Mozaic economic: Creşterea salariilor a devenit oficială
Salariile bugetarilor vor creşte cu 8% de la 1 iunie şi cu încă 7,4% de la 1 decembrie, ordonanţa de urgenţă care prevede efectuarea acestei majorări adoptată în şedinţa de ieri a Guvernului. Potrivit documentului, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază, salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se va majora în două etape, respectiv cu opt la sută începand cu 1 iunie 2012 faţă de nivelul acordat pentru luna mai 2012 şi cu 7,4 la sută începand cu 1 decembrie 2012 faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012. Cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţămant, care se stabileşte în conformitate cu prevederile Legii privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţămant, se majorează în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleşi condiţii. Pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea primului-ministru şi cele aflate sub controlul Parlamentului, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază, indemnizaţiilor de încadrare se majorează fără a depăşi nivelul stabilit prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. De asemenea, sumele oprite ilegal pensionarilor din contribuţii de sănătate vor fi restituite în tranşe lunare, prin diminuarea veniturilor bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, care pierde peste 1,5 miliarde de lei, conform unei ordonanţe de urgenţă adoptate în şedinţa de miercuri a Guvernului. Documentul prevede că sumele reţinute de la data de 1 ianuarie 2011 pană la data de 30 aprilie 2012, reprezentand diferenţa dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuţie de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei şi pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuţie de asigurări sociale de sănătate asupra părţii din pensie care depăşeşte nivelul de 740 lei, se restituie în tranşe. Astfel, pentru sumele reţinute în perioada ianuarie - martie 2011, restituirea se realizează în tranşe lunare egale în perioada iunie-august 2012, iar pentru sumele reţinute în perioada aprilie 2011 - aprilie 2012, restituirea se realizează pană la data de 31 decembrie 2013. Pană în 25 august 2012, Guvernul va aproba prin hotărare graficul şi modalitatea de restituire a sumelor prevăzute, iar restituirea se va face din oficiu, de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, precum şi de către casele de pensii sectoriale şi cele aparţinand sistemelor proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii.
Georgescu despre Grecia: Nu cred că va trebuie să folosim banca-punte
Vicepremierul Florin Georgescu a declarat miercuri că în ciuda situaţiei din Grecia sistemul bancar este solid şi bine capitalizat şi că nu crede că autorităţile vor fi nevoite să folosească banca-punte, instrument introdus recent de BNR pentru cazurile băncilor în dificultate. "Există o colaborare foarte stransă între banca centrală şi celelalte instituţii de supraveghere - CNVM, CSA, CSSPP şi Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice. Analizăm evoluţiile externe, fluxurile de capital, situaţia băncilor şi a agenţilor economici care au relaţii. Sistemul bancar este solid şi bine capitalizat. Nu sunt motive de îngrijorare, nici pentru populaţie nici pentru firme", a spus Georgescu. Întrebat dacă autorităţile sunt pregătite să cheltuiască bani publici pentru a sprijini vreo bancă dintre cale cu capital grecesc, Gergescu a răspuns: "Nu cred că va trebui să folosim bridge bank-ul". În ceea ce priveşte deprecierera leului, Florin Georgescu - vicepremier şi ministru al Finanţelor - spune că este vorba de un comportament regional. "Uitaţi-vă şi la cursul zlotului polonez, la coroana cehă sau la forint", a spus el. În Romania sunt prezente şase bănci greceşti, respectiv EFG Eurobank (prin Bancpost), Alpha Bank, Piraeus Bank, National Bank of Greece (Banca Romanească), Emporiki Bank (deţinută de Credit Agricole) şi ATEBank. Băncile elene deţin circa 17% din totalul activelor sistemului bancar romanesc. Potrivit datelor prezentate în luna aprilie de Banca pentru Reglemente Internaţionale, expunerea instituţiilor bancare greceşti pe Romania a scăzut anul trecut cu 2,34 miliarde de dolari, sau 11%, la 18,8 miliarde dolari. Expunerea totală a băncilor străine pe Romania a coborat anul trecut cu 5,4%, sau 6,146 miliarde dolari, la 107 miliarde dolari, cele mai mari scăderi fiind înregistrate în randul băncilor din Austria şi Grecia. Datele Băncii pentru Reglemente Internaţionale se bazează pe o metodologie proprie, diferită de cea luată în calcul la testele de stres efectuate de UE şi de metodologia Iniţiativei de la Viena, care se referă la fiecare bancă în mod individual. Metodologia BRI face ca în calculul expunerilor să fie luată în considerare valoarea totală a activelor subsidiarelor locale ale grupurilor străine, deşi o parte dintre acestea sunt finanţate local şi nu reprezintă împrumuturi internaţionale.
