Libertăţile religioase sunt de fapt tot mai îngrădite în lume
Şaizeci şi cinci la sută - faţă de 70 la sută anul precedent - dintre cei aproximativ şapte miliarde de locuitori ai planetei trăiau la acea dată în ţări unde există "fie restricţii religioase decise de către guverne, fie o ostilitate în privinţa unei religii din partea unor grupuri de persoane", anunţă Pew. "A fost o creştere a restricţiilor religioase în ţările unde nivelul lor era anterior scăzut sau moderat, între care Statele Unite", adaugă raportul de 86 de pagini, care face parte dintr-o serie a secţiunii "Forum asupra religiei şi vieţii publice" a institutului de cercetare.
China este ţara care arată cel mai înalt nivel de restricţii impuse de către Guvern, în timp ce în Pakistan, India, Israel şi Teritoriile Palestiniene ostilitatea socială este mai puternică, traducându-se prin violenţe şi hărţuiri. Şase ţări - Afganistan, Egipt, Indonezia, Rusia, Arabia Saudită şi Yemen - prezintă ambele caracteristici.
Menţionând Statele Unite, raportul citează tentativele eşuate ale statului Tennesssee (sud) de a bloca ridicarea unei moschei şi ale statului Oklahoma (sud) de a interizce utilizarea în tribunale a referinţei la sharia, legea islamică. De asemenea, citează o creştere a plângerilor de descriminare la muncă ce au legătură cu religia şi "atentate legate la religie", precum masacrul al 13 persoane la Fort Hood, Texas (sud), de către un militar musulman american în 2009.
În Europa, Pew citează interzicerea în Elveţia de construire a noi minarete la moschei. Raportul aminteşte totodată închiderea a 20 de biserici în Indonezia la presiunea extremiştilor musulmani şi violenţele între creştini şi musulmani în Nigeria.
Creşterea restricţiilor "provine din factori multipli, între care creşterea numărului crimelor, acţiunilor răuvoitoare şi violenţelor declanşate de ura religioasă, prejudecăţile şi ingerinţa din ce în ce mai mare a guvernelor în treburile religioase", concluzionează Pew.
Fără văl musulman, dar şi fără kipa evreiască
Liderul extremei drepte din Franţa, Marine Le Pen, a cerut vineri interzicerea valului islamic şi a kipei evreieşti în spaţiul public, inclusiv pe stradă. Această interdicţie ar trebui să se aplice în "magazine, în transportul în comun, pe stradă", a afirmat ea într-un interviu acordat pentru cotidianul Le Monde, pe fondul tensiunilor dintre lumea musulmană şi Occident, scrie AFP. Este "evident că, dacă suprimăm vălul, suprimăm şi kipa în spaţiul public", spune preşedintele Frontului Naţional. Întrebată despre încălcarea libertăţilor fundamentale, Marine Le Pen răspunde: "Depinde ce consideraţi dv. libertate. Este interzis să te plimbi dezbrăcat pe stradă". În programul electoral pentru prezidenţialele din 2012, aceasta pleda pentru interzicerea "portului vălului sau a oricărui alt simbol religios ostentativ", în "serviciile publice administrative care depind de stat sau de colectivităţile teritoriale". Acum, ea se pronunţă pentru "o aplicare strictă a legii din 1905" privind laicitatea: "nicio finanţare, directă sau indirectă, pentru moschei. Nicio finanţare externă, în afara cazurilor de convenţii reciproce".
