Mozaic economic:Topul scumpirilor în ultimii 20 de ani: Apa şi canalizarea s-au scumpit de 37.134 de ori
Preţurile reglementate de stat au crescut faţă de 1990 chiar şi de 37.000 ori, de 2 pînă la 10 ori peste rata inflaţiei din ultimii 21 de ani, topul fiind condus de apă şi salubritate, gaze, căldură şi electicitate, deşi liberalizarea unora nu s-a încheiat, iar privatizarea încă se negociază cu FMI.
Din topul primelor 10 categorii de produse şi servicii cu cele mai mari scumpiri înregistrate în 2011 comparativ cu octombrie 1990, de cînd există date comparabile pe indicele preţurilor de consum, mai mult de jumătate sînt tarife din sectorul public şi preţuri controlate sau reglementate de stat, reiese din datele transmise de Institutul Naţional de Statistică la solicitarea MEDIAFAX.
Dacă rata inflaţiei a fost de 375.288,6%, tarifele la apă, canalizare şi salubritate au crescut în această perioadă cu 3.713.336%, adică de peste 37.000 de ori faţă de preţurile din 1990, şi indică cea mai mare scumpire din ultimii 20 de ani.
Concomitent, tarifele la gaze naturale şi gaze lichefiate au urcat de peste 12.000 şi 15.000 de ori, iar preţul biletelor CFR s-au scumpit de aproape 9.000 de ori.
Faţă de octombrie 1990, energia termică s-a scumpit de 8.500 de ori, iar energia electrică de aproape 7.000 de ori.
Pentru comparaţie, în ultimii 20 de ani preţurile au crescut pe medie de 3.750 de ori.
Diferenţa se atenuează în ultimii zece ani, chiar cînd o parte din preţuri au fost dereglementate şi unele companii privatizate, deşi tarifele şi preţurile reglementate de stat rămîn cu un ritm de creştere peste medie. Potrivit INS, preţurile au crescut în ultimii zece ani de aproape 2,5 ori faţă de 2001.
În perioada 2001- 2011, cheltuielile cu apă, canal şi salubritate au urcat de 6,7 ori (de aproape 3 ori mai repede decît restul preţurilor) şi rămîn pe prima poziţie, tarifele la gaze naturale de 6 ori, preţul la energia termică de 5 ori şi biletele CFR de 4,5 ori. Tarifele la energia electrică cad pe poziţia 20, cu o scumpire de 2,8 ori, uşor peste media din ultimii 10 ani.
În topul scumpirilor din ultimii zece ani urcă pe poziţia a doua tutunul şi ţigările (cu o creştere de preţ de peste 6 ori), iar pe poziţia a zecea apare benzina (creştere de 3,3 ori), deşi preţurile la combustibili lipsesc din top 20 pe 21 de ani. Ambele preţuri au fost puternic influenţate, în ultimii zece ani, de intervenţia statului, prin alinierea accizelor la nivelul de taxare aplicat în Uniunea Europeană.
De remarcat că, în ultimii zece ani, benzina s-a scumpit la jumătate comparativ cu creşterea preţurilor la gaze naturale şi semnificativ mai puţin decît energia termică sau transportul CFR.
Transportul urban în comun se regăseşte atît în topul pe ultimii 10 ani, cît şi în topul pe 21 de ani, cu majorări de 4 şi de 8.000 de ori, spre deosebire de transportul interurban, care iese din Top 20 pe ultimii 10 ani, deşi prin comparaţie cu 1990 preţurile au urcat şi aici de 5.300 de ori.
Cu excepţia energiei electrice, care coboară pe ultima poziţie din Top 20 pe ultimii zece ani, celelalte şase categorii reglementate sau controlate direct de către autorităţile publice se regăsesc în primele zece poziţii în ambele topuri, cu un ritm de creştere uşor mai moderat în ultimii zece ani.
De menţionat că accizele la tutun şi ţigarete au fost uniformizate (producţie internă vs importuri) începînd din 1999, cînd s-a negociat şi calendarul de aliniere la nivelul din UE. Deşi în cazul benzinei acciza avea încă din 2000 o pondere covîrşitoare din preţ, majorările ulterioare de preţ provenite din această taxă şi curs de schimb au fost semnificative.
