Jucaţi la loto cat se mai poate! Loteria Romană, în prag de insolvenţă
Situaţia financiară a Loteriei Romane "nu este deloc roză" şi compania poate intra în procedură de insolvenţă, dacă nu vor fi aplicate măsuri de eficientizare a activităţii, a declarat directorul general al operatorului naţional de jocuri de noroc, Dan Alexandru Ghiţă. El acuză fostele conduceri ale companiei că au făcut achiziţii supraevaluate şi contracte păguboase cu un grup de companii elene, încheiate în 1992-1993 pentru zece ani şi prelungite la expirarea perioadei iniţiale. "Eu vin din mediul privat şi m-am speriat cand am văzut documentele financiare ale companiei. Noţiunea «eficienţă» nu a existat în vocabularul fostelor conduceri ale Loteriei Romane, care s-au axat pe cheltuirea banilor, prin achiziţii supraevaluate, şi mai puţin pe creşterea încasărilor companiei. În acest context, situaţia financiară nu este deloc roză şi fără măsuri de eficientizare Loteria Romană poate intra în procedură de insolvenţă, dar este ultima varianta pe care o luăm în calcul", a spus Ghiţă. El a adăugat că Loteria are o rată a profitului puţin peste 8% şi a catalogat-o drept slabă. "Dacă va coborî sub 5%, putem să-i punem companiei lacăt la uşa", a spus Ghiţă.
Achiziţii supraevaluate de 5-7 ori
La începtul lunii iulie, ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu, l-a numit pe Dan Alexandru Ghiţă în funcţia de director general al companiei Loteria Romană, în locul lui Gheorghe Benea, fost primar al oraşului Dej, care a condus compania din februarie 2009. Ghiţă a preluat şi conducerea Consiliului de Administraţie al Loteriei. Ghiţă a fost din 2007 pană în iulie director de vanzări la firma de jocuri de noroc Galaxy Games. În 2011, compania a consemnat o cifră de afaceri de 1,16 miliarde de lei, în urcare cu 5,3% faţă de anul precedent, şi a avut un profit net 81,7 milioane de lei, în scădere cu 32,6% comprativ cu 2010.
Potrivit lui şefului Loteriei, încasările operatorului au scăzut cu 50% în intervalul 2007-2011, iar cheltuielile s-au menţinut la un nivel ridicat, prin achiziţii supraevaluate. "Spre exemplu, o aplicaţie software cu o valoare de piaţă de 300.000 de euro a fost achiziţionată de Loterie cu 1,7 milioane de euro. De asemenea, o aplicaţie software pentru monitorizarea intrărilor şi ieşirilor personalului din sediul companiei a fost cumpărată cu 4,4 milioane de lei, un preţ supraevaluat cu 3,9 milioane de lei", a spus Ghiţă. El a adăugat că "marea bubă" din situaţia financiară a Loteriei este contractul încheiat cu un grup de firme din Grecia. "Potrivit contractului, grecii încasează 70% din veniturile nete ale Loteriei pe segmentul jocurilor de videoloterie, iar compania rămane cu 30%, din care se scad cheltuielile de exploatare a aparatelor. Practic, încasăm mai puţin de 30%. Contractele au fost semnate în 1992-1993 pe o perioadă de 10 ani şi reînnoite pe încă 10 ani cand au expirat. Aceste contracte păguboase, prin clauzele incluse, nu prea pot fi denunţate", a spus Ghiţă. El a adăugat că echipamentele livrate de grupul de firme elene sunt uzate moral "rău de tot" şi generează cheltuieli ridicate pentru menţinerea în stare de funcţionare. Din datele companiei, grupul de firme elene a încasat 460 milioane de lei în intervalul 2007-2011.
