Operatorii telecom vor plăti 682 milioane euro pentru licenţe
Cosmote, Orange, RCS&RDS, Vodafone şi 2K Telecom vor plăti 682,14 milioane euro pentru licenţele telecom în frecvenţele de 800, 900, 1.800 şi 2.600 MHz, suma fiind sub valoarea de pornire a licitaţiei, de 726,8 milioane euro. Anunţul a fost făcut luni de autoritatea de reglementare în comunicaţii, ANCOM. Defalcat, Vodafone Romania va plăti 228,52 milioane euro, Orange Romania 227,14 milioane euro, Cosmote Romania 179,88 milioane euro, RCS&RDS 40 milioane euro, iar 2K Telecom 6,6 milioane de euro. O parte din spectrul achiziţionat vizează furnizarea de servicii telecom 4G (generaţia a patra). Calculată după costul de pornire al licenţelor, valoarea licitaţiei se ridica la 726,8 milioane de euro. În urma licitaţiei, Cosmote Romania şi-a adjudecat un bloc în banda de 800 MHz, două blocuri în banda de 900 MHz, 5 blocuri în banda de 1.800 MHz şi 2 blocuri în banda de 2.600 MHz, valabile pentru perioada 2014 - 2029. Astfel, operatorul şi-a reînnoit drepturile de utilizare asupra portofoliului de spectru deţinut în prezent, majorandu-l totodată cu 58%. Orange Romania a obţinut două blocuri în banda de 800 MHz, două blocuri în banda de 900 MHz, 4 blocuri în banda de 1.800 MHz şi 4 blocuri în banda de 2.600 MHz, valabile pentru perioada 2014 - 2029. De asemenea, Orange Romania a caştigat şi licenţe pe termen scurt în banda de 900 MHz - 5 blocuri, respectiv în banda de 1.800 MHz - 3 blocuri, valabile pentru perioada 1 ianuarie 2013 - 5 aprilie 2014. Operatorul va beneficia de licenţe pentru un portofoliu de resurse de spectru cu 84% mai mare decat în prezent. RCS&RDS şi-a adjudecat un bloc în banda de 900 MHz, valabil pentru perioada 2014 - 2029. Odată cu intrarea în banda de 900 MHz, RCS&RDS şi-a majorat portofoliul de spectru cu 29%. Vodafone Romania a caştigat două blocuri în banda de 800 MHz, două blocuri în banda de 900 MHz, 6 blocuri în banda de 1.800 MHz şi un bloc de 15 MHz în banda de 2.600 MHz, valabile pentru perioada 2014 - 2029. De asemenea, operatorul a caştigat şi licenţe pe termen scurt în banda de 900 MHz - 5 blocuri, respectiv 3 blocuri în banda de 1.800 MHz, valabile pentru perioada 1 ianuarie 2013 - 5 aprilie 2014. Vodafone Romania va beneficia de licenţe pentru un portofoliu de resurse de spectru cu 78% mai mare decat în prezent. Compania 2K Telecom a caştigat două blocuri de 15 MHz în banda de 2.600 MHz, valabile pentru perioada 2014 - 2029. Taxele de licenţă urmează a fi achitate eşalonat, în funcţie de blocurile de frecvenţe aferente, pană la data de 30 noiembrie 2012, respectiv 30 iunie 2013, cu excepţia licenţelor valabile pană în banda de 900 MHz, respectiv 26 milioane de euro/bloc pană la 30 noiembrie 2012, potrivit ANCOM. Ofertele celor cinci operatori au fost depuse în 14 august, iar şase zile mai tarziu au fost validate de comisia de specialitate a instituţiei. Licitaţia propriu-zisă pentru spectru a început la 10 septembrie, cand au avut loc două runde primare, la finalul cărora ANCOM a anunţat că procesul va continua a doua zi cu noi runde, în condiţiile în care cererea a depăşit oferta în cel puţin una dintre categorii.
Rata creditelor neperformante atrase de IMM-uri se apropia de 20%
Rata creditelor neperformante atrase de IMM-uri a ajuns la sfarşitul anului trecut la aproape 20%, faţă de 2% la începutul crizei, în octombrie 2008, cele mai riscante industrii fiind construcţiile, industria prelucrătoare şi comerţul, potrivit reprezentanţilor Fondului Roman de Contragarantare. "Rata creditelor neperformante generată de IMM-urile contragarantate de Fondul Roman de Contragarantare a fost de 4,2%, comparativ cu 18,8% pentru total IMM-uri în decembrie 2011", a declarat luni, într-o conferinţă de presă, preşedintele directoratului Fondului, Ioan Hidegcuti. El a arătat că împrumuturile în valută au devenit mai riscante în ultimul timp, chiar şi cele pe termen scurt, avand în vedere că sectorul bancar este puternic dependent de finanţatarea străină, reprezentand peste 85% din total. "Riscul de credit generat de IMM-uri este ascendent, chiar dacă, după părerea personală, există un fetiş aici, pentru că IMM-urile n-au fost niciodată foarte tonice în portofoliul băncilor. S-a continuat tendinţa ascendentă de la începutul crizei", a spus Hidegcuti. El a menţionat că rata creditelor neperformante variază invers proporţional cu mărimea companiilor. Dacă cele mai riscante domenii care atrag credite sunt construcţiile, industria prelucrătoare şi comerţul, cele care onorează cel mai bine serviciul către bănci sunt agricultura şi utilităţile. Hidegcuti a arătat că accesul la finanţare, odată cu aplicarea reglementărilor internaţionale Basel III, va fi şi mai complicat. Pentru îmbunătăţirea creditării, Fondul de Contragarantare propune stimularea finanţării sectoarelor de activitate de tip "tradables", precum agricultura, şi a sectoarelor inovative, pentru reindustrializarea Romaniei, generarea de valoare adăugată mai mare şi îmbunătăţirea calităţii portofoliilor băncilor. Totodată, creditarea trebuie să fie mai echilibrată pe monede, astfel încat creditele în valută să fie orientate în special către debitorii acoperiţi la riscul valutar.
