MOZAIC ECONOMIC: Tichetele de vacanţă ar putea fi reintroduse de anul viitor
Tichetele de vacanţă, eliminate în 2010, ar putea fi reintroduse de anul viitor, iar instituţiile şi companiile de stat obligate să le acorde, în cuantum de 3.600 de lei pe angajat, măsură susţinută de MDRT şi aflată în prezent în analiza comisiillor parlamentare. Modificările propuse de MDRT la un proiect de lege aflat în dezbatere parlamentară prevăd extinderea acordării tichetelor pentru societăţile şi instituţiile care angajează funcţionari publici. Astfel, pe langă instituţiile publice centrale şi locale, regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, şi cele care încadrează funcţionari publici ar putea fi obligate să acorde prima de vacanţă doar prin intermediul tichetelor de vacanţă. Tichetele de vacanţă au fost introduse în 2009, prin ordonanţă de urgenţă, pentru angajaţii din sectorul public şi privat, decizia de acordare fiind la latitudinea angajatorului în funcţie de bugetul disponibil. Tichetele aveau valori nominale de 10, 20, 30, 40 şi 50 lei. Ulterior, însă, în contextul crizei economice, prin legea bugetului pe 2010 instituţiilor publice li s-a interzis să mai acorde angajaţilor atat tichete cadou şi de masă, cat şi tichete de vacanţă. Interdicţia a fost prelungită suuccesiv pentru următorii doi ani. În prezent, ordonanţa de urgenţă din 2009 prin care tichetele de vacanţă au fost introduse se află în dezbaterea comisiei parlamentare din Camera Deputaţilor. Reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Rregionale şi Turismului (MDRT) doresc să depună mai multe amendamente. Pentru ca bugetarii să primească din nou aceste tichete, este necesar ca amendamentele să fie introduse în proiectul de lege, aprobate în plenul Parlamentului şi promulgate de preşedinte. "Avem amendamente la ordonanţa privind tichetele de vacanţă, care în momentul de faţă se află în dezbatere la comisia de specialitate din Camera Deputaţilor. După discuţiile avute cu patronatele, asociaţiile hoteliere şi agenţiile de turism, venim cu amendamente care să genereze o funcţionalitate a acestor tichete de vacanţă şi sperăm să vitalizeze circulaţia turisică în Romania", a declarat Cristian Bărhălescu, secretar de stat în MDRT. Bărhălescu a spus că propunerea este acceptată de Ministerul Finanţelor "de principiu". "Sunt aspecte care trebuie analizate legat de deductibilitatea acestor sume sau de neplata unor contribuţii aferente sumelor pe care le oferă angajatorul. Este în aceeaşi măsură importantă din punct de vedere al patronatelor eliminarea din lege a comisionului care plafona agenţiile de turism. Un alt punct introdus este ca toţi bugetarii să beneficieze de tichete de vacanţă pe care să le folosească în Romania şi, în acest fel, să stimulăm consumul de turism intern, în loc ca romanii să meargă în străinătate cu banii de vacanţă", a afirmat secretarul de stat. Bărhălescu a adăugat că propunerea MDRT va ajunge în Parlament în perioada imediat următoare, iar legea să fie aprobată în acest an şi aplicată de la începutul anului viitor. O persoană va putea beneficia de tichete de vacanţă în sumă maximă de 3.600 de lei, respectiv trei salarii medii pe economie. "Tichetele pot fi acordate nu doar de către stat, ci şi de firmele private, dar important este să fie văzut avantajul din spatele acestei propuneri. în momentul în care turiştii consumă în Romania aceste vouchere de vacanţă, ei consumă şi alte servicii şi produse, transport, merg la restaurante, se plimbă cu instalaţiile de cablu sau beneficiază de activităîţi specifice zonelor în care călătoresc. Aceste tichete vor fi un stimulent pentru angajat şi angajatorul va fi convins că acel angajat va merge în vacanţă, îşi va încărca bateriile şi se va întoarce odihnit", a mai spus secretarul de stat. O altă noutate va fi eliminarea limitării la 10% a comisionului perceput de agenţiile de turism.
