Plouă cu promisiuni în apropierea campaniei electorale Guvernul vrea mai multe sporuri pentru bugetari
Guvernul a propus FMI dublarea limitei maxime de valabilitate a unui contract colectiv de muncă, posibilitatea prelungirii acestui contract de mai multe ori decat o singură dată şi eliminarea interdicţiei ca în contracte să fie incluse alte drepturi în bani şi natură decat cele din legea în vigoare. În acelaşi timp, conform propunerilor Guvernului către Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană şi Banca Mondială, prelungirea contractului colectiv de muncă nu va mai fi limitată la cel mult 12 luni, extinderea urmand să fie posibilă de cate ori părţile, respectiv societatea şi sindicatele, convin asupra acestui lucru şi pe o durată cel mult egală cu durata iniţială a contractului. Propunerile modifică forma actuală a Codului de Dialog Social şi au fost primite din partea mai multor organizaţii sindicale şi patronale. În primăvara anului trecut, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru Codul de Dialog Social, anunţand la acea dată că astfel contractul colectiv de muncă la nivel naţional îşi încetează existenţa, iar salarii mai mari decat salariul minim garantat în plată aprobat de Guvern vor putea fi negociate doar la nivel de unitate, liderii sindicali naţionali pierzand astfel "obiectul muncii" legat de semnarea contractului colectiv la nivel naţional. Guvernul, condus atunci de Emil Boc (PDL), arăta că este nevoie de o lege a dialogului social "de dreapta", după modificarea Codului Muncii. În document se propune şi abrogarea prevederii actuale care stabileşte că prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în natură, altele decat cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal. Este abrogată şi regula conform căreia drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor şi nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. în aceste condiţii, în contractele colective de muncă va fi posibil să fie introduse, de exemplu, şi alte sporuri salariale, care exced restricţiile legale actuale. Prin legea salarizării unitare în sectorul bugetar, adoptată în 2009, sporurile nu pot depăşi 30 la sută din salariul de bază. În scrisoarea transmisă instituţiilor financiare internaţionale de către ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, se arată că propunerile au fost primite de la o parte dintre partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional, pe baza criticilor formulate de experţii Organizaţiei Internaţionale a Muncii, şi urmăresc "restabilirea echilibrului între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali".
Societăţile de stat au devenit fabrici de fier vechi
Din cele 700 de societăţi aflate în portofoliul AVAS jumătate sunt în procedură de insolvenţă
Preşedintele AVAS, Marius Obreja, afirmă că multe societăţi comerciale din Romania au fost transformate în fier vechi, în ultimii ani, avand în vedere numărul mare de insolvenţe urmate de falimente, unele cazuri fiind în cercetare la DNA, în atenţia Corpului de control sau a autorităţilor fiscale. Prezent, vineri, într-o conferinţă de presă la Prefectura Arad, preşedintele AVAS, Marius Obreja, a declarat că în ultimii trei ani rata intrării în insolvenţă a crescut de patru ori. "Dacă pană în 2009 rata era de 20 la sută, după acest an a crescut spre 80 sau 85 la sută. Acum sunt în procedură de insolvenţă 11.000 de dosare. Rata revenirii în activitate este apropiată de zero, nu ştiu dacă avem un exemplu de societate intrată în insolvenţă cu reîntoarcere în stare de funcţiune", a spus Obreja. El a adăugat că "planurile de reorganizare au fost nereuşite şi făcute pe perioade foarte scurte de timp". Obreja a precizat că din portofoliul de 700 de societăţi al AVAS, jumătate sunt în proceduri de insolvenţă. "S-a vandut foarte mult fier vechi în ultimii ani", a spus Obreja, care, în urma întrebărilor puse de jurnalişti pe acest subiect, a lăsat să se înţeleagă că din punctul său de vedere multe societăţi au fost lichidate cu scopul de a fi valorificate la fier vechi. "Se poate observa din acest ritm al intrărilor în procedură de insolvenţă şi apoi imediat în faliment şi lichidare, că multe societăţi comerciale au fost transformate în fier vechi. Ar fi interesant să vedem care a fost cantitatea în tone a fierului vechi exportat din Romania, e o analiză foarte interesantă dacă cineva ar putea să o facă", a spus Obreja. Preşedintele AVAS a declarat că au fost identificate şi cazuri de falimente suspecte, care sunt în atenţia procurorilor sau a Corpului de control, "dar informaţiile sunt folosite în interiorul Guvernului". "Deja în scurta noastră experienţă de conducere la AVAS avem sesizări ale DNA şi înaintate Corpului de control al primului ministru şi către organele fiscale. Unul dintre cazurile care este pentru noi didactic şi care o să ocupe loc şi în media este Fortus Iaşi, unde AVAS vrea să oprească alunecarea spre lichidare", a mai spus Marius Obreja.
