MOZAIC ECONOMIC: BNR ajută leul cu preţul creşterii dobanzilor
Banca Naţională a Romaniei (BNR) a plafonat din nou suma cu care împrumută băncile prin operaţiuni repo, de această dată la 5 miliarde lei (1,1 miliarde euro), după ce săptămana trecută a introdus primul prag începand cu luna noiembrie 2008. Banii sunt acordaţi pro-rata, în funcţie de un indice rezultat în urma împărţirii sumelor subscrise şi a valorii prezentate de banca centrală. Banca centrală a acordat săptămana trecută băncilor 6 miliarde lei (1,31 miliarde euro), în condiţiile în care ajungea la scadenţă un alt împrumut de 12,07 miliarde lei (2,6 miliarde euro). Cererea a fost de 15,1 miliarde lei, fiind influenţată pe de o parte de supralicitarea unor bănci ca în urma alocării pro-rata instituţiile să primească mai mulţi bani. Potrivit dealerilor, leul a beneficiat parţial săptămana trecută de decizia BNR de plafonare a împrumuturilor, întrucat dobanzile practicate de bănci au crescut uşor. Totodată, pe fondul vanzărilor indirecte de euro de către BNR, cursul leu/euro a scăzut cu 2,33%, de la un maxim istoric de 4,6481 lei/euro atins pe 3 august, la nivelul de 4,5396 lei/euro atins în şedinţa de vineri. Ieri, cursul oficial a fost în scădere fiind de 4,5307 lei/euro. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat 700 milioane lei prin certificate la opt luni, exact cat şi-a propus, la un randament de 5,91%, în creştere faţă de cel plătit în urmă cu o săptămană la titluri pe 12 luni, de 5,66%. Ofertele băncilor au cumulat 1,01 miliarde lei, iar randamentul maxim a fost de 6,15% La operaţiunea de lunea trecută, Trezoreria a atras 700 milioane lei prin certificate la un an, la un randament de 5,66%. Ulterior, în şedinţa de joi, MFP a respins ofertele băncilor pentru pentru obligaţiunile cu scadenţa la doi ani, considerand că randamentul cerut de acestea este prea mare. Dealerii spun randamentele în creştere au fost generate de decizia BNR de la începutul săptămanii de a plafona împrumuturile la operaţiunea repo.
Hidroelectrica va creşte preţul energiei cu 20% la firme
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) "a promis" că de la 1 septembrie va reduce treptat cantitatea de energie pe care Hidroelectrica este obligată să o livreze pe piaţa reglementată, iar preţul plătit de unele firme va creşte cu 20%. "ANRE ne-a promis că va reduce din 1 septembrie cu 1 TWh cota de electricitate pe care Hidroelectrica o livrează pe piaţa reglementată. Preţul va creşte cu 20%, dar nu pentru populaţie. (...) ANRE a favorizat distribuitorii şi transportatorul de energie în ultimii ani, în detrimentul producătorilor. O politică nesăbuită", a declarat luni Remus Borza, reprezentantul firmei Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, într-o conferinţă de presă. El a adăugat că ANRE obligă Hidroelectrica să livreze o cantitatea mare de energie pe piaţa reglementată, unde preţurile sunt stabilite de ANRE, dar în condiţiile secetei şi a declarării situaţiei de forţă majoră, compania a ajuns la o producţie extrem de redusă. Potrivit lui Borza, costul de producţie a energiei estimat pentru acest an era de 125 lei pe MWh, dar din cauza secetei a urcat la 138 lei pe MWh. Totodată, ANRE obligă compania să vandă energie pe piaţa reglementată la 71 lei pe MWh. "Hidroelectrica trebuie să dea 5,5 TWh de electricitate pe piaţa reglementată, unde susţinem industrii parazitare, la preţul de 71 lei pe MWh. (...) Distribuitorii de energie au profituri prea mari, la fel şi transportatorul de energie Transelectrica. Industriile parazitare mănancă 8 TWh de energie la preţul plătit de populaţie", a continuat şeful Euro Insol. Borza a adăugat că prin denunţarea a şase contracte bilaterale, compania a caştigat o cantitate de 7,5 TWh de electricitate, echivalentă cu peste jumătate din producţia estimată pe acest an. Cu toate acestea, în acest an Hidroelectrica va înregistra o producţie de 13 TWh, un minim istoric, din cauza secetei. "Acum, în situaţia de forţă majoră, vindem doar cat producem. Anul trecut a trebuit să scoatem din vistierie 750 milioane de lei ca să cumpărăm energie pentru a onora contractele, din cauză că forţa majoră a fost declanşată foarte tarziu", a spus Borza.