ANEIR: Exporturile pot depăşi 50 miliarde euro în acest an
Exporturile Romaniei ar putea depăşi în acest an pragul de 50 miliarde euro, dar atingerea acestei ţinte depinde de clarificarea situaţiei Oltchim Ramnicu Valcea (OLT) şi menţinerea angajamentelor Ford, potrivit Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din Romania (ANEIR). La finele anului trecut, ANEIR preconiza pentru acest an livrări la extern de 50 miliarde euro. "Nu mi-am pierdut speranţa că vom reuşi să ajungem la nivelul anunţat. Pe datele de acum, nu avem motive să credem că vom ajunge la 50 miliarde euro exporturi, avand în vedere că sunt două capacităţi de producţie, Ford şi Oltchim, care n-au mai livrat nimic de luni. Dacă situaţia Olchim se clarifică şi Ford îşi menţine angajamentele, putem spera să ajungem la cele 50 miliarde euro, la sfarşitul acestui an", a declarat, Mihai Ionescu, secretar general al ANEIR şi co-preşedinte al Consiliului de Export al Romaniei. Criza a produs modificări radicale în structura de export, prin pierderea a circa 6.000 de exportatori şi căderea unor ramuri importante. Dacă în 2008 primele locuri la export erau ocupate de metalurgiei, petrochimie şi industria uşoară, anul trecut aceste trei sectoare au căzut de pe podium. Ionescu a arătat că în decembrie anul trecut exportatorii romani s-au situat pe primul loc în competiţia cu ţările europene în privinţa recuperării din criză. "La această reuşită au contribuit şi IMM-urile, chiar dacă în topul exportatorilor direcţi IMM-iştii sunt nesemnificativi. Din cei 17.500 de exportatori, 1.000 de exportatori fac 85% din exportul ţării, iar restul au activităţi nesemnificative faţă de marile companii", a spus Ionescu. El a arătat că sunt foarte mulţi antreprenori din randul IMM-urilor care nu se încadrează în categoria de exportatori direcţi, dar sunt exportatori indirecţi, recomandand băncilor să consulte profilul de exportator, întrucat acesta este un motiv suplimentar să sprijine acele companii. Ionescu recomandă exportatorilor să îşi calculeze preţurile la un curs de 4,4 lei/euro şi importatorilor la 4,2 lei/euro şi spune că BNR a devenit un aliat al exportatorilor. "Dacă în anii anteriori intrării în UE strigam în faţa BNR «Isărescu, nu uita, banca asta nu e a ta!», cerand demisia lui şi a Consiliului de Adminitraţie, de atunci ne-am apropiat comunicarea, înţelegand mai bine ce poate să facă banca. Astăzi, banca centrală e principalul aliat al exporturilor, şi vrem să credem că va fi în continuare", a afirmat Ionescu. Anul trecut exporturile au totalizat 45,01 miliarde euro, în creştere cu 20,5%.