5.000 de păgubiţi FNI vor afla în această toamnă cum vor fi plătiţi
Preşedintele AVAS, Marius Obreja, a declarat, ieri, că în această toamnă va fi emis un act normativ prin care se va putea face o predictibilitate a despăgubirilor pentru cei 5.000 de păgubiţi FNI care nu şi-au primit banii şi au de încasat 35 de milioane de lei. Marius Obreja a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută la Prefectura Arad, că au fost plătiţi 75 la sută din păgubiţii FNI, iar 5.000 de persoane mai aşteaptă să le fie restituite bani, în total 35 de milioane de lei. Întrebat de jurnalişti cand crede că vor putea fi făcute plăţile, preşedintele AVAS a spus că în toamna acestui an va fi emis un act normativ prin care se va putea face o predictibilitate a despăgubirilor. "Din cauza numărului mare de cereri, AVAS a avut probleme majore în a face aceste plăţi ritmic. Au fost perioade în care conturile noastre au fost blocate cu titluri executorii depuse de către păbubiţi care îşi aşteptau restituirea sumelor. Apreciem că undeva în această toamnă, pe baza unui act normativ care urmează să iasă, vom putea face o predictibilitate a despăgubirilor, pentru că în momentul de faţă ritmul plăţilor nu mai ţine de noi, ci de aceste titluri executorii", a declarat preşedintele AVAS. Marius Obreja s-a aflat la Arad pentru a vizita cateva fabrici şi pentru o întalnire cu oameni de afaceri locali, cărora le-a prezentat “oportunităţile din portofoliul AVAS”. În aprilie anul trecut, fostul premier Emil Boc declara că AVAS trebuie să plătească 100 milioane de euro ca despăgubiri pentru depunătorii Fondului Naţional de Investiţii, la care se adaugă noi sentinţe judecătoreşti privind alte plăţi de sute milioane euro din cauza greşelilor la FNI, bani care puteau fi folosiţi la salarii şi pensii. În luna februarie anul trecut, Guvernul a decis ca sumele repartizate AVAS de la bugetul de stat să nu mai poată fi executate silit pană la 31 decembrie 2013, justificand decizia prin faptul că, la AVAS, conturile sunt blocate integral şi nu pot fi efectuate niciun fel de plăţi, ca urmare a popririlor instituite de executorii judecătoreşti în temeiul unor titluri executorii a căror valoare cumulată la 1 februarie 2011 este de 176,1 milioane lei.
Primii care au pus mana pe iPhone 5 în Japonia au fost hoţii
Mai mulţi hoţi din Japonia au "înhăţat" aproape 200 de smartphone-uri iPhone 5 înainte ca aceastea să intre la vanzare vineri dimineaţa, scrie cotidianul american Wall Street Journal (WSJ). În timp ce mii de fani înfocaţi erau aliniaţi în faţa magazinelor din mai multe ţări, poliţia din Osaka a anunţat că 191 de smartphone-uri au fost furate în orele de dinaintea lansării. Trei magazine au fost vizate la intervale scurte de timp în metropola niponă, într-un neobişnuit lanţ de furturi vizand cel mai dorit telefon al momentului. "Telefoanele şi hoţii se află încă în libertate", scrie WSJ. Furturile sunt un aspect mai puţin obişnuit al freneziei care a însoţit lansarea celui mai recent produs Apple, dar va creşte, probabil, problemele de livrare, notează publicaţia. Clienţii din Australia, Japonia şi Hong Kong au început să cumpere vineri iPhone 5, indicand o cerere solidă pentru smartphone. iPhone 5 intră la vanzare vineri în mai multe ţări, Australia fiind urmată de Japonia, Singapore, Hong Kong, Franţa, Germania şi Marea Britnie, Statele Unite şi Canada. Compania americană a anunţat că precomenzile pentru iPhone 5 au atins un nou record, de 2 milioane de unităţi în prima zi. Potrivit Apple, următorii clienţi care au precomandat smartphone-ul trebuie să aştepte pană la o lună pentru livrare.
