Mozaic economic O companie franceză investeşte 3 miliarde de euro în parcuri eoliene în Romania
Grupul francez Filasa are în derulare în Romania proiecte de producţie a electricităţii în parcuri eoliene de peste 2.000 MW, care ar presupune o investiţie de aproximativ 3 miliarde de euro, şi intenţionează să intre şi pe zona producţiei de energie fotovoltaice, cu proiecte totale de 300 MW. Filasa a început anul trecut lucrările la primele parcuri eoliene din Romania, în judeţul Suceava. Proiectele din Suceava totalizează o putere instalată de peste 500 MW, cu o investiţie evaluată iniţial la 780 milioane de euro. "Între timp, am reevaluat proiectele din Suceava, la aproximativ 1 miliard de euro", a declarat directorul general al Filasa, Bernard Esquirol, la începerea lucrărilor la proiectele din judeţul Brăila. Investiţia de 3 miliarde euro este comparabilă cu costul de 4 miliarde euro al construcţiei reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă, care ar urma să aibă o putere totală de 1.400 MW. În Romania funcţionează în prezent centrale eoliene de aproape 1.400 MW, echivalentul puterii instalate a celor două reactoare nucleare funcţionale de la centrala de la Cernavodă. Filasa a preluat la începutul acestui an trei proiecte eoliene în judeţul Brăila, cu o capacitate de 400 MW, iar în prezent intenţionează să dezvolte zece parcuri eoliene în judeţele Brăila şi Buzău, cu o putere totală de 897 MW. Investiţia în parcurile din Brăila şi Buzău este estimată la 1,35 miliarde de euro. "Sperăm să obţinem toate autorizaţiile pană anul viitor. (...) Ne vom recupera investiţia din Brăila şi Buzau în cinci ani", a adăugat Esquirol. De asemenea, Filasa are alte proiecte de parcuri eoliene în judeţul Caraş-Severin, cu o putere instalată de aproape 700 MW. Potrivit lui Esquirol, proiectele eoliene din Romania ale companiei franceze sunt puţin întarziate din cauza schimbării furnizorului de turbine, compania daneză Vestas. "Suntem în discuţii cu alţi furnizori de turbine, respectiv Siemens şi Alstom. (...) Toate turbinele eoliene din Romania vor produce la capacitate maximă în 2017", a adăugat Esquirol. El a arătat că finanţarea investiţiilor va fi asigurată alături de un fond de investiţii, fără să precizez numele acestuia, împreună cu care va opera parcurile eoliene. Pe langă proiectele de producţie a energiei în centrale eoliene, Filasa vizează şi investiţii în parcuri de producţie a energiei fotovoltaice, cu o capacitate de 300 MW. Panourile solare care ar compune aceste parcuri fotovoltaice ar acoperi o suprafaţă de 1.200 de hectare. Potrivit datelor Institului Naţional de Statistică, în primele şase luni ale anului în curs producţia totală de electricitate la nivel naţional a fost de 30,4 TWh, asigurată în proporţie de 4% de centralele eoliene, care au generat 1,2 TWh de electricitate. În 2011 centralele eoliene au asigurat 1,4% din producţia de electricitate, respectiv 0,9 TWh, în timp ce la nivel naţional producţia fost de 60,2 TWh.