Pentru majoritatea sectoarelor cu preţuri reglementate de stat, privatizările au început după anul 2000, iar în multe dintre acestea se discută în continuare vînzarea unor pachete minoritare sau privatizarea totală.
În aceste condiţii se pune problema cît de pertinentă a fost în Romania politica de ţintire a inflaţiei, iar ratările repetate ale ţintelor stabilite de BNR începînd cu 2005 par mai uşor de înţeles, mai ales că ponderea preţurilor administrate în coşul de consum este semnificativ peste media din UE. Preţurile administrate au reprezentat istoric un maxim de 22% din coşul de consum al populaţiei, dar s-au redus în ultimii ani spre 17-18%, comparativ cu 8-9% media europeană.
Evoluţia preţurilor calculată de Institutul Naţional de Statistică nu este influenţată de procesul de denominare din 2005, cînd au fost tăiate patru zerouri din valoarea monedei naţionale. Astfel, preţurile actuale nu reflectă într-un mod vizibil scumpirile nominale din ultimii 21 de ani.
Top 20 scumpiri în ultimii 21 de ani:
1) Apă, canal, salubritate - de 37.134 ori (rata de creştere 3.713.336,4%)
2) Cazare şcolară - de 34.205 ori (3.420.432,4%)
3) Gaz lichefiat - de 15.194 ori (1.519.318,1%)
4) Gaze naturale - de 12.495 ori (1.249.432,7%)
5) Chirie - de 9.545 ori (954.442,3%)
6) Tutun şi ţigări - de 8.781 ori (878.040,2%),
7) Transport C.F.R. - de 8.659 ori (865.831%)
8) Energie termică - de 8.477 ori (847.603,8%)
9) Transport urban în comun - 8.087 ori (808.598,3%)
10) Energie electrică - de 6.853 ori (685.193,4%)
11) Produse de franzelărie - de 6.810 ori (680.930,3%)
12) Frizerie, cosmetică şi igienă bărbaţi - de 6.708 ori (670.680,6%)
13) Telefon - de 6.612 ori (661.112,7%)
14) Întreţinerea în creşe şi grădiniţe - de 6.513 ori (651.210,8%)
15) Alimentaţie la cantine - de 5.596 ori (559.591,3%)
16) Analize medicale, consultaţii, tratamente, spitalizare - de 5.380 de ori (537.989%)
17) Transport auto interurban - de 5.281 ori (528.096,1%)
18) Repararea şi întreţinerea autovehiculelor - de 5.177 ori (517.649,5%)
19) Alimentaţie la restaurante - de 5.156 ori (515.512,4%)
20) Cinematografe, teatre, muzee - de 5.000 de ori (499.780,6%).
În cei 21 de ani, rata inflaţiei calculată de INS a fost de 375.288,6%, adică o creştere medie a preţurilor de 3.754 de ori.
Top 20 scumpiri în ultimii 10 ani:
1) Apă, canal, salubritate - de 7 ori (rata de creştere 571,3%)
2) Tutun şi ţigări - de 6 ori (517%)
3) Gaze naturale - de 6 ori (499,7%)
4) Energie termică - de 5 ori (386,5%)
5) Transport C.F.R. - de 4,5 ori (349%)
6) Chirie - de 4,4 ori (341,3%)
7) Gaz lichefiat - de 4 ori (283%)
8) Ziare şi reviste - de 4 ori (281,2%)
9) Cazare şcolară - de 3,7 ori (274,7%)
10) Întreţinerea în creşe şi grădiniţe - de 3,7 ori (273,3%)
11) Transport urban în comun - de 3,7 ori (269,7%)
12) Benzină - de 3,3 ori (234,3%)
13) Miere de albine - de 3 ori (203,6%)
14) Lemne de foc - de 3 ori (198,9%)
15) Carne de oaie - de 3 ori (189,3%)
16) Legume - de 2,8 ori (183,5%)
17) Coafură, cosmetică şi igienă femei - de 2,8 ori (182,1%)
18) Fructe - de 2,8 ori (181,8%)
19) Alimentaţie la cantine - de 2,7 ori (177,5%)
20) Energie electrică - de 2,7 ori (176,8).
