Economic

MOZAIC ECONOMIC: Primarii ţin cu dinţii de colectarea taxelor pe proprietăţi

Ziarul de Vrancea
24 aug 2012 1138 vizualizări
Edilii spun că ideea ca ANAF să colecteze taxele pe proprietate contravine descentralizării

Şefii administraţiilor locale, indiferent de apartenenţa politică, se declară idignaţi de posibilitatea ca ANAF să colecteze impozitele pe proprietate, spunand că ideea contravine descentralizării cerute de autorităţile locale şi că ar reprezenta "bomboana de pe colivă". Posibilitatea ca ANAF să colecteze taxele pe proprietate, în numele autorităţilor locale, este menţionată în scrisoarea suplimentară de intenţie agreată la începutul lunii august de autorităţile romane cu Fondul Monetar Internaţional. Majoritatea primarilor se tem însă că dacă ANAF va colecta aceste taxe şi impozite banii nu ar mai ajunge integral în bugetele locale sau nu vor fi primiţi la timp. Aceasta, în condiţiile în care cel puţin 20 la sută din bugetul primăriilor provine din banii încasaţi din astfel de taxe. De asemenea, în eventualitatea în care ANAF va prelua colectarea taxelor şi impozitelor pe proprietate şi mijloace de transport, primăriile ar putea fi obligate să disponibilizeze angajaţi de la direcţiile de venituri.  "La cat de multe tampenii se întamplă, aceasta ar fi bomboana de pe colivă. Dacă ANAF va colecta aceste taxe şi impozite, nu ne va mai da banii la timp. îi va folosi pentru te miri ce alte scopuri. E o idee proastă care contravine descentralizării pe care noi, autorităţile publice locale, o tot cerem. Tot ce e centralizat e prost la fel. Noi cerem demult şi ca marii contribuabili să revină la primării, nu să plătească taxele şi impozitele direct la ANAF, să ne lase să gestionăm noi resursele în folosul comunităţilor pe care le conducem fiindcă de aceea am fost aleşi", a declarat primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu (PSD).  Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, respinge şi el propunerea ca ANAF să încaseze impozitele pe proprietate în locul primăriilor, considerand că se încalcă principiul autonomiei locale. "O asemenea propunere, ca ANAF să încaseze impozitele pe proprietate în locul primăriilor, nu este benefică, resping o asemenea soluţie. Primarii au cel mai mare interes în încasarea impozitelor pentru că ei trebuie să poată finanţa proiectele din bugetul local, nu cei de la Bucureşti, de la Ministerul Finanţelor, să ia o decizie. Colectarea acestor impozite de către ANAF s-a făcut pană în 1999, iar după ce operaţiunea a trecut la primării s-a constatat o creştere a veniturilor", a spus Boc. La randul său, Mircea Moroşan (PDL), primarul oraşului Huedin, unde trăieşte o importantă comunitate de romi, spune că aşteaptă detalii privind încasarea impozitelor pe proprietate de către ANAF.  "Trebuie să ştim exact cine ce face, ce se întamplă cu banii colectaţi de ANAF, dacă răman toţi la primării sau un procent va merge la Bucureşti. Dacă ANAF ar colecta, iar banii ar rămane toţi la primării ar fi foarte bine, dar noi, primarii din opoziţie, ne aşteptăm la ce e mai rău", a spus Moroşan. Primarul din Deva, Petru Mărginean (PC), susţine că preluarea colectării impozitelor pe proprietate de către ANAF nu se poate realiza fiindcă nu există cadrul legal. "Astea sunt vorbe, nu este logic, nu există cadru legal. Orice schimbare de acest fel se realizează prin legi, nu prin propuneri şi scrisori ale unor foruri, indiferent că sunt FMI, Banca Mondială sau cum or mai fi. Tehnic este aproape imposibil şi deloc eficient", a spus Mărginean. La randul său, directorul economic al Primăriei Deva, Viorica Nicula, spune că această propunere a mai fost testată în urmă cu caţiva ani şi s-a demonstrat a fi o soluţie greşită. "Aceste venituri sunt venituri proprii ale primăriilor şi sunt reglementate de Codul Fiscal. Au mai existat propuneri în acest sens în urmă cu 12 - 15 ani şi nu a mers. S-a dovedit atunci că nu exista interes de colectare din partea celor de la autoritatea naţională fiindcă erau banii administraţiilor locale. Statistic e demonstrat că atunci cand aceste impozite sunt colectate de autorităţile locale eficienţa creşte", a afirmat Viorica Nicula. Primarul municipiului Targu Mureş, Dorin Florea (PDL), consideră şi el că ideea preluării colectării taxelor pe proprietate de către ANAF ar însemna "exact opusul principiului descentralizării" şi chiar "un experiment" făcut de Guvern pe seama lor.