Semnal pentru reducerea preţurilor la convorbirile telefonice
tarifele de interconectare pentru telefonia mobilă scad cu 24% de la 1 septembrie
Tarifele maxime de interconectare percepute de operatorii reţelelor mobile de telefonie vor scădea cu 24% de la 1 septembrie, pană la nivelul de 3,07 eurocenţi/minut, a anunţat Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). "Ca urmare a reglementărilor ANCOM, începand cu data de 1 septembrie, tarifele maxime de interconectare percepute de operatorii reţelelor mobile de telefonie vor scădea cu 24%, pană la nivelul de 3,07 eurocenţi/minut. Aceasta este a doua etapă de reducere a plafoanelor maxime pentru tarifele de interconectare la telefonia mobilă în acest an, după cea din martie, cand tarifele au fost reduse cu valori cuprinse între 19% şi 30%", se arată într-un comunicat al instituţiei. Prima etapă de reducere a tarifelor de interconectare a avut loc la 1 martie, la 4,05 eurocenţi/minut. Operatorii cărora li se aplică această reglementare sunt Cosmote Romania, Orange Romania, Romtelecom, RCS&RDS, Telemobil şi Vodafone Romania. Tarifele de interconectare, sau de terminare a apelurilor, sunt plătite între operatori pentru convorbirile clienţilor în afara reţelei la care sunt abonaţi sau au cartelă prepaid. Acest preţ se regăseşte în tariful perceput clientului care iniţiază apelul. În urma reglementărilor, se mai spune în comunicat, tariful mediu pentru terminarea la puncte mobile a apelurilor de voce în Romania a scăzut în termen nominali cu peste 70%, din 2003 şi pană în prezent. "Anul 2013 va marca noi evoluţii ale tarifelor de terminare ale apelurilor de voce atat la puncte fixe, cat şi la puncte mobile. Cuantumurile şi viteza reducerilor vor fi definitivate în urma consultărilor publice naţionale şi europene", se arată în comunicat. Numărul total de abonamente şi cartele de telefonie mobilă din Romania era de 23,4 milioane la sfarşitul anului 2011, în scădere cu 4% faţă de cel înregistrat la finele lui 2010. Numărul cartelelor preplătite active a scăzut în 2011 cu 6%, ajungand la 14,05 milioane, în timp ce numărul abonamentelor persoanelor fizice a scăzut cu 3% (pană la 6,42 milioane), iar numărul abonamentelor încheiate de persoane juridice a crescut cu 5% (ajungand la 2,94 milioane), în comparaţie cu valorile înregistrate la nivelul anului 2010. Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă la sfarşitul anului 2011 era de 123 cartele SIM active la 100 locuitori, calculată pe baza rezultatelor preliminare ale recensămantului desfăşurat în 2011. Potrivit datelor raportate ANCOM de furnizori, piaţa de comunicaţii electronice a înregistrat în anul 2011 valoarea de 3,5 miliarde euro (14,8 miliarde lei, scădere cu 3% în moneda naţională).
Romania are 37 de companii în topul celor mai mari 500 din regiune
Romania este prezentă cu 37 de companii în topul celor mai mari 500 din Europa Centrală după cifra de afaceri de anul trecut, potrivit unui studiu pregătit de Deloitte. Totodată, în două topuri separate ale celor mai mari 50 de bănci şi companii de asigurări din regiune, Romania se regăseşte cu cate 5 prezenţe. Rezultatele complete ale studiului vor fi anunţate săptămana viitoare. În clasamentul de anul trecut, Romania era prezentă cu 38 de companii în topul celor mai mari 500 din regiune, ocupand locul cinci din regiune, cea mai bine plasată fiind Petrom, pe locul 25. Raportat la diferitele industrii, două bănci romaneşti se aflau anul trecut între primele 50 de instituţii de profil europene, respectiv BCR, pe locul 9, şi BRD, pe 15. Şi în topul industriei de asigurări se regăseau cinci firme din Romania, respectiv Astra, Allianz-ţiriac Asigurări, Omniasig, Groupama şi ING Asigurări de Viaţă. Deloitte Top 500 Europa Centrală este un clasament anual al companiilor din regiune, realizat în funcţie de venituri, profit, număr de angajaţi şi capitalizare din 18 ţări.