Unul din patru romani preferă cumpărăturile de pe site-uri străine
Unul din patru romani preferă cumpărăturile online de la companii sau prin portaluri din străinătate, a declarat Dan Bulucea, country manager Google Romania, miercuri, la conferinţa RoNewMedia. "Ştie cineva care este procentul cumpărăturilor online e-commerce din Romania faţă de cele din afară? Circa 80% din cumpărături sunt de peste hotare: Amazon, eBay şi altele", a precizat Bulucea în cadrul evenimentului RoNewMedia. Şeful Google Romania este de părere că antreprenorii locali trebuie să studieze cu atenţie stategia competitorilor din străinătate şi oferta acestora. "M-aş uita să văd ce fac ei. Nu cred că e neapărat preţul", a precizat Bulucea. Mai mult, atat timp cat produsele şi serviciile oferite de companiile din Romania corespund nevoilor consumatorilor, aceştia nu vor alege un brand global în defavoarea unuia local. "Nu cred că romanii sunt mai deschişi pentru a cumpăra din afară sau că au o aversiune faţă de jucătorii locali", a mai menţionat el. O altă problemă sesizată de şeful Google în ceea ce priveşte viziunea companiilor online din Romania este faptul că "nu gandesc global" şi nu încearcă să îşi vandă produsele şi peste hotare. "Există agenţii de turism din străinătate care vin să facă business în Romania. Online-ul are frumuseţea de a fi global însă foarte puţine companii sunt interesate", a mai declarat Bulucea.
Încep angajările în ministere
Ministrul de Externe, Andrei Marga, a anunţat că premierul Ponta "a dat instrucţiuni" ca la MAE, dar "şi la alte ministere" să se facă o deblocare a angajărilor, dincolo de regula cu un nou angajat la şapte plecaţi, respectandu-se însă anvelopa bugetară a costurilor cu personalul convenită cu FMI. "Primul-ministru a dat instrucţiuni, nu numai la Externe, ci şi la alte ministere, să aibă loc o deblocare în sensul că se pot face angajări. şi noi vom face (...) Dincoace de acea regulă cu 1 la 7. Dacă ne uităm bine în negocierile cu FMI care sunt mereu invocate, acolo este o limită pusă la anvelopa financiară a posturilor, nu la efectivul de posturi. şi atunci în aceeaşi anvelopă financiară poţi să te mişti", a afirmat ministrul Marga, răspunzand întrebărilor la finalul reuniunii consilierilor economici. El a adăugat că anvelopa financiară pentru costurile cu personalul e "cea stabilită prin legea bugetului şi rectificările care au fost şi care vin". Întrebat cate posturi vor fi scoase la concurs în MAE, el a arătat că încă nu s-a făcut o evaluare, dar prioritate trebuie acordată celor din misiunile diplomatice. "Încă nu am făcut o evaluare, dar pot spune că vom redeschide rapid concursurile pentru posturi şi cu deosebire în afară. De pildă, avem situaţii în care e o singură persoană într-o misiune de reprezentare a Romaniei, ori o singură persoană nu poate face faţă, mai ales acolo unde sunt şi relaţii economice", a afirmat Marga. Anterior, în discursul susţinut în faţa consilierilor economici din misiunile externe ale Romaniei, Marga arătase că nu e normal ca, în urma tăierilor de personal efectuate în ultimii ani în MAE din cauza austerităţii, aceştia să fie folosiţi pentru chestiuni de gospodărire ale ambasadelor, la fel cum nu e normal ca în reprezentanţele diplomatice să fie un singur angajat, care să fie şi administrator sau portar. "Ştim ce avem de făcut, şi anume ca reprezentantul economic să nu fie folosit pentru chestiuni de gospodărie a Ambasadei, să fie folosit conform competenţelor, aceasta este crucial. Pe de altă parte, mai ştim că sunt misiuni unde şeful de misiune este şi administrator, este poate chiar şi portar. Foarte curand vom interveni pentru normalizarea acolo unde sunt relaţii sau e un potenţial de relaţii economice semnificativ. ştim constrangerile determinate de politica de austeritate, dar trebuie spus că în unele locuri tăierile costă mai mult decat asigurarea de posturi care să aibă eficienţa necesară. Vă asigur că ne gandim la aceasta şi domnul prim-ministru chiar a dat instrucţiuni în sensul de a se debloca posturile, desigur rămanand în cadrul anvelopei financiare care este negociată cu FMI şi care este binecunoscută celor de faţă", a spus ministrul de Externe.