2.000 puncte de vanzare în toată ţara
Potrivit raportului Curţii de Conturi pe anul 2010, Loteria a încheiat, în anul 2003, cu Intracom SA, Intralot SA şi Lotrom SA, un contract pentru furnizarea unui sistem de video-loterie la cheie, pe o perioadă de 10 ani, în condiţii total dezavantajoase. "Mai mult, la data controlului, conducerea Loteriei intenţiona să continue colaborarea în domeniul jocurilor de noroc, prin contracte de asociere încheiate cu terţe companii, în condiţii dezavantajoase pentru statul roman", se mai spune în document. În total, Curtea de Conturi a constatat la Loteria Romană prejudicii de 89,8 milioane de lei, jumătate din sumă provenind dintr-un contract încheiat cu Shelter Security, societatea de pază fiind favorizată în vederea caştigării unei licitaţii pentru achiziţionarea sistemului de securitate. Ghiţă a mai spus că, în ultimii ani, Loteria a fost "boicotată" şi de persoanele care au luat în contract de mandat punctele de vanzare ale companiei. "Din surse interne, mandatarii au aflat care sunt cele mai bune puncte de vanzare ale Loteriei, apoi au început să închirieze spaţii în apropierea acestora şi, prin înţelegere cu angajaţii acelor puncte, vanzările erau practic preluate de locaţia mandatarului, iar după cateva luni acel punct de vanzare se închidea", a afirmat şeful Loteriei. Compania are circa 2.000 de puncte de vanzare, din care proprii 1.116.
Cu un mandat de şase luni la conducerea Loteriei, Ghiţă a spus că principalul obiectiv al mandatului este eficientizarea companiei, prin reducerea cheltuielilor şi creşterea veniturilor. "Am acceptat acest post pentru că este o provocare. Cunosc foarte bine domeniul. Voi încerca să fac barca Loteria Romană să nu se scufunde. Din păcate, suntem în iulie şi compania nu are aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli pentru 2012, pentru că ce s-a propus era prea umflat. Spre exemplu, pentru acest an, vechea conducerea a propus investiţii de 110 milioane de lei. În urma unei analize, suma propusă pentru investiţii a scăzut la 20 milioane de lei", a spus reprezentantul companiei.
Loteria se mută pe mobil
Ghiţă a afirmat că Loteria are un potenţial de creştere foarte ridicat, în condiţiile în care operatorul naţional de jocuri de noroc din Ungaria, stat cu 10 milioane de locuitori, a consemnat un profit de circa 200 milioane de euro în 2011. El a adăugat că Loteria are puţine puncte de vanzare, una la 10.000 de locuitori, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de una la 1.600 de locuitori. "De asemenea, în Romania, încasările din jocuri de noroc sunt de 8 euro/locuitor, în timp ce în alte state mai dezvoltate se ajunge la 60-70 euro/locuitor", a spus şeful companiei.
Ghiţă analizează posibilitatea reducerii preţului unei variante simple la jocul 6/49 şi diminuarea valorii premiului de la categoria I şi creşterea sumelor la premiile de la categoria a II-a şi a III-a. "Vreau să lansez noi jocuri de noroc acolo unde nu depindem de contractele cu firmele elene. Spre exemplu, vreau să ieşim cu jocul 6/49 şi pe telefonul mobil. Din păcate, n-am prea mult spaţiu de manevră, pentru că Loteria depinde în proporţie de 97% de contractele cu grecii", a spus reprezentantul companiei. Potrivit acestuia, Loteria are foarte multe spaţii imobiliare libere, care, închiriate, ar putea aduce venituri substanţiale companiei. "Langă clădirea CEC de pe Calea Victoriei avem un imobil pe care, dacă l-am închiria la preţul zonei, am încasa 30.000 de euro/lună. Este un imobil în care s-au efectuat lucrări de modernizare la preţuri ridicate şi stă neutilizat de caţiva ani. în plus, amenajările interioare au avut de suferit pentru că imobilul nu a fost aerisit. Practic, pereţii s-au cojit, lemnul s-a umflat", a spus Ghiţă.
Înfiinţată în anul 1906, Compania Naţională Loteria Romană organizează şi exploatează pe întreg teritoriul ţării jocuri loto şi pariuri mutuale. Altă mare companie de stat, Hidroelectrica, a intrat în insolvenţă în luna iunie, la solicitarea Consiliului de Administraţie. Consiliul şi-a motivat cererea prin scăderea cifrei de afaceri şi creşterea datoriilor, pe fondul unui "dezastru de management" şi al secetei din 2011.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