În această perioadă, rata inflaţiei a fost de 145,97%, adică preţurile au crescut pe medie de aproape 2,5 ori.
(Ovidiu Tempea, Mediafax)
Numărul persoanelor cu restanţe la plata utilităţilor a crescut în 2011 de 2,5 ori
Numărul persoanelor fizice cu datorii restante la companiile de utilităţi a crescut anul trecut de 2,5 ori, ponderea acestora ajungînd la 7%, dintr-un total de 6 milioane de debite în valoare de 1,8 miliarde euro, potrivit Asociaţiei de Management al Creanţelor Comerciale (AMCC).
În 2010, ponderea cazurilor de datorii restante la companiile de utilităţi a fost de doar 2,3%.
"Sectorul bancar rămîne cu cea mai mare pondere în numărul de cazuri de debite. Se observă însă o creştere a cazurilor de datorii restante la companiile de utilităţi. Aceste tipuri de creanţe sînt greu de recuperat pentru că cei care au ajuns să nu poată să-şi plătească utilităţile înseamnă că au probleme grave financiare", a declarat, într-o conferinţă de presă, Georg Kovacs, preşedintele AMCC.
Reprezentanţii asociaţiei explică majorarea semnificativă a cazurilor de datorii restante la companiile de utilităţi prin faptul că din ce în ce mai multe firme din domeniu au ales să externalizeze aceste cazuri. Astfel, cazurile de neplată a datoriilor în sectorul bancar au reprezentat 47% din numărul total, în scădere de la 51,8% în 2010, o reducere fiind înregistrată şi în cazul firmelor telecom, de la 36,8% la 32,9%.
Companiile de colectare a creanţelor au recuperat anul trecut 380 milioane euro, cea mai mare parte de la persoane fizice, reprezentînd 21% din valoarea totală a creanţelor comerciale încredinţate de creditori spre colectare.
Datoriile au fost recuperate din 3,27 milioane de cazuri, iar valorile din 2011 sînt comparabile cu cele din anul precendent, potrivit prezentate de AMCC.
Valoarea creanţelor comerciale încredinţate de creditori spre colectare a crescut cu 6% faţă de 2010, de la 1,69 miliarde de euro la 1,8 miliarde de euro.
În 2011, pe segmentul persoanelor fizice au fost recuperate 288 milioane euro, circa 75% din total, din 2,5 milioane de cazuri.
Premierul critică dur fosta conducere ANAF
Ungureanu acuză un management defectuos şi proceduri învechite
Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a criticat fosta conducere a ANAF, acuzînd că nu s-a implicat eficient în combaterea evaziunii şi nu a colaborat cu alte instituţii, şi a cerut noului şef al agenţiei să contribuie la obiectivul Guvernului de a ridica nivelul veniturilor bugetare la 40% din PIB, ceea ce reprezintă un plus de aproximativ zece miliarde euro calculat la produsul intern brut estimat pentru acest an. În prezent, veniturile bugetare reprezintă aproximativ 32-33% din PIB.
În şedinţa de miercuri a comitetului interministerial, şeful Guvernului a acuzat fosta conducere ANAF de management defectuos şi proceduri învechite în combaterea evaziunii fiscale, arătînd că la nivelul Guvernului există o analiză care s-a bazat pe controlul Curţii de Conturi, al Corpului de Control al primului-ministru şi pe datele specialiştilor din aparatul de lucru al primului-ministru.
"Ceea ce ne-a interesat a fost diagnosticul de management al instituţiei, constatînd că în 2011 şi în primul trimestru al acestui an încasările la bugetul consolidat s-au situat sub planul stabilit de Ministerul Finanţelor, împrejurare în care este exclusă ideea vehiculată cu privire la colectarea unor sume suplimentare. Am constatat, de asemenea, că pe toate segmentele direct implicate în prevenirea şi combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale, începînd cu evaziunea fiscală, Autoritatea Naţională a Vămilor, Executarea Silită, Gardă Financiară, rapoartele de activitate ale ANAF au fost elaborate întreţinîndu-se un sistem de indicatori de perfomanţă care a fost constant modificat, reflectînd în special aspectele cantitative, făcă corelarea cu aspectele calitative", a spus premierul. El a apreciat că aceste "deficienţe majore" în combaterea evaziunii fiscale sînt generate de metode învechite de acţiune.