Ministrul Agriculturii recunoaşte limitele reducerii TVA
Scăderea TVA la paine de la 24% la 9% nu va duce, poate, la diminuarea preţului, dar va micşora evaziunea ficală cu 15-20%, a declarat ieri, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. "Nu văd scăderea TVA la produsele alimentare de bază ca pe o măsură socială, aşa cum au încercat alţii s-o prezinte, care să aibă ca scop reducerea preţului la paine. Acesta este aspectul şi implicaţia socială. Chiar dacă nu se va reduce preţul la paine, probabil că va stagna pentru o anumită perioadă", a spus Constantin. El a adăugat că efectul vizat de autorităţi prin scăderea TVA este combaterea evaziunii fiscale. "Avem datoria, ca Uniune Social Liberală, să încercăm la sfarşitul acestui an, atunci cand permite şi bugetul, cand permite situaţia economică, să venim măcar cu un singur domeniu, şi mă refer la paine. Aici am identificat eu că este cea mai mare evaziune fiscală. Am început deja să facem analiza şi perspectiva este deja ca în luna iulie, cand vor veni delegaţiile FMI, ai CE şi Băncii Mondiale, să prezentăm toate datele, astfel încat să asigurăm fondul, dacă de asta e nevoie, că vom avea venituri suplimentare la buget prin reducerea evaziunii fiscale", a spus ministrul. El a adăugat că atunci cand TVA era de 19%, înainte de majorarea la 24%, în iulie 2010, evaziunea acoperea 50% din sectorul panificaţiei.
Investiţiile străine abia se văd la microscop
Investiţiile străine directe au totalizat în primul trimestru 425 milioane euro, în scădere faţă de valoarea de 444 milioane euro din aceeaşi perioadă a anului trecut. Conform datelor publicate de BNR, participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 396 milioane euro, iar creditele intra-grup au însumat 29 milioane euro. Investiţiile străine directe au finanţat 78,1% din deficitul contului curent în trimestrul I. Anul trecut, investiţiile străine directe au scăzut cu 13,6% faţă de nivelul din 2010, la 1,917 miliarde euro, ajungand astfel la minimul ultimilor nouă ani.
GM renunţă la reclamele pe Facebook
General Motors (GM) va renunţa la publicitatea pe Facebook, o sursă apropiată situaţiei precizand pentru Reuters că grupul american consideră că spoturile publicitare distribuite pe reţeaua de socializare au un impact redus asupra consumatorilor. Decizia GM, al treilea advertiser din SUA după bugetul alocat publicităţii, marchează primul eşec vizibil al strategiei Facebook şi subliniază temerile privind eficacitatea reclamelor afişate pe reţeaua de socializare în comparaţie cu mediile obişnuite de transmitere. Facebook se pregăteşte pentru oferta publică iniţială la sfarşitul acestei săptămani, ţintind potrivit celor mai recente informaţii finanţare de pană la 16 miliarde de dolari, în pofida incertitudinilor privind perspectivele de creştere ale companiei. Aceste temeri nu par să atenueze cererea invetitorilor pentru acţiuni Facebook. Compania a anunţat marţi creşterea preţului de referinţă în cadrul ofertei, iar ulterior surse apropiate situaţiei au declarat pentru Reuters că volumul acţiunilor scoase pe piaţă va fi de asemenea majorat cu 25%. Facebook, fondată în 2004 de Mark Zuckerberg, ar trebui să debuteze pe piaţa Nasdaq în şedinţa bursieră de vineri.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
