Mozaic economic: Dobanzile urcă în ritm alert
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat luni 700 milioane lei, reuşind să atragă întreaga sumă vizată la licitaţia pentru vanzare de certificate de trezorerie cu maturitate de 11 luni, însă randamentul mediu a crescut de la 5,29% pe an la 5,53% pe an. Ofertele băncilor au cumulat 1,683 miliarde lei. Dealerii estimau că Ministerul Finanţelor trebuie să accepte un randament de circa 5,7% pe an pentru a atrage întreaga sumă vizată, avand în vedere cotaţiile din piaţa secundară. La precedenta licitaţie pentru certificate de trezorerie, din 18 iunie, Finanţele au respins ofertele băncilor considerand că randamentele cerute sunt prea ridicate. Anterior, la 11 iunie, Ministerul Finanţelor Publice a acceptat un randament de 5,29% pe an pentru certificate de trezorie cu maturitate la un an. Intensificarea tensiunilor politice dintre PDL şi USL şi aşteptarea votului din Parlament pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu au dus săptămana trecută la deprecierea leului cu 2% în raport cu euro şi, totodată, au susţinut creşterea costurilor de împrumut ale Finanţelor. Ministerul Finanţelor Publice vrea să împrumute în iulie 2,25 miliarde lei prin vanzarea de titluri de stat pe piaţa internă, sub valoarea programată pentru luna iunie, de 3,5 miliarde lei. Finanţele au împrumutat joi 286,2 milioane lei, puţin peste jumătate din valoarea programată şi randamentul mediu acceptat pentru obligaţiunile emise a crescut de la 5,82% la 5,97% pe an. Deşi pentru luna iunie a programat licitaţii de 3,5 miliarde lei, Trezoreria a reuşit să împrumute doar 1,4 miliarde lei, în condiţiile în care randamentele cerute au crescut, în principal ca urmare a incertitudinilor privind zona euro. Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului pană în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobanzii de politică monetară de către BNR. Trendul s-a inversat începand cu luna mai, cand BNR a decis să întrerupă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din Romania, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro. Ministerul Finanţelor a atras în acest an 36,95 miliarde lei pe piaţa locală. La această sumă se adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.
Euro şi dolarul au atins noi maxime istorice în faţa leului
Cursul de referinţă leu/euro anunţat luni de BNR a atins un nou maxim istoric, de 4,5275 unităţi, iar rata oficială pentru dolar a stabilit un nou record şi a urcat la 3,6848 lei/dolar, pe fondul deprecierii consemnate de moneda naţională în a doua parte a şedinţei interbancare de vineri. Pe piaţa interbancară cursul a coborat sub 4,53 lei/euro încă din primele minute, după ce vineri a încheiat la 4,5375 - 4,5399 lei/euro şi era aproape de maximul istoric înregistrat în aceeaşi zi, de 4,5400 lei/euro. Deşi leul s-a apreciat comparativ cu închiderea de vineri, cotaţiile nu au revenit sub nivelul de mijlocul ultimei şedinţe de săptămana trecută, astfel că ratele de referinţă au consemnat noi maxime istorice. Dealerii susţin că banca centrală îşi face simţită prezenţa în continuare, însă cu intervenţii mai discrete comparativ cu săptămana trecută. Precedentele maxime istorice au fost atinse vineri, cand cotaţia leu/euro a fost la 4,5142 unităţi, iar rata oficială pentru dolar la 3,6480 lei/dolar, cand jucătorii mizau pe deprecierea leului, în aşteptarea votului din Parlament pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Cursul de referinţă leu/euro afişat luni este cu 1,33 bani peste precedentul record, iar paritatea leu/dolar este cu 3,68 bani mai mare decat în şedinţa precedentă. Deprecierea leului în raport cu euro a influenţat şi paritatea oficială leu/franc elveţian, care a urcat cu 1,09 bani, de la 3,7582 lei/franc la 3,7691 lei/franc. Aceasta este cea mai mare cotaţie din ultimele zece luni. O rată oficială mai ridicată a fost înregistrată la 5 septembrie 2011, cand francul a fost la 3,8133 lei. Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc. Rata de schimb leu/euro a urcat săptămana trecută cu 2%, pană la recordul de 4,5400 lei/euro, ca urmare a intensificării aversiunii la risc a investitorilor pe fondul tensiunilor politice dintre USL şi PDL, care au culminat cu propunerea de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. Preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat din funcţie de Parlament vineri cu puţin înainte de ora 21:00, cand deja piaţa locală era închisă. După suspendarea preşedintelui, pe pieţele externe cursul a fluctuat în jurul nivelului de 4,5400 lei/euro, iar în cadrul unor transferuri realizate pe piaţa de la New York a coborat brusc la 4,51 lei/euro, potrivit dealerilor. Astfel, la deschiderea şedinţei interbancare de luni de la Bucureşti, euro a fost cotat la 4,5200 - 4,5230 lei, cu 1,69 - 1,75 bani sub ultimele cotaţii de vineri de pe piaţa locală, de 4,5375 - 4,5399 lei/euro. Ulterior, cursul a crescut uşor spre 4,5300 lei/euro, iar pană la mijlocul zilei a depăşit foarte uşor acest nivel doar de cateva ori şi pentru momente scurte. La ora 13:00, cand BNR anunţă rata de referinţă, euro era cotat pe piaţa interbancară la 4,5260 - 4,5295 lei. Potrivit dealerilor, costurile asigurării datoriilor împotriva riscului de neplată, prin intermediul contractelor credit default swaps (CDS) au revenit pe creştere şi a ajuns la 450 de puncte, deşi în prima oră a şedinţei de la Bucureşti cotaţia a scăzut uşor, la 425 puncte. Astfel, a fost depăşit şi nivelul atins vineri, de 430 puncte.
Burci şi-a vandut firmele aflate în insolvenţă cu 30 milioane de euro
Companiile Astra Vagoane Arad, Meva şi Romvag Caracal, aflate în insolvenţă, au fost preluate de către un investitor german cu peste 30 de milioane de euro, a anunţat ieri Casa de Insolvenţă Transilvania, administratorul judiciar al celor trei societăţi. Adunările creditorilor celor trei companii din cadrul grupului de firme IRS şi-au dat acordul pentru oferta de preluare prezentată de investitor, iar contractele de transfer au fost semnate. La negocieri au participat atat principalii creditori ai grupui, un consorţiu bancar condus şi coordonat de către RBS, cat şi foştii acţionari. Fiecare dintre companii are peste 100 de ani de activitate în industria romanească, toate trei cumuland mai mult de 1.500 de locuri de muncă. La momentul deschiderii procedurilor de preluare, în urmă cu şase luni, datoriile consolidate ale celor trei companii depăşeau 150 milioane de euro. Grupul IRS, aflat în proprietatea omului de afaceri Cristian Burci, are sediul central în Luxemburg şi mai deţine 30% din acţiunile constructorului de nave fluviale Severnav Drobeta Turnu Severin. De asemenea, IRS deţine compania de transport feroviar Servtrans Invest şi, prin Astra Vagoane, controla firma de construcţii ICIM, tot din Arad.
Investitorii străini, îngrijoraţi de recentele evoluţii pe scena politică
Consiliul Investitorilor Straini (CIS) este îngrijorat de recentele evoluţii pe scena politică a Romaniei, care ar putea afecta stabilitatea şi creşterea economică, precum şi imaginea ţării pe pieţele internaţionale, a declarat, într-un comunicat, preşedintele Consiliului, Steven van Groningen. Preşedintele CIS arată că acţiunile clasei politice din aceste zile aduc noi incertitudini peste cele deja existente şi au ca efect scăderea încrederii consumatorilor şi investitorilor. Totodată, lipsa de stabilitate şi predictibilitate sunt bariere importante pentru investitori, iar acestea pot produce efecte cu atat mai grave acum, cand Romania are atat de multă nevoie de capital, potrivit sursei citate. "Membrii Consiliului Investitorilor Străini au investit sume importante pe termen lung şi vor continua să fie prezenţi în Romania, chiar şi după ce mandatele actualilor politicieni se vor încheia. Nu se pune problema unor retrageri de capital din Romania. Investitorii sunt interesaţi să continue să investească în Romania, pentru că potenţial pe termen lung există. Romania ar trebui să profite mai mult de atuurile sale, să-şi întărească poziţia economică în regiunea Europei de Sud Est, dar acestea nu sunt posibile în lipsa predictibilităţii şi a încrederii investitorilor în mediul de afaceri", a spus şeful CIS. Steven van Groningen este şi preşedintele şi directorul executiv al Raiffeisen Bank. Consiliul Investitorilor Străini, înfiinţat în 1997, este asociaţia celor mai importanţi investitori străini din Romania. CIS are în prezent 128 companii membre, cu investiţii cumulate în Romania de aproximativ 40 miliarde euro. Consiliul include companii multinaţionale cu peste 185.000 de salariaţi în Romania.
