Mozaic economic: Pachetul de ţigări se va scumpi cu 2 lei
Guvernul intenţionează, prin proiectul de lege a sănătăţii, să dubleze taxa pe viciu la tutun, de la 10 la 20 de euro/1.000 de ţigări, măsură care va duce la scumpirea cu aproximativ 2 lei a pachetului de ţigări, respectiv o creştere cu 15-20% a preţurilor, potrivit reprezentanţilor industriei. Pentru combaterea consumului excesiv de produse din tutun şi băuturi alcoolice, precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de sănătate, se instituie "unele contribuţii", care vor fi venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii, se spune în proiect. Astfel, firmele care produc sau importă produse din tutun vor contribui, pentru ţigarete şi ţigări de foi, cu suma de 20 euro/1.000 de bucăţi. "Este vorba de o dublare a taxei de sănătate la 20 de euro/1.000 de ţigarete. Taxa a fost introdusă în mai 2006. Era o taxă fixă foarte mare. La vremea respectivă, noi apreciam nivelul contrabandei în Romania între 5% şi 8%, iar după această taxă aproape că s-a dublat", au declarat un oficial al unui mare producător de ţigări. El estimează că impactul în preţuri al dublării taxei va fi o scumpire cu aproximativ 2 lei a pachetului de ţigări. Preţurile ţigaretelor sunt, în magazine, între 10,5 lei şi 13,5 lei, astfel că o majorare de 2 lei reprezintă o scumpire cu 15% - 20%. ţigările din categoria celor mai bine vandute costă 12,5 lei. "N-a mai fost niciodată o creştere atat de mare a preţului ţigărilor", au adăugat sursele citate. Reprezentanţii celor trei mari producători de ţigarete de pe piaţa romanească, British American Tobacco, Philip Morris şi JTI, se vor întalni vineri dimineaţă la Ministerul Finanţelor Publice cu oficiali ai instituţiei, pe care vor încerca să îi convingă să renunţe la creşterea taxei pe viciu. Contrabanda cu ţigarete s-a menţinut relativ constantă în primele cinci luni ale anului, ajungand în luna mai la 13,3%, faţă de 13,4% în martie şi 13% în ianuarie, potrivit unui studiu al companiei Novel Research. În ultimii doi ani contrabanda a scăzut de la peste 36% la circa 13%. "Am făcut o simulare şi, dacă ajunge contrabanda la 36%, aşa cum a fost în 2010, la nivelul de azi al taxelor, vorbim de 1,7 miliarde de euro pe care bugetul de stat îi va pierde într-un an", a mai spus reprezentantul producătorului de ţigarete.
A fost inaugurată cea mai înaltă clădire din Europa de Vest
Clădirea de birouri şi apartamente de lux Shard, cel mai înalt zgarie-nori din Europa de Vest, va fi inaugurată joi seară la Londra, însă perspectivele economice ale grandiosului proiect sunt puse sub semnul întrebării de declinul puternic al pieţei de birouri din capitala britanică. Cu o înălţime de 310 metri şi 72 de etaje, Shard va găzdui spaţii de birouri la etajele 4-28, un hotel de lux la următoarele 18, şi 10 apartamente duplex la nivelurile superioare, potrivit The Guardian. Clădirea are 44 de lifturi, 11.000 de panouri din sticlă şi o piscină la etajul 52, notează Bloomberg. Costurile pentru construirea turnului sunt estimate la aproximativ 450 milioane de lire (560 milioane de euro), potrivit mai multor surse. Shard va fi inaugurată joi seara printr-un show de lasere şi reflectoare proiectate din varful clădirii. La ceremonie vor participa Prinţul Andrew, Duce de York, şi şeicul Hamad bin Jassen bin Jabor al-Thani, premier şi ministru de externe al Qatarului. Coloana sonoră va fi asigurată de Orchestra Filarmonică din Londra. Clădirea, cu formă prismatică, aduce a piramidă alungită, fiind proiectată de arhitectul italian Renzo Piano. Shard este unul dintre cele mai controversate proiecte din Londra, din cauza mărimii clădirii, locaţiei alese şi acţionariatului. Proiectul a fost dezvoltat de Sellar Property Group şi Banca centrală din Qatar, extinzand prezenţa investitorilor din emirat pe piaţa imobiliară londoneză. Qatarul deţine 95% din acţiunile companiei care administreazã Shard, după ce investitorul iniţial, omul de afaceri Irvine Sellar, a avut nevoie de finanţare pentru a realiza construcţia, în contextul crizei financiare din 2008-2009. Portofoliul londonez al Qatarului include şi magazinul Harrods, noul sat olimpic, Chelsea Barracks, dar şi părţi ale districtului financiar Canary Wharf şi grupul Chelsfield Partners, care deţine fosta clădire a ambasadei SUA şi Camden Market. Emiratul deţine de asemenea participaţii importante în acţionariatul Sainsbury's, Barclays şi London Stock Exchange. Clădirea este criticată şi din cauza exclusivităţii presupuse de luxul din interior şi preţurile mari care se vehiculează în piaţă. Apartamentele duplex sunt evaluate la 30-50 milioane de lire sterline (37-62 milioane de euro) fiecare, iar singura "concesie" pentru publicul larg este galeria de observare de la ultimele patru etaje, deschisă vizitatorilor dispuşi să plătească tichetul de 24,95 lire (31 de euro), tarif pentru adulţi. Totodată, criticii proiectului consideră că Shard nu este compatibilă urbanistic cu împrejurimile imediate sau cu profilul Londrei. Galeria de la ultimele etaje poate fi vizitată începand de vineri dimineaţă, iar "chiriaşii" vor începe să ocupe spaţiile de birouri şi de locuit începand de anul viitor.
