MOZAIC ECONOMIC Interes sporit pentru preluarea Oltchim
Caietul de sarcini pentru privatizarea Oltchim Ramnicu-Valcea (OLT) a fost cumpărat de 13 investitori, în majoritate companii străine, iar băncile care au creditat în trecut compania sunt dispuse să continue spijinirea combinatului chimic. "Numai ieri s-au vandut trei caiete de sarcini la Oltchim, în total am vandut peste zece. (...) O altă veste bună în curs de construire este că băncile nu au declinat în vreun fel disponibilitatea de a contribui. La nivelul băncilor, situaţia Oltchim este înţeleasă într-un cadru mai larg. Ele spun că sunt dispuse, alături de Ministerul Economiei, să participe la reluarea funcţionării Oltchim", a declarat miercuri şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Remus Vulpescu. În acelaşi timp, ministrul Economiei îl informat pe premier, în şedinţa de guvernul, că pană în prezent 12 firme au cumpărat caietul de sarcini pentru privatizarea Oltchim, Ponta atenţionandu-l să nu vorbească la microfon pentru că vrea să rămană "una şi bună", care să salveze locurile de muncă. "Problema Oltchim, domnul ministru, ceasul merge", i-a spus Ponta ministrului Economiei, Daniel Chiţoiu, la începutul şedinţei de guvern, în faţa jurnaliştilor. Fără să vorbească la microfon pentru a se auzi în sistemul de sonorizare, Chiţoiu i-a spus lui Ponta că procedurile sunt în desfăşurare şi vor fi finalizate marţi, 18 septembrie, adăugand că 12 investitori s-au arătat interesaţi pană în prezent de preluarea Oltchim, aceştia achiziţionand deja caietul de sarcini. "Marţi, pe 18? Bine, douăsprezece (caiete de sarcini-n.r.)? Doamne ajută! Nu, nu, nu! Nu spuneţi «douăsprezece» la microfon, vreau să rămană una şi bună care, în primul rand, să salveze locurile de muncă şi să dea o perspectivă în termen mediu şi lung pentru tot ceea ce înseamnă Oltchim, Arpechim şi tot ceea ce mai e de făcut", i-a transmis Ponta. În urmă cu două săptămani Guvernul a schimbat strategia de privatizare a Oltchim, prin vanzarea în procedură colectivă a pachetului de acţiuni deţinut de stat, respectiv 54,6% din capitalul social, şi a creanţelor Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) şi Electrica SA, reprezentand 1,8 miliarde lei sau 56% din datoriile companiei. "Luni am avut discuţii cu trei bănci mari creditoare ale Oltchim. Ieri (marţi – n.r.) am avut o întălnire cu 15 mari bănci. (...) Băncile ar vrea, corect şi normal, un management corespunzător la Oltchim pentru a continua să crediteze combinatul chimic. Multe credite din trecut nu au au fost plătite de Oltchim. (...) Este greu pentru Oltchim să ia noi credite dar credem că vom reuşi, băncile, de principiu, sunt de acord", a precizat Vulpescu. Ofertele cu preţul propus de investitorii interesaţi să cumpere combinatul vor fi deschise în 18 septembrie, iar în aceeaşi zi va urma licitaţia cu strigare. "La Oltchim una din probleme este şi reluarea operării, este cea mai urgentă, pentru că nici un due-dilligence nu se poate face pe o companie industrială oprită. Noi acum încercăm să asigurăm plata integrală a salariilor pe iulie şi credem că vom reuşi. Oltchim are de ieri conducere executivă operaţională", a adăugat Vulpescu. El a precizat că Oltchim va plăti în zilele următoare salariile restante din luna iulie, în timp ce luna august "rămane descoperită". Valoarea totală a salariilor pe care Oltchim trebuie să le achite lunar angajaţilor se ridică la trei milioane de euro, potrivit şefului OPSPI. Vechea conducere a Oltchim a demisionat săptămana trecută. La conducerea combinatului a fost desemnat directorul general adjunct, Radu Olaru, "cel puţin" pană la privatizarea Oltchim, a mai spus Vulpescu. Statul deţine, prin Ministerul Economiei, 54,8% din titlurile combinatului chimic.