Creditele în valută urcă mai repede decat cele în lei


 împrumuturile pentru firme şi populaţie au crescut în iulie cu 2%, la 231,564 miliarde lei

Soldul creditului neguvernamental a crescut în iulie cu 2% faţă de luna iunie, la 231,564 miliarde lei, creditele în lei urcand cu 1%, iar cele în valută cu 2,5%, potrivit datelor anunţate vineri de BNR. "Creditul în lei s-a majorat cu 1% (0,4% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 2,5% (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 0,1%). La 31 iulie 2012, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 7,2% (4,1% în termeni reali) faţă de 31 iulie 2011, pe seama majorării cu 4,1% a componentei în lei (1% în termeni reali) şi cu 9% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 1,2%", arată BNR, într-un comunicat. Creditul neguvernamental în lei acordat populaţiei a scăzut în iulie cu 0,1% faţă de iunie şi cu 3,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 34,35 miliarde lei. La creditele în lei pentru firme s-a înregistrat o creştere de 1,7% în iulie comparativ cu luna precedentă, la 48,926 miliarde lei, în timp ce aprecierea faţă de iulie 2011 a fost de 9,7%. Pentru împrumuturile în valută destinate populaţiei, cuantumul a fost de 72,93 miliarde lei, în urcare cu 2,7% în iulie faţă de luna precedentă şi cu 8,2% comparativ cu aceeaşi lună din anul trecut. Creditele în valută pentru firme au înregistrat un avans de 2,4% în iulie, la 75,357 miliarde lei, cu 9,8% mai mare decat în iulie 2011. Creditul guvernamental s-a diminuat în iulie cu 2,2%, la 78,85 miliarde lei. La 31 iulie, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 22,9%% (19,3% în termeni reali) faţă de 31 iulie 2011. Depozitele constituite de populaţie şi companii au înregistrat în iulie o creştere de 1,9% comparativ cu iunie, la 194,733 miliarde lei, şi sunt mai mari cu 9,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat în iulie faţă de iunie cu 0,1, la 75,621 miliarde lei, consemnand o creştere de 11,4% (8,2% în termeni reali) comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut. "Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat cu 1,4%, pană la 51,106 miliarde lei. La 31 iulie 2012, depozitele în lei ale persoanelor juridice erau mai mari cu 5,2% (2,1% în termeni reali) faţă de 31 iulie 2011", se arată în comunicat. Depozitele în valută constituite de populaţie şi companii, exprimate în lei, au crescut cu 4,4% în iulie comparativ cu iunie, la 68,006 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-au majorat cu 1,7%, la 14,882 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 11,9% (exprimate în euro, s-au majorat cu 3,9%). Economiile în valută ale populaţiei, exprimate în lei, au crescut cu 12,6% în iulie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 45,199 miliarde lei, şi cu 4% faţă de iunie anul acesta. Depozitele companiilor au avansat în iulie cu 10,6% faţă de iunie 2011, la 22,806 miliarde lei, fiind mai mari cu 5,2% decat în iunie.