"Credem că deficienţele majore pe linia prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale se datorează lipsei de metodologii şi proceduri de selecţie a contribuabililor supuşi diferitelor tipuri de controale, utilizării de metode învechite de acţiune, neadaptate la formele actuale de fraudă fiscală, lipsei de colaborare între diversele structuri componente ale instituţiei şi neasigurării securităţii şi interoperabilităţii aplicaţilor informatice. Credem că acest mod, pe care rapoartele îl califică drept defectuos, a creat posiblitatea intervenţiei factorului uman în toate structurile, la toate nivelurile, subiectivismul în aprecierea diferitelor situaţii fiscale fiind un fenomen generalizat, astfel încît nu se poate vorbi despre respectarea principiului egalităţii contribuabililor în faţa taxelor şi a impozitelor datorate bugetului consolidat al statului", a spus Ungureanu.
Potrivit premierului, rapoartele elaborate la nivelul Guvernului au indicat lipsa de coeziune între structura Direcţiei generale de inspecţie fiscală şi Garda Financiară, pierzîndu-se din vedere că Garda Financiară trebuia să fie implicată cît mai puţin în controale care să aibă ca finalitate verificarea activităţii financiar-contabile şi aplicarea de amenzi contravenţionale, în condiţiile în care rolul fundamental al acestei instituţii este declanşarea de acţiuni de verificare pe zona nedeclarată a fiscalităţii.
"Am să vă dau cîteva exemple: identificarea şi verificarea depozitelor clandestine, verificarea antrepozitelor fiscale, identificarea şi lichidarea societăţillor care funcţionează fără a fi înregistrate în mod legal, verificarea tranzacţiilor comerciale fictive, verificarea modului de funcţionare a societăţilor care desfăşoară activitatea fără a utiliza conturile bancare. Credem că la nivelul Autorităţii Naţionale a Vămilor se constată lipsa unei monitorizări a antrepozitelor fiscale şi a mişcărilor propuse între acestea, controlul activităţilor nefiind planificat în mod operativ, cu celeritate, pentru a surprinde fenomenle de fraudă şi evaziune fiscală în fazele incipiente, deoarece viteza de reacţie a societăţilor care produc pagube bugetului de stat, prin neplata accizelor, este foarte mare, aceste firme dispărînd doar după cîteva luni de activitate", a afirmat Ungureanu.
În ceea ce priveşte executarea silită, şeful Guvernului a arătat că gradul de încasare a creanţelor este foarte redus, sumele obţinute din această activitate situîndu-se doar în jurul a 25 de procente din volumul creanţelor din titlurile executorii, iar consecinţa fiind preluarea diferenţei în soldul arieratelor la bugetul consolidat al statului, cu grevarea bugetului consolidat al statului.
El a cerut totodată noului şef al ANAF să înceapă un amplu proces de reformă structurală a instituţiei.
Sorin Blejnar a fost revocat de la conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), în urma unei discuţii avute, marţi, cu premierul Mihai Răzvan Ungureanu, decizia de eliberare din funcţie fiind semnată de şeful Guvernului. Conducerea ANAF va fi preluată de către Şerban Pop, fost vicepreşedinte al agenţiei în perioada în care Guvernul era condus de Călin Popescu Tăriceanu şi a fost schimbat prin decizie a premierului Emil Boc, în ianuarie 2009.