Fondurile a patru programe europene vor fi diminuate
Este vorba despre programele legate de sectorul regional, mediu, transport şi competitivitate u în cazul acestora s-au descoperit neregularităţi în zona achiziţiilor publice
Comisia Europeană va reduce, prin corecţii financiare, din fondurile puse la dispoziţia Romaniei pentru programele legate de sectorul regional, mediu, transport şi competitivitate, din cauza unor neregularităţi identificate în zona achiziţiilor publice, au declarat surse oficiale. Începand cu 1 iulie, Romania nu a mai trimis către Comisia Europeană cereri de rambursare pentru aceste patru programe operaţionale, interval în care Executivul comunitar a analizat dacă autorităţile romane au respectat condiţiile asumate la finele anului trecut. În decembrie 2011, Comisia Europeană (CE) a permis reluarea plăţilor către Romania pentru aceste patru programe, dar cu condiţia ca autorităţile de la Bucureşti să îndeplinească pană la sfarşitul lunii iunie 2012 o serie de cerinţe legate de organizarea internă a autorităţilor de management şi de achiziţiile publice. "În urma analizei, Comisia Europeană a găsit o serie de neregularităţi de sistem legate de zona achiziţiilor publice şi va aplica anumite corecţii financiare. Aceste corecţii, care pot reprezenta cateva procente din fondurile alocate, vor fi negociate cu partea romană pentru fiecare program în parte", au afirmat sursele. În vara acestui an, preşedintele Traian Băsescu a declarat că, în luna august, Romania nu va primi "niciun euro" din fondurile europene, susţinand că "neoficial" plăţile sunt suspendate din cauza problemelor legale de verificarea proiectelor şi procedurilor. Premierul Victor Ponta a afirmat atunci că preşedintele are dreptate să se declare îngrijorat de situaţia fondurilor UE rezervate Romaniei, dar cu amendamentul că problemele existente datează din perioada 2009-2011, în mandatul fostului Guvern. Tot în vara acestui an, conform unui document oficial, reprezentanţii Comisiei Europene au transmis ambasadorului Romaniei la UE, printre altele, că în privinţa implementării programelor operaţionale sectoriale situaţia din Romania reprezintă "un element de îngrijorare deosebită" la nivelul Comisiei, din cauza capacităţii administrative extrem de slabe şi a deficienţelor constatate în funcţionarea sistemului de management şi control al fondurilor. în acest sens, s-a precizat că raportul Autorităţii de Audit transmis recent DG REGIO a relevat probleme serioase pentru două dintre cele patru programe evaluate (PO Regional şi POS Competitivitate), concluzia fiind aceea că sistemul de management şi control necesită îmbunătăţiri semnificative. Guvernul a transmis ca reacţie un comunicat în care a minimalizat importanţa atenţionărilor primite din partea Comisiei Europene, arătand că acestea reprezintă doar "o abordare generală" a Comisiei faţă de Romania privind implementarea Planului de absorbţie a fondurilor UE.
Romanii au băut cu 4% mai multă bere în primele şase luni
Consumul de bere din Romania a înregistrat pe primul semestru o creştere în volum de 4% faţă de perioada similară a anului trecut, însumand astfel 8,3 milioane de hectolitri, a anunţat ieri asociaţia Berarii Romaniei. "Iată că după o lungă perioadă în care piaţa berii a fost profund marcată de un context economic nefavorabil, mai exact la patru ani de la declanşarea recesiunii, se înregistrează prima creştere. Această evoluţie se datorează unui cumul de factori care a generat la nivel de piaţă reluarea unui trend pozitiv. Astfel, temperaturile ridicate şi Campionatul European de Fotbal au reuşit să creeze un context favorabil revenirii unor obiceiuri de consum pe care perioada de criză le modificase într-o mare măsură", a declarat într-un comunicat Hezy Ovadia, preşedintele asociaţiei Berarii Romaniei. Peste 98% din cantitatea de bere consumată în Romania este asigurată din producţia internă, piaţa berii înregistrand cel mai mic nivel al importurilor din industria alimentară. Puternic lovită de criza economică, care a indus o scădere majoră a puterii de cumpărare a romanilor, piaţa berii s-a confruntat începand din 2008 cu o contracţie importantă la nivelul consumului, scăderea cumulată în anii 2009 şi 2010 atingand 16%. Perioada de acalmie din 2011, cand piaţa a dat semne de stabilizare, a fost înlocuită în chiar primele trei luni ale anului 2012 de reluarea declinului. Scăderea consumului de bere la nivelul pieţei a avut în cei patru ani de recesiune implicaţii negative la nivelul întregii industrii. Astfel, în doar trei ani, numărul locurilor de muncă generate de industria berii la nivelul întregii economii, direct şi indirect, s-a redus