Combustibilii, tutunul şi alcoolul se scumpesc din nou
Accizele vor fi calculate anul viitor la un curs de 4,5223 lei/euro, anunţat ieri de Banca Centrală Europeană (BCE), rata de schimb fiind cu 5,2% mai mare faţă de cea utilizată în acest an, de 4,3001 lei/euro. Nivelul accizei în lei este stabilit, potrivit Codului Fiscal, prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar anunţat de Banca Centrală Europeană pentru prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent. Cursul de schimb anunţat la 3 octombrie 2011 a fost cu numai 0,8% mai mic faţă de cel folosit la calculul accizelor pentru anul precedent. Accizele sunt plătite în prezent pentru producţia de alcool şi băuturi alcoolice, tutunul prelucrat, produse energetice şi cafea. De exemplu, în prezent, acciza la motorină este de 1.608 lei, iar de anul viitor va urca la 1.768 lei, ceea ce se va traduce printr-o creştere a preţurilor cu 16 bani pe litrul. Încasările din accize la bugetul general consolidat au urcat în primele opt luni cu 9,5%, la 13,65 miliarde lei. Ponderea accizelor în total venituri este de peste 10,9%. La rectificarea bugetară efectuată în luna august, Guvernul a revizuit în scădere estimările de încasări din accize cu 918,6 milioane lei, 0,2% din PIB, acestea fiind anticipate să ajungă la 19,04 miliarde lei. Estimările iniţiale erau de 19,96 miliarde lei.
Planul “B” pentru Oltchim: intrarea în lichidare voluntară
Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional, prin memorandumul anexat ultimei scrisori de intenţie, că Oltchim (OLT) va fi trecută în lichidare voluntară dacă privatizarea eşuează, premierul Victor Ponta susţinand ulterior că societatea va intra în acest caz în administrare specială. Intrarea combinatului Oltchim în procedură de licihidare voluntară a fost prevăzută distinct în memorandumul transmis către Fondul Monetar Internaţional (FMI) la finalul misiunii de evaluare din luna august, fiind pentru prima dată cand o astfel de obligaţie este inserată într-un document final al Guvernului trimis Fondului. În memorandumul sunt prevăzute etapele aferente privatizării, care au şi fost îndeplinite, cu obligaţia suplimentară ca Oltchim să treacă în lichidare voluntară în cazul unui eşec al privatizării. Documentul prevede astfel publicarea prospectului de privatizare pană la jumătatea lunii august, cu intenţia desemnării unui caştigător al licitaţiei pană la jumătatea lunii septembrie. "Dacă privatizarea eşuează, compania va fi trecută în lichidare voluntară", este angajamentul asumat suplimentar de Guvern. Ulterior trimiterii acestui document către FMI şi pe fondul negocierilor cu Dan Diaconescu pentru privatizarea Oltchim, premierul Victor Ponta a declarat că societatea va fi trecută în administrare specială dacă preţul pe acţiuni nu va fi plătit pană luni, 1 octombrie. Contactat, preşedintele preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Reorganizare şi Lichidare, Arin Stănescu, a amintit că lichidarea voluntară a unei companii de stat sau private impune numirea unui lichidator, nu a unui administrator special, de către Adunarea Generală a Acţionarilor şi presupune, în final, închiderea companiei respective. Dan Diaconescu a declarat ieri că pană în prezent nu au avut loc "discuţii reale" privind preluarea acţiunilor la Oltchim şi că va acţiona statul în judecată dacă va fi eliminat de la negocieri. El a afirmat totuşi că a avut loc "o schimbare de situaţie" şi că ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, şi-a cerut scuze în numele Guvernului pentru acuzaţii aduse lui Diaconescu. "Avem o răsturnare de situaţie. în ultima oră şi jumătate am fost în biroul domnului Chiţoiu, care ne-a primit cu maximă amabilitate. Noi am cerut această întalnire, negocierile intraseră într-un oarecare impas", a afirmat Diaconescu. El a caştigat săptămana trecută licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim, după ce a oferit 203 milioane de lei (45 milioane de euro), cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat.
Privatizarea CFR Marfă se face după un model care a eşuat
Guvernul va relaxa semnificativ condiţiile impuse eventualilor investitori la CFR Marfă legate de cuantumul garanţiei şi al taxei de participare la licitaţia de privatizare, cum a procedat şi în cazul Oltchim, solicitand în acelaşi timp dovezi privind experienţa în domeniu şi resursele financiare. Condiţiile legate de cuantumul garanţiei şi al taxei de participare percepute la licitaţia de privatizare a CFR Marfă au fost introduse într-un nou proiect al strategiei de vanzare a companiei, datat 24 septembrie, care diferă substanţial de forma lansată în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Transporturilor la 11 septembrie, în ceea ce priveşte cele două condiţii. Guvernul intenţionează să vandă prin licitaţie cu strigare un pachet de acţiuni reprezentand 100% din capitalul social al CFR Marfă, precum şi pachetul care va fi deţinut de stat în urma conversiei datoriilor societăţii în acţiuni şi cel rezultat în urma compensării datoriilor CFR Marfă către CFR S.A. În proiectul de strategie aflat încă pe site-ul ministerului de resort este prevăzut că garanţia de participare la licitaţie care va fi impusă investitorilor interesaţi va reprezenta 20 % din valoarea nominală a pachetului de acţiuni scos la vanzare (52,7 milioane lei), iar taxa de participare la licitaţie pentru fiecare investitor/grup de investitori se va ridica la 5% (13,1 milioane lei, respectiv 2,9 milioane euro) din valoarea nominală a pachetului de acţiuni. Valoarea nominală a întregului pachet de acţiuni deţinut de stat la CFR Marfă şi oferit spre vanzare se cifrează la 263,9 milioane lei. Aceste condiţii au fost însă modificate în scădere drastică, iar noul proiect al strategiei de privatizare a CFR Marfă, obţinut de MEDIAFAX, impune o garanţie de participare cuprinsă între 3% şi 20% din valoarea nominală a pachetului de acţiuni şi o taxă de participare în sumă fixă de doar 20.000 euro. O procedură similară a fost efectuată de Guvern şi în cazul licitaţiei pentru Oltchim, unde cuantumul garanţiei de participare a fost redus în două săptămani de la 34,4 milioane lei, valoare similară capitalului social, la 564.303 lei, iar taxa de participare la licitaţie a fost fixată la doar 5.456 lei.