Patronii cer băncilor să aibă mai mare înţelegere faţă de clienţi
Antreprenorii vor să găsească la bancă un specialist care să vină cu soluţii de produs la probleme şi necesităţi specifice, aşa cum face un doctor, iar instituţiile de credit trebuie să renunţe la atitudinea de superioritate, potrivit lui Adrian Izvoranu, şeful unei confederaţii patronale. "Ar trebui să am bancherul meu, ca şi cum m-aş duce la doctor, să-i spun ce am nevoie şi să-mi ofere o soluţie de produs", a declarat ieri, într-o conferinţă de presă la BNR, Adrian Izvoranu, directorul Confederaţiei Patronale a Industriei, Serviciilor şi Comerţului din Romania. El a spus că nu înţelege de ce Romania nu are un sistem bancar precum cel predat la şcoală, împărţit în bănci comerciale, bănci de investiţii şi bănci de economii. "Nu pot să mă duc la banca comercială şi să găsesc înţelegerea pentru investiţia pe care vreau să o fac", a apreciat Izvoranu. El a arătat că băncile trebuie să înţeleagă că este necesar să-şi schimbe atitudinea, dacă doresc să aibă o relaţie de parteneriat cu antreprenorii, pentru că în caz contrar frmele găsesc alternative la sistemul "greoi" al băncilor. "Nu vă puteţi închipui ce dimensiuni are trocul în Romania", a spus Izvoranu. El şi-a exprimat nemulţumirea privind atitudinea de superioritate a băncilor faţă de antreprenori. "Băncile nu reprezintă mediul, noi reprezentăm mediul, pentru că antreprenorii îşi asumă riscuri, antreprenorii produc banii pe care îi gestionează băncile", a spus Izvoranu. Totodată, referindu-se la sistemul internaţional de reglementări Basel, aplicat băncilor, reprezentantul organizaţiei patronale a arătat că băncile sunt protejate prin acest program, fiind astfel favorizate comparativ cu antreprenorii. "Aş vrea şi eu un Basel la mine la firmă, care să mă protejeze de rău-platnici. De ce eu n-am un sistem de protecţie ca băncile?", s-a întrebat Izvoranu
100.000 de străini, interesaţi de servicii de sănătate în Romania
Circa 100.000 de străini vin anual în Romania pentru servicii de sănătate, de peste trei ori mai puţini decat înainte de 1989, marea majoritate în staţiuni balneare, a declarat luni Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronatelor din Turismul Balnear (OPTBR), la o conferinţă de specialitate. "În Romania, în staţiunile balneare merg anual circa un milion de persoane, dintre care aproximativ 100.000 sunt străini. Sunt cateva pieţe tradiţionale de pe care vin, Israel, Germania şi, mai nou, Italia", a spus Rădulescu. El a afirmat că majoritatea străinilor ajung la Covasna şi Herculane, pentru probleme cardiovasculare şi de tratament al reumatismului şi, mai nou, pe zona de wellness şi spa la Felix. "Faţă de oferta noastră turistică recunoscută, cea geriatrică, din acest punct de vedere avem un regres. Înainte de 1989 veneau în staţiunile balneare peste 300.000 de turişti străini pe an", a afirmat Rădulescu. Scăderea este explicată prin lipsa promovării şi prin degradarea unor produse, cum este cel geriatric, care abia în ultimii ani a început să revină. Potrivit oficialului patronatului, cheltuiala medie de persoană pentru un străin care vine la tratament în Romania este de circa 800 de euro de persoană, incluzand cazarea şi masa. Din aceste date reiese că Romania caştigă anual de la cei 100.000 de străini aproximativ 80 de milioane de euro.
Toyota vrea să introducă 21 de modele hibrid
Grupul nipon Toyota a anunţat, ieri, planuri pentru lansarea în următorii trei ani a 21 de noi modele echipate cu motoare hibrid, care funcţionează pe benzină şi energie electrică, şi estimează pentru această perioadă vanzări anuale de cel puţin un milion de unităţi, potrivit MarketWatch. "Avem în plan să lansăm, la nivel mondial, 21 de modele noi sau complet schimbate", a declarat, într-o conferinţă de presă, Takeshi Uchiyamada, vicepreşedinte al Toyota şi şeful diviziei de cercetare-dezvoltare. Producătorul auto nipon estimează că piaţa globală a modelelor hibrid va trece probabil de un milion de unităţi în acest an, majoritatea maşini Toyota, şi anticipează că propriile vanzări vor depăşi acest prag în fiecare an în intervalul 2013-2015. Chiar dacă planurile ilustrează încrederea Toyota în strategia hibrid, grupul admite că trebuie reduse în continuare costurile pntru a creşte profitabilitate şi a majora vanzările. "Profiturile din maşinile convenţionale pe benzină sunt încă mai mari, astfel că trebuie să reducem costurile tehnologiei hibrid mai mult pentru a promova expansiunea", a spus Uchiyamada.
Mecca energiei solare
Mecca, vizitată anual de milioane de pelerini atraşi de cel mai sfant loc al islamului, vrea să devină primul oraş din Arabia Saudită care operează o centrală de mari dimensiuni pentru generarea de energie regenerabilă, scrie Bloomberg. Autorităţile locale vor să aleagă la începutul anului următor, dintr-un grup de 20 de ofertanţi, investitorul care va construi şi opera facilităţi ce vor produce 385 GWh pe an, incluzand o capacitate de energie solară de 100 de MW pe an, a declarat primarul din Mecca, Osama al-Bar. "Niciun oraş din Arabia Saudită nu deţine active de generare de energie, iar noi vrem să fim primii care avem centrale", a spus al-Bar într-un interviu acordat în capitala saudită, Riad. Planurile sunt ultimele indicii că regatul saudit îşi accelerează eforturile de a-şi diversifica sursele de energie, întrucat creşterea economiei şi a populaţiei ar putea eroda statutul Arabiei Saudite de cel mai mare exportator de petrol. Autorităţile centrale vizează investiţii de 109 miliarde de dolari în energie solară, care ar trebui să asigure circa o treime din necesarul ţării pană în 2032, faţă de aproape nimic în prezent. Anul trecut, investiţiile în energie solară s-au ridicat la nivel global la 139 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.