Costurile noului sediu al BCE vor sări de 1 miliard de euro
Costurile noului sediul de 45 de etaje al Băncii Centrale Europene (BCE), construit la Frankfurt, vor trece de 1 miliard de euro, a declarat Jorg Asmussen, membru al consiliului director al BCE, citat de portalul EUobserver. Cheltuielile vor fi cu circa 200 de milioane de euro mai mari faţă de bugetul iniţial de 850 de milioane de euro, a spus Asmussen la ceremonia care a marcat încheierea lucrărilor la structura clădirii. Pană în prezent fonduruile cheltuite se ridică la aproximativ 530 de milioane de euro, a spus el. Lucrările la cele două turnuri, de 43 şi 45 de etaje, cu o înălţime maximă de 185 de metri, au început în 2010. Noul sediu ar trebui să găzduiască toţi cei 2.600 de angajaţi ai BCE. De la înfiinţarea în 1998, BCE nu a deţinut un sediu propriu şi a închiriat actualul "turn euro" şi alte două clădiri din centrul oraşului Frankfurt
Licitaţia pentru autostrada Comarnic-Braşov, blocată a doua oară
Licitaţia CNADNR pentru consultanţă la reactualizarea studiului de fezabilitate aferent contractului de concesiune a tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov, în valoare estimată de 23,6 milioane lei fără TVA, a fost suspendată a doua oară de CNSC, pentru probleme privind caietul de sarcini. Decizia a fost luată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), după ce casa de avocatură "Boştină şi Asociaţii" a depus din nou o contestaţie faţă de modul de atribuire a acestui contract de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania (CNADNR). Licitaţia a mai fost suspendată în luna mai, pentru probleme privind documentaţia de atribuire. "Am depus această a doua contestaţie pentru că, pe de o parte, am considerat că unele din cerinţele autorităţii sunt în afara cadrului legislativ aplicabil procedurii şi a proiectului propus şi, pe de altă parte, deoarece autoritatea contractantă nu a modificat caietul de sarcini în conformitate cu deciziile anterioare ale CNSC. Odată ce Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale va opera modificările corespunzătoare reglementărilor în vigoare, vom participa la licitaţie", a declarat într-un comunicat avocatul asociat Mihai Marian, coordonatorul ariei de practică "Infrastructură", din cadrul Boştină şi Asociaţii. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a admis cererea casei de avocatură de a suspenda procedura de atribuire, în stadiul în care se află, pană la soluţionarea pe fond a cauzei.
Producţia la combinatul Oţelu Roşu va fi suspendată
Mechel va suspenda temporar în octombrie producţia la combinatul Oţelu Roşu, conform planurilor de încărcare a capacităţilor grupului rus din Romania, a transmis Mechel, după ce portalul Platts a scris, citand surse, despre închiderea combinatului pe termen nedefinit. Portalul Platts, parte a McGraw-Hill, a scris, citand surse de la Mechel Romania, că producătorul de oţel va închide în luna octombrie combinatul Ductil Steel Oţelu Roşu pe termen nedefinit, acesta fiind activul cu cele mai mari şanse să fie scos la vanzare. Sursele Platts au afirmat că este implementat un plan care prevedea închiderea permanentă a combinatului din ianuarie 2013, întrucat Oţelu Roşu este activul Mechel cu cele mai mari şanse de a fi scos la vanzare. Conform informaţiilor Platts, combinatul ar fi urmat să rămană închis pe termen nedefinit şi să fie repornit doar la îmbunătăţirea condiţiilor din piaţă. Mechel a redus în ultima perioadă producţia şi forţa de muncă la Campia Turzii, din cauza cererii reduse pentru produsele combinatului. Mechel Campia Turzii a început, în luna iunie, disponibilizarea colectivă a 800 de angajaţi, în trei etape, procesul urmand să se încheie în septembrie. Astfel, la Mechel Campia Turzii ar urma să mai rămană doar 238 din cei 1.050 de angajaţi.