KPMG: Rata de absorbţie a fondurilor UE este îngrijorătoare
Rata de absorbţie a fondurilor UE este îngrijorătoare, în condiţiile în care Romania a contractat 60% din suma disponibilă în ultimii ani şi a rambursat beneficiarilor mai puţin de 15%, osciland între ultimul şi penultimul loc între statele din Europa Centrală şi de Est, potrivit unui studiu KPMG. "Ultimul sondaj anual efectuat de firmele membre ale KPMG din regiune, intitulat «EU Funds in Central and Eastern Europe», arată că în Romania rata de absorbţie a fondurilor europene continuă să se situeze în urma multor ţări din Europa Centrală şi de Est în multe sectoare. în timp ce Estonia, Letonia, Lituania, Cehia sunt pe primele poziţii, Romania oscilează între penultimul şi ultimul loc, cu puţin peste 60% contractat în ultimii 5 ani din bugetul european alocat Romaniei şi sub 15% rambursat beneficiarilor", se arată într-un comunicat al companiei de consultanţă şi audit. Studiul arată că investiţiile străine realizate în ţările din Europa Centrală şi de Est au scăzut mult de la începutul crizei, întrucat investitorii au părăsit pieţele emergente, îndreptandu-se către economiile cu dezvoltare rapidă, precum pieţele BRIC - Brazilia, Rusia, India şi China. "În aceste condiţii, este vital ca Romania să se mobilizeze pentru captarea sumelor încă disponibile din fondurile UE acordate pană în 2013 şi să-şi traseze priorităţile pentru următoarea perioadă de finanţare", potrivit sursei citate. Dinu Bumbăcea, Partener Management Consulting şi Sector Public, a declarat în comunicat că nivelul scăzut al absorbţiei fondurilor europene în Romania este cauzat în principal de "lipsa unui proces consistent" pentru elaborarea proiectelor. "Nevoile sunt evidente, la fel şi impactul pozitiv pe care aceste intrări nerambursabile l-ar avea asupra economiei romaneşti. ţinand cont de stadiul de dezvoltare al economiei romaneşti raportat la partenerii din UE, Romania ar trebui să fie un beneficiar net, nu un contribuitor net", a afirmat el. Bumbăcea a mai spus că aceasta este singura modalitate prin care poate fi recuperat decalajul faţă de economiile dezvoltate.
Caştigul salarial net a scăzut în mai cu 1,5%
Caştigul salarial mediu net a scăzut în mai cu 23 lei, sau 1,5%, comparativ cu aprilie, cand au fost acordate primele de Paşte, ajungand la 1.530 lei, cele mai mari salarii, de 4.325 lei, fiind înregistrate în extracţia de petrol şi gaze, iar cele mai mici (845 lei) în hoteluri şi restaurante. "În majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul caştigului salarial mediu net a fost mai mic faţă de luna aprilie 2012, cand s-au acordat prime ocazionale (prime de Paşte), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou) ori s-au realizat producţii şi încasări mai mari (funcţie de contracte). De asemenea, caştigul salarial mediu net din luna mai 2012 a scăzut ca urmare a nerealizărilor de producţie, încasărilor mai mici (funcţie de contracte), dificultăţilor financiare şi lipsei de comenzi cu care s-au confruntat unele unităţi economice", se arată într-un comunicat al INS. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în industria metalurgică (11,7%), iar cele mai mai creşteri în serviciile anexe extracţiei (16%). "În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale caştigului salarial mediu net faţă de luna aprilie, în administraţie publică (-0,5%), ca urmare a acordării în luna precedentă de sume pentru diferite sporuri ori a plăţii concediilor de odihnă; sănătate şi asistenţă socială (-0,4%), ca urmare a plăţii drepturilor salariale cuvenite salariaţilor cu caştiguri salariale mici, din unele unităţi din domeniul asistenţei sociale care s-au confruntat cu dificultăţi financiare în lunile precedente. în învăţămant caştigul salarial mediu net a crescut faţă de luna aprilie cu 2,4% ca urmare a plăţii cu ora a cadrelor didactice", se precizează în comunicat. Comparativ cu luna mai a anului precedent, caştigul salarial mediu net a crescut cu 4,9%. Indicele caştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 103,1%.