Guvernul vrea să se împrumute din nou de pe pieţele externe

Romania va vinde obligaţiuni pe pieţele externe în următoarele două luni pentru a finanţa deficitul bugetar, după ce trei emisiuni de titluri s-au încheiat fără succes în luna august deoarece tensiunile politice au dus la majorarea costurilor de finanţare, transmite Bloomberg. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) urmăreşte săptămanal evoluţiile de pe pieţele externe pentu a determina momentul oportun să vandă obligaţiuni denominate în euro, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg scretarul de stat în MFP Enache Jiru, potrivit BusinessWeek.com. "Cu o anumită marjă de siguranţă, aş spune că vom emite sigur eurobonduri în următoarele două luni. Monitorizăm pieţele săptămanal şi discutăm constant cu investitorii, care manifestă tot mai mult interes", a afirmat Jiru. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a recomandat Romaniei să cedeze presiunilor din piaţă şi să accepte plata unor randamente mai ridicate, pentru a reconstrui rezervele-tampon în zona finanţelor publice, a declarat săptămana trecută pentru Bloomberg şeful misiunii FMI în Romania, Erik de Vrijer. Guvernul ar trebui să evite să respingă oferte la licitaţiile de obligaţiuni de pe piaţa internă şi ar trebui să încerce să vandă titluri pe plan internaţioanl în acest an, dacă vor permite condiţiile de pe pieţe şi dacă statul nu va deraia de la programul economic convenit în acordul de precauţie de 5 miliarde euro, a afirmat atunci De Vrijer. MFP a respins joi toate ofertele primite de la băncile comerciale pentru obligaţiuni cu scadenţa în ianuarie 2016, considerand că randamentul cerut este prea ridicat, aceasta fiind a treia licitaţie încheiată fără succes în luna august. Valoarea indicativă a operaţiunii a fost de 200 milioane de lei, iar băncile au subscris titluri de 513,8 milioane lei. Trezoreria a respins şi luni ofertele băncilor pentru certificatele cu scadenţa la un an, iar la începutul săptămanii trecute a refuzat ofertele pentru obligaţiunile cu maturitatea la doi ani. "Faptul că am respins ofertele nu afectează finanţarea deficitului bugetar sau a datoriei publice. Continuăm să dispunem de un tampon adecvat de finanţare şi suntem decişi să îl menţinem în viitorul apropiat", a mai afirmat Jiru. Potrivit dealerilor, Monisterul Finanţelor Publice s-a împrumutat frecvent în ultima perioadă de pe piaţa interbancară. Dobanzile practicate de bănci pe piaţa monetară pentru depozitele cu scadenţa la o zi au urcat joi pană la rata de facilitate de credite a BNR (Lombard), de 9,25%, chiar în ultima zi de constituire a rezervelor minime obligatorii, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor avea programată o emisiune de titluri scadente la patru ani.

Hellvig a numit noi directori la Compania Naţională de Investiţii şi ANL

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Eduard Hellvig, a numit noi directori generali la Compania Naţională de Investiţii (CNI) şi Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL), Dan Busoc, respectiv Cosmin Ilina. Totodată, la CNI Ion Simonca a fost numit director tehnic, după încetarea mandatului acestuia ca director interimar al companiei. ANL Cosmin Ilina a preluat funcţia ocupată pană în prezent de Iftimie Nicorici. "Celor doi directori generali (...) li s-a solicitat în mod expres să respecte procedurile de transparenţă în procesul de contractare a lucrărilor publice şi să aşeze cele două companii, CNI şi ANL, pe principii de competitivitate cu scopul de a utiliza eficient resursele alocate din bugetul de stat", se arată într-un comunicat al MDRT. CNI va trece progresiv de la programele naţionale bazate pe săli de sport şi bazine de înot la programe naţionale orientate pe modernizarea drumurilor şi a reţelelor de apă şi canalizare din mediul rural, iar ANL va continua programul pentru construirea de locuinţe destinate tinerilor şi persoanelor evacuate din locuinţe de către foştii proprietari.

Oltchim renunţă la trimiterea în şomaj tehnic a peste 500 de angajaţi

Conducerea combinatului chimic Oltchim Ramnicu-Valcea (OLT) a renunţat la planul anunţat joi de a trimite în şomaj tehnic 506 angajaţi, în perioada 27 august - 30 septembrie. "În şedinţa Consiliului de Administraţie din 24 august s-a hotărat anularea deciziei (...) privind trimiterea în şomaj tehnic a 506 angajaţi din cadrul diviziei petrochimice Bradu, Argeş", se arată într-un comunicat al combinatului transmis vineri Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Combinatul a anunţat joi că decizia de a trimite cei peste 500 de angajaţi în şomaj tehnic este cauzată de lipsa capitalului de lucru necesar repornirii activităţii de petrochimie de la Piteşti. După anunţul de joi al conducerii, 250 de salariaţi ai diviziei petrochimice Bradu au protestat, vineri, în faţa unităţii din Piteşti, faţă de această decizie, şi au reclamat că nu au încasat salariile pentru ultima lună şi nici bonurile de masă pe ultimele patru luni. După protestul de la Piteşti, cei 250 de angajaţi ai Oltchim au plecat spre Ramnicu Valcea, pentru a continua protestele în faţa sediului combinatului chimic. Compania Oltchim va fi privatizată în luna septembrie, la cererea Fondului Monetar Internaţional. Statul deţine, prin Ministerul Economiei, 54,8% din titlurile combinatului chimic. Potrivit celor mai recente date, în acţionariatul Oltchim se mai regăsesc compania PCC SE, înregistrată în Germania (cu 18,3% din titluri) şi fondul de investiţii Carlson Ventures, înregistrat în Marea Britanie (14,02% din titluri, prin intermediul Nachbar Services).