Ţara arde, iar Miniştrii Agriculturii se păruie în public
Reprezentanţii Ministerului Agriculturii îl întreabă, într-un comunicat, pe fostul ministru Valeriu Tabără de ce a acceptat supraimpozitarea veniturilor fermierilor şi a restructurat ANIF, după ce acesta l-a acuzat pe actualul ministru că nu a supravegheat procesul de irigare, în ciuda secetei. "Văzand preocuparea dumneavoastră privind consolidarea sistemului de irigaţii, vă simţiţi responsabil de situaţia materială a celor 3.500 de specialişti care au fost restructuraţi de la ANIF de către dumneavoastră în anul 2011 prin vestita reorganizare şi lăsaţi pe drumuri cu cheltuieli şi credite fără ca nimănui să îi pese?", se întreabă reprezentanţii MADR într-un comunicat. Aceştia îl întreabă pe Tabără cine răspunde pentru "cheltuielile aberante datorate acestor reorganizări", deoarece statul a înregistrat cheltuieli suplimentare cu asigurarea serviciilor de pază de 12 milioane de euro, în condiţiile în care cheltuielile de personal aferente celor 3.500 de persoane disponibilizate ar fi fost de opt milioane de euro anual. "Vă simţiţi responsabil, domnule Tabără, de escrocheria prevăzută la art. 10 din OUG nr. 82 din anul 2011 prin care ANIF a fost exclusă de la posibilitatea de a exploatare la propriile sisteme, afacerea fiind pregătită pentru ca firmele clientelare să profite de o sumă de aproximativ 20 milioane euro anual? Poate justifica domnul ex-ministru Tabără de ce nu a făcut un gest de onoare şi nu a demisionat în momentul în care bugetul agriculturii a fost stabilit la 0,95% din PIB, în condiţiile unui aport de peste 6,5% al agriculturii în PIB în anul 2011?", se mai arată în comunicat. Oficialii MADR spun că Tabără uită să le explice fermierilor modalitatea prin care "a omis" să îşi ţină promisiunile faţă de ei, tăindu-le în mod discreţionar cei 43,34 euro pe hectar, diferenţa neacordată de plăti naţionale directe complementare pentru anul 2011. Fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără (PDL) a declarat duminică, într-o conferinţă de presă, că seceta ar fi cuprins minţile celor care fac parte din actualul Guvern, în cazul cărora "s-au contractat celulele" şi acum a început să "le plouă în cap". Tabără a comentat afirmaţiile senatorului PNL Varujan Vosganian, care "găsea argumente că reducerea creşterii economice din acest an se datorează strict secetei". "E adevărat că a fost o secetă extraordinară, tehnologică, atmosferică, şi culmea că a cuprins şi minţile din Guvern, nu mai spun de la Ministerul Agriculturii. E secetă peste tot şi s-ar putea ca pe seceta aceasta să se fi contractat celulele şi iată că plouă şi probabil la unii să le plouă în cap şi să vină cu noi idei pe mai departe", a spus fostul ministru al Agriculturii.