Banca Europeană coboară dobanzile la zero la depozite
Banca Centrală Europeană (BCE) a coborat ieri dobanda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 1% la 0,75%, şi a redus rata depozitelor la zero, decizii fără precedent în istoria instituţiei, care încearcă să stimuleze economia europeană în contextul crizei datoriilor de stat. Anterior, rata la depozite era de 0,25%. Instituţia a coborat totodată rata dobanzii la facilitatea de creditare marginală de la 1,75% la 1,5%. Dobanda BCE s-a aflat la 1% şi în perioada mai 2009 - aprilie 2011, cand a fost redusã şi apoi menţinută la acest nivel pentru a stimula creditarea către economie în urma crizei financiare mondiale. Anul trecut, rata cheie la euro a fost majorată în două randuri, în aprilie la 1,25% şi în iulie la 1,5%. După preluarea mandatului de preşedinte de către Mario Draghi, BCE a tăiat de două ori dobanda cheie, la 1,25% în noiembrie şi la 1% în decembrie. Majoritatea analiştilor au anticipat mutarea de joi a BCE, care marchează un nou precedent pentru instituţie în contextul crizei financiare şi stagnării economice prelungite din zona euro. Depozitele overnight la BCE au devenit modalitatea preferată de băncile europene să-şi adăpostească banii în perioade de volatilitate extremă pe pieţele financiare. Scăderea ratei depozitelor ar putea încuraja instituţiile de credit să ducă banii în altă parte, fie pe piaţa datoriilor de stat, fie în economia reală. Banca centrală a Chinei a coborat joi dobanda cheie cu 0,31 puncte procentuale, la 6%, şi rata depozitelor cu 0,25 puncte, la 3%, potrivit Financial Times.
Preţurile alimentelor la nivel global au coborat din nou
Preţurile alimentelor la nivel mondial au scăzut în iunie pentru a treia lună consecutiv, cu 1,8% faţă de mai, şi au ajuns la cel mai redus nivel începand cu septembrie 2010, a anunţat, joi, Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură a ONU, citată de AFP. Indicele calculat de agenţie pentru preţurile alimentelor a coborat în iunie la 201 puncte, de la 205 puncte în mai. Indicatorul se află cu 15% sub maximul record atins în februarie 2011. Perspectivele economice încă incerte şi estimările privind recoltele au condus la declinul preţurilor pentru cele mai multe produse pe plan internaţional, potrivit agenţiei. În ultimele două săptămani, preţurile materiilor prime agricole, inclusiv cereale, au crescut puternic, ca urmare a degradării stării culturilor în Statele Unite. Totuşi, în iunie indicatorii de preţ au scăzut pentru toate categoriile de alimente. Într-un alt raport, organizaţia a redus prognoza pentru recolta de cereale pentru acest an la nivel global, dar se aşteaptă încă la un nivel record.
Volkswagen preia Porsche pentru 4,46 miliarde euro
Volkswagen va cumpăra, pentru 4,46 miliarde euro, 50,1% din acţiunile Porsche, devenind acţionar unic al producătorului de autoturisme sport după şapte ani de dispute care au îndepărtat două dintre cele mai puternice familii din businessul german, transmite Bloomberg. VW a reuşit să ajungă la un acord cu autorităţile fiscale, depăşind astfel ultimul obstacol în calea preluării Porsche, a anunţat gigantul auto. Tranzacţia va fi achitată în cash, pornind de la o valoare de 3,88 miliarde euro a producătorului de automobile sport, la care se adaugă compensaţii în contul dividendelor la care ar fi fost îndreptăţit holdingul Porsche de la divizia auto şi o sumă reprezentand jumătate din sinergiile estimate în urma fuziunii. Porsche va fi intregrat astfel în portofoliul de mărci al Volkswagen, care deţine producători auto precum Audi, Skoda sau Seat, dar şi constructorul de motociclete Ducati şi producătorii de camioane MAN şi Scania. Cele două companii au convenit să fuzioneze în 2009, după ce Porsche a ajuns într-o situaţie dificilă, acumuland datorii de peste 10 miliarde euro în urma unei încercări eşuate de a prelua Volkswagen. Compania holding Porsche, controlată de familia Piech-Porsche, deţine încă 50,7% din acţiunile comune ale Volkswagen.