BCR a redus drastic estimarea de creştere economică
Analiştii BCR au revizuit în scădere prognoza de creştere economică pentru acest an, la 0,7%, de la 1,2% iniţial, în principal din cauza producţiei agricole sub aşteptări, iar pentru anul următor estimarea a fost redusă de la 2,9% la 1,9%, pe fondul incertitudinilor din zona euro. "Dacă Romania ar fi avut o evoluţie normală în agricultură în acest an am fi putut avea o creştere economică de circa 1,1%. Aşa avem o estimare de creştere economică de 0,7%, care încorporează şi efectele unei uşoare recesiuni în zona euro", a declarat joi, într-o conferinţă de presă, Eugen şinca, noul economist-şef al BCR. El a arătat că şi această estimare este foarte bună pentru Romania faţă de zona euro, care va încheia acest an cu o scădere economică de 0,2%. La randul său, fostul economist-şef al BCR Lucian Anghel a menţionat că Romania a avut o evoluţie mult mai bună în trimestrul al doilea decat alte ţări. "Dacă ne uităm la creşterea economică din trimestrul al doilea faţă de primul trimestru, suntem în primul eşalon al ţărilor din zona euro la creşterea economică şi ne păstrăm acel ecart de un punct procentual faţă de zona euro. Puţine ţări vor avea o creştere de peste 0%", a arătat Anghel. Produsul Intern Brut a urcat în trimestrul al doilea, faţă de primele trei luni ale anului, cu 0,5%, după două trimestre consecutive de scădere. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2011, PIB a înregistrat o creştere cu 1,2% pe seria brută şi cu 1,7% pe seria ajustată sezonier. în primul semestru, PIB a crescut comparativ cu semestrul I 2011 cu 0,8% pe serie brută şi cu 1,4% pe serie ajustată sezonier potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). La mijlocul lunii august, şeful misiunii FMI în Romania a anunţat că instituţia financiară a revizuit semnificativ prognoza de creştere economică a Romaniei pentru acest an, de la 1,5% la 0,9%, însă anticipează un avans real al PIB mult mai consistent în 2013, de 3%. Guvernul prognozează un avans al PIB de 1,2% în acest an, în scădere de la 1,5%, proiecţia iniţială. Şinca a arătat că zona euro rămane sub criza datoriilor suverane, ceea ce va afecta Romania pe canalul exporturilor, întrucat circa 50% din exporturi sunt către ţările din zona euro, şi pe canalul investiţiilor străine directe, 80% dintre acestea provenind din aceste ţări. "Credem că avansul economiei din Romania va fi sprijinul dat de consumul gospodăriilor populaţiei, pe fondul majorărilor salariale cu 8% din luna iunie şi 7,4% în decembrie, la care se adaugă decizia Guvernului de a plăti contribuţiile de asigurări de sănătate pentru pensionari", a spus Şinca. El a arătat că este vorba de consumul în comerţul de retail şi pe segmentul serviciilor prestate de companii atat persoanelor fizice, cat şi altor companii.
Samsung a lansat telefonul-tabletă Galaxy Note II
Samsung Electronics a prezentat o tabletă şi un smartphone care rulează sistemul de operare Windows produs de Microsoft, dar şi telefonul-tabletă Galaxy Note 2, cu Android, "arme" neconvenţionale în duelul cu Apple pentru supremaţie pe piaţa gadget-urilor premium. Samsung a prezentat ieri, la Berlin, în cadrul salonului de electronice de consum IFA, gama de produse propuse pieţei pentru ultima parte a acestui an, potrivit WSJ.com. Compania sud-coreeană a prezentat linia de produse ATIV, inclusiv o tabletă de 10,1 inci cu Windows RT (variantă a Windows 8) şi un smartphone de 4,8 inci cu Windows Phone 8. Noile produse vor fi disponibile în această toamnă, însă Samsung nu a precizat date exacte şi nici preţuri. După mai mult de doi ani de fidelitate faţă de sistemul de operare Google Android, Samsung a arătat, într-un comunicat, că va propune tot mai multe produse bazate pe platforma Windows 8. "Este foarte probabil ca Samsung să caute să-şi reducă dependenţa de Google, continuand să-şi consolideze gama de produse Windows", comentează analistul Lee Sun-tae de la NH Investment & Securities, citat de WSJ.com. Samsung a devenit în acest an cel mai mare producător de smartphone-uri după vanzări, depăşind Nokia şi Apple. Potrivit datelor companiei de cercetare IDC, Samsung a avut în trimestrul al doilea o cotă de piaţă de 32,6%, faţă de 16,9% pentru Apple şi 6,6% pentru Nokia. Segmentul tabletelor este dominat însă de Apple, cu o cotă de 68,2%, în timp ce Samsung are numai 9,6% din piaţă. Smartphone-ul Samsung ATIV S, cu Windows Phone 8, are ecran de 4,8 inci, procesor dual-core de 1,5 GHz, 1 GB de memorie RAM, cameră de 8 megapixeli, 16-32 GB de stocare internă plus slot pentru card-uri micro SD şi o baterie relativ generoasă. Tableta din aceeaşi gamă are ecran de 10,1 inci, procesor de 1,5 GHz şi 2 GB memorie RAM. Compania a lansat, tot la IFA Berlin, şi succesorul telefonului-tabletă Galaxy Note. Galaxy Note II are un ecran mai mare, de 5,5 inch, şi acelaşi "stilou" care permite scrisul de mană, desenatul şi interfaţa touch de precizie. Primul model a avut un succes neaşteptat. Ecranul are rezoluţie HD 720p, procesor cu patru nuclee de 1,6 GHz, cameră de 8 megapixeli, stocare internă de 16-64 GB şi rulează cea mai recentă versiune a sistemului de operare Android.