Apple speră că iPhone-ul este "prea cool" pentru a fi interzis

Apple mizează pe popularitatea produselor sale şi pe presiunile politice din Congres într-un proces judecat la Comisia pentru Comerţ Internaţional de la Washington, în care Motorola, divizie a Google, cere interzicerea importului iPhone şi iPad în SUA pentru că ar încălca brevete ale companiei. International Trade Commission (ITC) va anunţa dacă iPhone-ul şi iPad-ul încalcă brevetele Motorola Mobility în domeniul telecomunicaţiilor mobile şi, dacă da, ar putea interzice importul în SUA, cele două game de electronice fiind produse în Asia. Motorola Mobility susţine că Apple foloseşte fără drept patru tehnologii patentate, dintre care două sunt esenţiale pentru standardele de comunicaţii 3G şi Wi-Fi. Compania, cumpărată în acest an de Google pentru 12,5 miliarde de dolari, precizează că a înaintat o ofertă "rezonabilă" către Apple pentru licenţierea tehnologiilor, în conformitate cu legislaţia care reglementează acele tehnologii care au devenit standarde la scară largă. Oferta Motorola, unul dintre pionierii industriei moderne a telecomunicaţiilor, presupunea plata, de către Apple, a unor redevenţe echivalente cu 2,25% din preţul fiecărui iPhone şi iPad vandut, compania precizand că aceasta este rata normală pe care o solicită pentru licenţierea brevetelor deţinute în domeniul telecomunicaţiilor, în număr de 17.000. Motorola notează că valoarea redevenţelor era negociabilă, dar Apple a respins categoric oferta.

Merkel vrea ca Grecia să rămană în zona euro

Cancelarul german Angela Merkel a declarat vineri, la finalul unei întalniri cu premierul grec Antonis Samaras, că vrea ca Grecia să rămană în zona euro, relatează AFP. Angela Merkel s-a declarat totodată convinsă că noul Guvern grec "face totul pentru a rezolva problemele". "Încă de la începutul crizei, am spus întotdeauna în mod clar că Grecia face parte din zona euro şi vreau să rămană", a declarat cancelarul într-o conferinţă comună de presă cu premierul grec Antonis Samaras, la Berlin. De asemenea, ea şi-a exprimat satisfacţia faţă de faptul că liderul grec i-a rezervat prima sa vizită în străinătate. La randul său, Antonis Samaras s-a eclarat convins că raportul Troikăi creditorilor, din care fac parte Uniunea Europeană (UE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială (BM), aşteptat în septembrie, "va semnala că Guvernul (grec) va înregistra rezultate foarte repede". "Nu vom cere bani în plus, ci o perioadă de respiro", a adăugat el, angajandu-se să ducă la bună sfarşit reformele reclamate. Amintind că Berlinul se aşteaptă ca Atena să îşi respecte angajamentele, cancelarul german şi-a exprimat satisfacţia faţă de un "nou început" în relaţiile dintre două ţări.

Italia pregăteşte relaxarea fiscalităţii

Premierul italian Mario Monti vrea să introducă deduceri de taxe şi alte măsuri fiscale pentru a stimula economia încurajand firmele şi companiile să realizeze investiţii şi să facă angajări, după 18 luni de măsuri de austeritate care au contribuit la adancirea recesiunii, transmite Bloomberg. Executivul de la Roma discută vineri mai multe propuneri privind un plan de revigorare a economiei, aflată în cea de-a patra rundă de recesiune din ultimii 11 ani. Declinul economic s-a adancit în timpul guvernării Monti, după ce premierul a fost constrans de turbulenţele de pe pieţele europene să introducă măsuri de austeritate. Ministerul Economiei face presiuni în Cabinet pentru deduceri de taxe de pană la 50 miliarde euro pe parcursul următorilor opt ani în domeniul infrastructurii, în timp ce ministerul Muncii a propus beneficii fiscale pentru companiile care investesc în forţa de muncă. Monti se pregăteşte, astfel, să schimbe aria de focalizare a politicilor economice şi fiscale de la austeritate la creştere economică. După ce a preluat puterea de al Silvio Berlusconi în noiembrie 2011, Cabinetul Monti a redus deficitul bugetar şi costurile de finanţare ale statului, printr-un program de austeritate care a presupus, ca principale măsuri, creşterea taxelor pe combustibil, proprietăţi şi produse de lux. Cu o recesiune tot mai dură şi un şomaj la maximul ultimilor 13 ani, Monti vrea acum să relaxeze fiscalitatea pentru a stimula economia.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.