cu de 21%, scăzand de la 96.400, la 76.000. În anul 2011, volumul total al pieţei berii a atins 17 milioane de hectolitri, menţinandu-se la nivelul anului precedent. Consumul de bere pe cap de locuitor în 2011 a fost de 89 litri. Cifrele asociaţiei Berarii Romaniei sunt confirmate şi de un studiu al GfK Romania. Acesta arată că cheltuielile romanilor pentru alimente au scăzut cu 2% în primul semestru, în timp ce sumele alocate pentru băuturi non-alcoolice şi bere au crescut cu 5%. "După un an 2011 în care inflaţia a avut un impact puternic asupra evoluţiei cheltuielilor gospodăriilor din Romania şi a adus scăderi volumice cu precădere pentru segmentul de produse alimentare, observăm în continuare o tendinţă negativă pentru aceste produse. În primele şase luni, valoarea cheltuită pentru alimente a scăzut cu 2%, în timp ce cheltuielile pentru băuturi non-alcoolice şi bere au crescut cu 5%. După o perioadă cu scăderi puternice înregistrate şi în segmentul produselor de îngrijire personală şi a locuinţei, valoarea cheltuită a început să aibă evoluţii pozitive", se arată într-un comunicat al companiei de cercetare.
Numărul pensionarilor a scăzut cu 100.000 de persoane
Numărul mediu de pensionari a scăzut în trimestru al doilea la 5,5 milioane de persoane, mai puţin cu 104.000 faţă de perioada similară a anului trecut şi 38.000 comparativ cu trimestrul precedent, în timp ce pensia medie a urcat cu circa 2%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statstică. Pensia medie lunară a fost în trimestrul II de 769 lei, mai mare cu 2,0% faţă de acelaşi trimestru al anului precedent şi cu 0,4% faţă de primul trimestru din acest an. Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 85,7% în totalul celor de asigurări sociale, respectiv 4,7 milioane de persoane. Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 778 lei în trimestrul II 2012, cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă depăşind 350 de lei (623 lei în judeţul Giurgiu faţă de 982 lei în Municipiul Bucureşti). Din cei 5,48 milioane de pensionari de asigurări sociale, 4,7 milioane au contribuit la asigurări sociale de stat, iar restul provin din agricultură, apărare, interne, SRI, pensionari de asigurări sociale din evidenţa Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional şi avocaţi. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de varstă a fost preponderent (71,7%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale, adică 3,9 milioane de persoane. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii – anticipată şi anticipată parţial – au reprezentat 2,3%. Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (actual - indemnizaţie socială), în trimestrul al doilea, a fost de 609.600 persoane, din care: 420.500 persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentand 8,9% din totalul pensionarilor din această categorie şi 189.100 persoane din randul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentand 30,3% din totalul acestora.
Peste o treime dintre fermieri se plang că nu au acces la credite
Peste o treime dintre fermieri afirmă că produsele bancare pentru agricultură sunt greu accesibile, din cauza documentaţiei prea greoaie şi a garanţiilor solicitate, potrivit unui studiu efectuat de BCR pe un eşantion de 200 de clienţi microfermieri. Totodată, o treime dintre respondenţii au spus că finanţările acordate de bănci sunt prea scumpe, iar 12% le consideră insuficiente, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, Sorin Mititelu, directorul managementului segmentelor retail din cadrul BCR. Printre motivele pentru care produsele bancare pentru agricultură sunt considerate greu accesibile se numără documentaţia solicitată (59,5%), garanţiile solicitate (50%), timpul mare de răspuns şi costurile pre mari (fiecare 33,3%). Circa 61% dintre microfermieri apreciază că adaptarea tehnologiilor la condiţiile climatice reprezintă principala prioritate pentru dezvoltarea afacerii, urmand în topul priorităţilor extinderea suprafeţei cultivate (52,14%), obţinerea de fonduri sau subvenţii de finanţare (41,8%) şi asigurarea afacerii de o firmă specializată (21,3%). Peste jumătate dintre respondenţi au ca problemă principală în această perioadă scăderea producţiei, iar lipsa de implicare a autorităţilor nemulţumeşte o treime dintre participanţii la studiu. Aceştia se mai confruntă cu lipsa lichidităţilor (27,8%) şi lipsa pieţei de desfacere (14,7%). Aproximativ 65% dintre microfirmele agricole îşi vor susţine afacerea în următorul an din fonduri proprii. Totodată, o treme din fermierii chestionaţi intenţionează să atragă o finanţare bancară pană la încasarea subvenţiei de la APIA.