Google va concedia 4.000 de angajaţi de la Motorola Mobility
Google vrea să reducă numărul angajaţilor Motorola Mobility Holdings cu 4.000 de posturi, reprezentand aproximativ 20% din personalul producătorului de smartphone-uri şi tablete, a declarat pentru Bloomberg o sursă apropiată situaţiei. Google a cumpărat în acest an Motorola Mobility, pentru 12,5 miliarde de dolari, unii analişti speculand că motivaţia companiei a fost portofoliul uriaş de patente şi brevete deţinut de producătorul de smartphone-uri şi tablete. Două treimi din concedieri vor avea loc în afara Statelor Unite, a precizat sursa citată. Google vrea să închidă totodată aproximativ o treime din operaţiunile Motorola. Compania va implementa schimbările în următoarele săptămani şi şi-a informat duminică angajaţii privind concedierile. "Motorola îi va ajuta să treacă peste această tranziţie dificilă şi va oferi pachete compensatorii generoase, precum şi servicii de reîncadrare pentru a-i ajuta să găsească noi locuri de muncă", se arată într-un comunicat al Motorola Mobility, care nu precizează numărul angajaţilor care vor fi concediaţi. Directorul general al Google, Larry Page, care a preluat funcţia anul trecut, poartă o campanie de eficientizare a companiei, înaintand treptat spre piaţa hardware. Google a reorganizat şi managementul Motorola Mobility, concediind 40% dintre vicepreşedinţii companiei, a mai afirmat sursa citată.
Şeful Băncii Angliei: Nu se întrevede un sfarşit al crizei
Un sfarşit al crizei din zona euro nu este vizibil în acest moment, iar recuperarea economică a Marii Britanii este mai dificilă în contextul dificultăţilor la nivel global, a declarat guvernatorul Băncii Angliei, Mervyn King, citat de Bloomberg. "Dacă restul lumii ar funcţiona normal, echilibrarea şi recuperarea economiei britanie ar fi mult mai uşoară. Dar nu este aşa. Chiar şi economiile emergente încetinesc, iar problemele din zona euro continuă fără să se întrevadă încheierea acestora", a declarat King într-un interviu pentru publicaţia Mail on Sunday. În urmă cu numai cateva zile, Banca Angliei a înrăutăţit estimarea de creştere economică pentru Marea Britanie în acest an, de la 0,8% la stagnare, şi a avertizat că perspectivele sunt "foarte nesigure". Şeful Băncii Angliei a dat ca exemplu succesul Jocurilor Olimpice, afirmand că este nevoie de "ani de muncă" pentru caştigarea unei medalii de aur. Evoluţia economiei britanice pe termen lung va depinde de "reformarea sistemului bancar, astfel încat băncile să se concentreze mai puţin pe a face bani pe termen lung şi mai mult pe dezvoltarea unor afaceri care să servească clienţii".
Investiţiile străine directe s-au diminuat cu o treime
Investiţiile străine directe au totalizat în primele şase luni 621 milioane de euro, nivel în scădere cu 28,9% faţă de perioada similară a anului trecut, cand fluxul de capital străin atras de Romania a fost de 874 milioane de euro, a anunţat Banca Naţională a Romaniei (BNR). Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 280 milioane euro, iar creditele intra-grup 341 milioane euro, arată datele BNR. Investiţiile străine directe au finanţat în proporţie de 25,8% deficitul contului curent din perioada ianuarie - iunie, în sumă de 2,4 miliarde de euro. Anul trecut, investiţiile străine directe au scăzut cu 13,6% faţă de nivelul din 2010, la 1,917 miliarde euro, ajungand astfel la minimul ultimilor nouă ani.
Preţul petrolului urcă în ritm alert
Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a urcat luni la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni, din cauza temerilor că tensiunile politice din Orientul Mijlociu ar putea perturba livrările, transmite Bloomberg. Cotaţia petrolului Brent cu livrare în septembrie a avansat cu 1,9%, respectiv 2,16%, la 115,11 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel după 4 mai, în urma anunţului SUA că un distrugător american s-a ciocnit cu un tanc petrolier în apropierea stramtorii Ormuz, în Golful Persic. Vase militare americane patrulează în stramtoarea Ormuz după ce Iranul a ameninţat că o va bloca, ca reacţie la sancţiunile occidentale, provocate de programul său nuclear. Preţul petrolului a urcat cu 17% de la intrarea în vigoare a sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Iranului, în iulie. "Prima de preţ legată de riscurile geopolitice nu se reduce", a declarat Olivier Jakob, director general la Petromatrix, companie de analiză a pieţei din Elveţia, care estimează că nivelul preţului este destul de ridicat pentru a descuraja consumul.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
