe an şi ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută, la 15% şi 20%, acelaşi scenariu fiind prognozat şi pentru anul viitor. BNR a redus dobanda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale de la începutul anului, pană la minimul istoric de 5,25% pe an. La începutul lunii mai, BNR a oprit însă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din Romania, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.
Cine a mizat pe obligaţiunile romaneşti
Investitorii din Marea Britanie, Austria şi Germania au cumpărat jumătate din emisiunea obligaţiunile denominate în euro prin care Ministerul Finanţelor Publice a strans 1,5 miliarde euro de pe pieţele externe, iar aproape 50% din titluri au fost preluate de managerii de fonduri. Investitorii din Marea Britanie au cumpărat 23% din obligaţiuni, iar cei din Austria şi Germania au preluat 27% din titluri, potrivit informaţiilor prezentate de Ministerul Finanţelor Publice. Restul titlurilor au fost împărţite de investitori din alte ţări din Europa (35%), investitorii americani înregistraţi în afara SUA (10%), Asia şi alte ţări (5%). În ceea ce priveşte distribuţia pe tipul de investitori, administratorii de fonduri au cumpărat 48% din titluri, băncile şi investitorii de retail au luat 22%, iar companiilor de asigurări şi fondurilor de pensii le-au revenit 17% din obligaţiuni. Restul de 13% din titluri au fost cumpărate de fonduri de hedging.
Declinul Dacia în Franţa se accelerează
înmatriculările de autoturisme Dacia în Franţa au scăzut cu 22,6% în octombrie, la 6.626 unităţi, de trei ori mai rapid faţă de declinul de 7,8% înregistrat de piaţă, în timp ce în primele zece luni marca romanească a coborat cu 5,1%, la 67,454 unităţi, de peste două ori mai lent ca piaţa. Octombrie marchează o accelerare a scăderii Dacia în Franţa, urmand revenirii pe declin din septembrie. Dacia a coborat în septembrie cu 14,1%, după ce începand din mai recuperase aproape în întregime evoluţia slabă înregistrată în primele luni ale anului. Dacia trece printr-un proces de înnoire a gamei de autovehicule, cu introducerea Dokker şi sosirea pe piaţă a noului Sandero la sfarşitul anului, se arată într-un comunicat al Renault. Luna octombrie a fost bună din punct de veedere al comenzilor, însă impactul acestora va fi vizibil începand din decembrie. Piaţa franceză a autoturismelor a scăzut cu aproape 8% în octombrie, la 162.400 de unităţi, iar în primele zece luni ale anului cu 13,3%, la 1,59 milioane de unităţi, potrivit unui comunicat al Comitetului Constructorilor Francezi de Automobile. Cota de piaţă a Dacia s-a redus în octombrie, de la 4,86% anul trecut la 4,08%. La zece luni, cota de piaţă a Dacia se află în urcare, de la 3,87% în ianuarie-octombrie anul trecut la 4,23%.
Numărul turiştilor a săltat cu 10%
Sosirile şi înnoptările în unităţi turistice au crescut în primele nouă luni, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 10,4%, respectiv cu 7,8 %, potrivit datelor anunţate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, sosirile au însumat 6,004 milioane, iar înnoptările 15,206 milioane. Sosirile turiştilor romani au reprezentat 78,5 % din total, pondere apropiată de cea din 2011. Potrivit INS, sosirile în hoteluri acoperă 75,3% din total, în creştere cu 8,8% faţă de primele nouă luni ale anului precedent. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 26,7% pe total, în scădere cu 0,3 puncte. Hotelurile au avut un indice de utilizare netă de 32,9%. Sosirile vizitatorilor străini în Romania, înregistrate la punctele de frontieră, au totalizat 6,269 milioane, în urcare cu 5,8% faţă de primele trei trimestre din 2011. Majoritatea vizitatorilor străini provin din ţări situate în Europa (94%). Din statele UE s-au înregistrat 57,7% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în Romania. Dintre statele Uniunii cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (32,3%), Bulgaria (19,7%), Germania (9,5%), Italia (7,2%) şi Polonia (7,1%). Plecările vizitatorilor romani în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada analizată de 8,727 milioane, în creştere cu 1,7%. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate, reprezentand 75,7% din total.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