Achiziţiile Gazprom în Romania, în atenţia Consiliului Concurenţei
Consiliul Concurenţei analizează operaţiunea de concentrare economică realizată prin preluarea de către Nis Petrol a trei staţii de distribuţie a carburanţilor, din judeţele Arad şi Sibiu (două unităţi). Nis Petrol este controlată de compania sarbă de petrol şi gaze Naftna Industrija Srbije (NIS), membră a grupului Gazprom din Rusia. Divizia NIS desfăşoară activităţi şi derulează proiecte de investiţii în sectorul energetic (petrol şi gaze) prin explorarea, producţia, procesarea, vanzarea şi distribuţia de produse petroliere. NIS a anunţat recent că vrea să deţină pană la sfarşitul acestui an 40 de benzinării în Romania şi vizează extinderea reţelei la 120 de unităţi pană în 2014. Autoritatea de concurenţă va evalua operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, în conformitate cu regulamentul privind concentrările economice, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei. Potrivit Legii concurenţei, sunt supuse controlului şi trebuie notificate Consiliului operaţiunile de concentrare economică care depăşesc pragurile valorice prevăzute în acest act normativ. Acestea sunt îndeplinite dacă cifra de afaceri cumulată a firmelor implicate în operaţiunea de concentrare economică depăşeşte echivalentul în lei a 10 milioane euro şi există cel puţin două firme implicate în operaţiune care realizează, pe teritoriul Romaniei, fiecare în parte, o cifră de afaceri mai mare decat echivalentul în lei a 4 milioane euro.
Toamna va veni în Franţa cu un val de falimente
Un număr semnificativ de companii franceze ar putea intra în faliment în toamnă ca urmare a lipsei de comenzi, a declarat preşedintele organizaţiei patronale MEDEF, Laurence Parisot, citat de AFP. "Fluxurile de numerar ale companiilor sunt întotdeauna sub presiune în timpul verii, iar portofoliul de comenzi nu este suficient completat", ceea ce va face şi mai dificilă situaţia multor companii, a spus Parisot, prezent la o emisiune TV. Numărul cererilor de insolvnţă ar putea fi "semnficativ", chiar "masiv", putand fi afectate "întreprideri mici şi medii", a avertizat preşedintele MEDEF. "Vrem să tragem un semnal de alarmă. în ultimii zece ani, situaţia a devenit mai gravă în fiecare an", a spus Parisot, estimand că în medie dispar anual 60.000 de firme în Franţa. Guvernul francez se întalneşte luni şi marţi cu patronatele şi sindicatele pentru o "conferinţă socială", primul test pentru metoda de guvernare socială bazată pe consens a preşedintelui Francois Hollande. Reuniunea, care va fi deschisă de preşedinte, reprezintă o oportunitate pentru prezentarea reformelor sociale pentru următorii doi ani, notează AFP.
Trei scenarii pentru Romania
Romania ar supravieţui unei suspendări temporare a acordului cu FMI şi UE din cauza deteriorării crizei politice, însă cel mai probabil scenariu este calmarea scenei politice în viitorul apropiat, ceea ce va pune capăt tensiunilor suplimentare din piaţă, anticipează Capital Economics. Firma londoneză de consultanţă descrie trei posibile scenarii privind deznodămantul crizei politice din Romania. Cel mai probabil dintre acestea este liniştirea apelor în viitorul apropiat, evoluţie care ar pune capăt şi tensiunilor suplimentare cauzate în piaţă de situaţia politică. "Este bine de ţinut minte că Romania a mai trecut peste perioade de instabilitate politică", notează analiştii Capital Economics, făcand referire la suspendarea preşedintelui în 2007. O a doua variantă ar fi deteriorarea situaţiei politice pană în punctul în care aplicarea acordului cu FMI ar fi împiedicată sau guvernul ar încerca să-şi consolideze popularitatea deviind de la programul convenit cu instituţiile financiare internaţionale, spre exemplu prin relaxarea politicii fiscale sau întarzierea privatizărilor. în acest caz, FMI şi UE ar suspenda misiunile de evaluare în Romania, ceea ce ar întarzia deblocarea tranşelor din finanţarea externă. Cel de-al treilea scenariu prezenta de Capital Economics presupune încetarea programului de asistenţă internaţională de către Comisia Europeană, dacă Executivul UE ar iniţia procedurile de infringement.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