Rompetrol şi Poşta Romană nu mai vand roviniete
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania (CNADNR) a anunţat că de ieri Rompetrol şi Poşta Romană nu mai vand roviniete. "Din motive care ţin de respectarea legislaţiei în vigoare, convenţiile încheiate de către CNADNR cu Poşta Romană şi cu Rompetrol Downstream nu au putut fi prelungite", se arată într-un comunicat al Companiei de Drumuri. CNADNR nu a oferit alte informaţii pe această temă. Taxa de utilizare a reţelei de drumuri naţionale poate fi achitată, în continuare, la ceilalţi distribuitori, respectiv OMV Petrom, MOL Romania, UNTRR, Automobil Clubul Roman, firmele Pasaj, Carisima, Medina Trans Spedition, Scala Assistance, Speedy Driver, TDH Max Insurance, Peter SM 2012 şi la CNADNR.
foto: truckandvan.ro
Rezervele valutare au urcat cu 1,47 miliarde euro
Rezervele valutare ale BNR au crescut în septembrie la 32,42 miliarde euro, de la 30,95 mld.euro la finele lunii august, pe fondul alimentării conturilor Ministerului Finanţelor inclusiv cu 812,1 milioane.euro din emisiunea de euroobligaţiuni şi al veniturilor din administrarea rezervelor internaţionale. În septembrie au avut loc intrări de 2,89 miliarde euro, reprezentand modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, incluzand suma de 812,18 milioane euro rezultată din emisiunea de euroobligaţiuni a ministerului, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele, arată BNR, într-un comunicat. Ieşirile au totalizat aproape 1,42 miliarde euro, reprezentand modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi din contul Comisiei Europene, plăţi de rate şi dobanzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele, potrivit băncii centrale. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 4,584 miliarde euro. Rezervele internaţionale ale Romaniei (valute plus aur) la 30 septembrie au fost de 37,011 miliarde euro, faţă de 35,352 miliarde euro la 31 august.
ING iese de pe piaţa de brokeraj din Romania
ING va închide operaţiunile de brokeraj din Romania, ca urmare a deciziei grupului de a se retrage la nivel global de pe toate pieţele unde are activităţi de brokeraj şi conexe (oferte publice, finanţări corporative), cu excepţia zonei Benelux şi a Poloniei, potrivit unor surse din piaţa de capital. În primele nouă luni, ING a intermediat pe bursa de la Bucureşti tranzacţii de 1,589 miliarde lei, plasandu-se pe locul trei în topul brokerilor. Banca a făcut parte în 2010 din consorţiul de brokeri care au intermediat listarea Fondului Proprietatea la BVB, alături de Raiffeisen Capital Investment şi BRD Groupe Societe Generale.
foto: businessmagazin.ro
Creditele neperformante din Grecia au atins 57 miliarde euro
Creditele neperformante din sistemul bancar elen au atins nivelul record de 57 miliarde euro, aproape un sfert din soldul împrumuturilor, de 232,3 mld. euro, alimentate de şomajul care a ajuns deja la 25%, şi ar putea creşte în contextul aşteptărilor privind continuarea recesiunii în anii următori. Presiunea creditelor neperformante este puternic resimţită de sistemul bancar şi conduce la nevoia de capital suplimentar, situaţie care ar agrava îndatorarea statului elen, scrie cotidianul Kathimerini. Cele mai multe credite neperformante sunt generate de companii, circa 33 miliarde de euro. împrumuturile ipotecare nperformante, care se apropie de circa 20% din soldul pe acest segment, urmează cu 15 miliarde de euro. Pe finanţări de consum şi carduri de credit, împrumuturile neplătite de peste 90 de zile se ridică la 30% din sold. Un alt factor îngrijorător este că împrumuturile ipotecare şi de consum au ajuns la un nivel ridicat al neperformantelor în pofida facilităţilor la plată acordate de bănci pentru circa 665.000 de credite, totalizand 20 miliarde de euro.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