Sony a lansat tableta Xperia S în Romania
Piaţa locală a tabletelor din gama premium, cu preţuri de peste 1.800 lei, va atinge 60-70.000 de unităţi pană la finele anului, nivel de circa trei ori mai ridicat decat în 2011, estimează directorul general al Sony Romania, Lucian Rădulescu. "În Romania, piaţa de tablete este încă subdimensionată, este loc pentru toată lumea, inclusiv pentru gama premium. în acest sens, Sony lansează pe piaţa locală noua tabletă Xperia S, cu preţuri variind între 1.900 şi 2.400 lei. Pentru acest an, mă aştept că se vor vinde 60-70.000 de unităţi din gama premium, dintr-un total estimat de 120.000 de tablete", a spus Rădulescu. El a adăugat că, pentru ultimul trimestru al anului, Sony şi-a propus să atingă o cotă de 20% din piaţa tabletelor premium, unde principalii concurenţi sunt Asus, Samsung şi Apple. "Avem ca ţintă de vanzări cifra de 3.000 de unităţi Xperia S. Distribuţia tabletelor se va face clasic, prin marile magazine de retail, iar în 2013 ne propunem să vindem şi prin operatorii telecom", a spus şeful Sony Romania. Anunţată la IFA Berlin 2012, tableta Xperia va fi vandută pe piaţa romanească la preţuri de 1.900 de lei, respectiv 2.400 de lei, în funcţie de specificaţiile tehnice.
Sinecură politică pentru un fost primar PSD
Fostul primar al municipiului Ploieşti Emil Calotă (PSD) a fost numit vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), prin decizie a premierului Victor Ponta. Emil Calotă a fost primar al municipiului Ploieşti pentru două mandate, în perioada 2000-2008. Ulterior, el a lucrat ca şi coordonator al Departamentului de Politici Urbane din cadrul Consiliului Naţional al PSD.
Grecia vrea să concesioneze 40 de insule
Guvernul elen va oferi spre concesionare, pentru perioade de pană la 50 de ani, 40 de insule nelocuite, pentru a reduce datoria de stat şi a reporni programul de privatizare convenit cu creditorii externi, care înregistrează întarzieri semnificative, transmite Bloomberg. "Am identificat insule care au teren bun, sunt apropiate de continent şi au o infrastructură bine dezvoltată, în acelaşi timp nefiind riscante din punct de vedere al securităţii naţionale. Legislaţia actuală nu ne permite să le vindem, şi nici nu vrem să facem asta", a declarat pentru Bloomberg Andreas Taprantzis, directorul executiv pentru proprietăţi imobiliare al Fondului de Dezvoltare a Activelor Statului din Grecia. Fondul trebuie să atragă 50 miliarde euro pană în 2020 din valorificarea activelor statului, angajament asumat de Grecia în acordurile de finanţare externă în valoare totală de 240 miliarde euro încheiate în ultimii doi ani. Premierul Antonis Samaras a afirmat că exploatarea comercială a unora dintre insulele Greciei ar putea genera veniturile la buget necesare pentru a convinge creditorii externă să continue finanţarea ţării. Lista include insule cu suprafeţe de la 500.000 metri pătraţi la 3 milioane metri pătraţi, care pot fi dezvoltate în staţiuni turistice premium sau de lux prin concesiuni pe 30-50 de ani, a afirmat Taprantzis.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