Primăriile vor fi obligate să reducă arieratele cu 5% lunar
Primăriile care înregistrează arierate vor fi obligate să reducă, lunar, volumul acestora cu cel puţin 5%, calculat la soldul lunii anterioare, în caz contrar direcţiile generale ale finanţelor publice urmand să sisteze alimentarea cu cote şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. De asemenea, ordonatorii de credite ai instituţiilor publice, de subordonare locală, finanţate integral din venituri proprii care înregistrează arierate au obligaţia să diminueze, lunar, volumul acestora cu cel puţin 3% calculat la soldul lunii anterioare, se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). În cazul nerespectării acestei obligaţii, unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului sunt autorizate să nu opereze plăţi din conturile instituţiilor publice, de subordonare locală, finanţate integral din venituri proprii, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente acestora, respectiv pentru stingerea arieratelor.
Metro caută cumpărători pentru reţeaua Real
Grupul german de retail Metro este în discuţii avansate cu două companii pentru vanzarea operaţiunilor din afara Germaniei ale divizie Real, în cadrul unei strategii de consolidare a operaţiunilor pe pieţele de bază ale grupului, au declarat pentru Bloomberg două surse apropiate situaţiei. Retailerul francez Auchan este favorit la preluarea operaţiunilor internaţionale ale Real, cu afaceri de aproximativ 3 miliarde euro pe an, au afirmat sursele citate. Decizia finală nu a fost încă luată, iar Metro ar putea decide să nu mai vandă operaţiunile, au precizat persoanele în cauză. Metro vrea să se concentreze pe divizia Cash & Carry şi pe reţeaua de magazine de electronice Media Saturn, reducand investiţiile în magazinele universale Galleria Kaufhof şi Real. Asemenea celorlalţi mari retaileri europeni, Metro încearcă să se adapteze la scăderea cererii din Europa, afectată de criza datoriilor de stat, cu o economie în pragul recesiunii. Contactat de Bloomberg, un oficial al Metro a refuzat să comenteze informaţiile şi a reiterat poziţia companiei, că evaluează toate variantele pentru Real. Biroul de presă al Auchan nu a putut fi contactat. Acţiunile Metro au crescut joi la Frankfurt cu 1,7%, însă sunt în scădere cu 15% de la începutul anului.
Încrederea în economia romanească a scăzut din nou
Încrederea în economie a mediului de afaceri şi consumatorilor din Romania a continuat să se deterioreze în august, pentru cea de-a patra lună consecutiv, cu scăderi ale indicatorilor de încredere în majoritatea ramurilor economei, excepţie făcand industria. Astfel, indicatorii de încredere în economie calculaţi pentru sectorul serviciilor, comerţul retail şi construcţii s-au deteriorat faţă de iulie, ca şi în randul consumatorilor, în timp ce indicele pentru industrie s-a îmbunătăţit uşor, potrivit unui raport prezentat joi de Comisia Europeană. Indicii sunt calculaţi de Directoratul General pentru Economie şi Finanţe al Comisiei Europene, în urma unor sondaje în randul reprezentanţilor industriei producătoare, sectorului serviciilor, retailerilor, constructorilor şi consumatorilor, efectuate pe ramuri industriale, în UE şi în statele membre. La nivelul zonei euro, încrederea în economie a scăzut în august la minimul ultimilor trei ani, pe fondul crizei datoriilor de stat şi unei economii aflate în pragul recesiunii. Companiile şi consumatorii sunt tot mai pesimişti, indicii de încredere deteriorandu-se în toate ramurile economiei, inclusiv în randul populaţiei.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