Bani puţini şi multă linişte la Bursa de Valori
Bursa de la Bucureşti a scăzut nesemnificativ, cu 0,15%, într-o piaţă în care jucătorii au continuat să absenteze de la tranzacţionare, iar lichiditatea a fost de doar 10,8 milioane lei (2,4 milioane euro). Piaţa a deschis ziua în creştere uşoară, însă în primele 30 de minute a pierdut cîştigul fragil, de 0,14%, şi a intrat pe roşu. Scăderea a fost, însă, de intensitate redusă, punctul minim al indicelui general BET-C a fost atins în jurul orei 15:00, cînd piaţa era cu 0,6% sub nivelul de marţi. "Acest tipar cu volume reduse de tranzacţionare este întîlnit în jurul sărbătorilor şi în perioada de vară. Această amorţeală vine împreună cu o perioadă în care nu se desfăşoară evenimente semnificative atît la noi, cît şi pe pieţele externe. Piaţa nu este influenţată vizibil nici de evenimentele de pe plan extern, deoarece orice mişcare mai amplă pe pieţele externe în ultimile săptămîni se desfăşoară după închiderea sesiunii de la Bucureşti şi deschiderea sesiunii americane", a declarat pentru MEDIAFAX Bogdan Niculae, trader la Departamentul Pieţe de Capital al Piraeus Bank.
La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în stagnare faţă de marţi, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 0,73% sub nivelul sesiunii precedente
Cursul a fluctuat sub 4,38 lei/euro la finalul sesiunii interbancare
Cotaţiile monedei naţionale se plasau la 4,3770 - 4,3785 unităţi în raport cu euro la finalul sesiunii interbancare de miercuri, după o sesiune liniştită, în care, potrivit unor dealeri, banca centrală a intervenit pentru a limita deprecierea leului peste 4,38 unităţi.
La deschidere, băncile cotau euro la 4,3740 - 4,3750 lei, uşor mai jos faţă de nivelul de la finalul sesiunii precedente, de 4,3755 - 4,3765 lei/euro.
În prima parte a sesiunii, cursul a urcat treptat, pînă la un maxim de 4,38 lei/euro, moment în care banca centrală a intervenit indirect pentru a limita deprecierea leului, spun dealerii.
În a doua parte a zilei, cotaţiile au revenit pe scădere uşoară, iar în jurul orei 16:30, schimburile se perfectau la 4,3770 - 4,3785 lei/euro.
La finalul şedinţei de la Bucureşti, zlotul şi forintul se depreciau cu pînă la 0,5% în raport cu euro, în linie cu scăderea burselor europene.
Banca Naţională a Romaniei (BNR) a publicat miercuri un curs de referinţă cu 0,32 bani mai mare, de 4,3778 lei/euro. Banca centrală a afişat marţi o rată de schimb de 4,3746 lei/euro.
Leul a continuat să se deprecieze şi în raport cu dolarul american, iar cursul a urcat cu 1,67 bani, de la 3,3287 lei/dolar la 3,3454 lei/dolar.
Referinţa pentru francul elveţian a crescut cu 0,11 bani, de la 3,6403 lei/franc la 3,6414 lei/franc.
Dobînzile practicate de băncile comerciale pentru sumele plasate pe termen de o zi au crescut de la 2,49 - 2,99% la 3,07 - 3,57%. Totodată, au avansat şi dobînzile pentru plasamentele cu scadenţă la o săptămînă, de la 2,73% - 3,23% la 3,22 - 3,72%.
Veniturile Yahoo au crescut în primul trimestru la 1,08 miliarde dolari
Veniturile Yahoo! au crescut în primul trimestru cu 1%, la 1,08 miliarde de dolari, o evoluţie peste aşteptări, alimentînd optimismul că eforturile directorului general, Scott Thomson, de redresare a activităţilor vor da rezultate, iar acţiunile companiei au urcat cu 3,3%, transmite Bloomberg.
Veniturile Yahoo! au crescut pentru prima oară după trimestrul trei al anului 2008 şi au depăşit aşteptările analiştilor, de 1,06 miliarde de dolari.
Profitul net a avansat cu 28%, de la 223 milioane de dolari la 286 milioane de dolari.
Yahoo! a beneficiat în primele trei luni ale anului de creşterea pieţei publicităţii online din Statele Unite cu 23%, potrivit companiei de analiză a pieţei EMarketer.
De la preluarea conducerii Yahoo! în ianuarie, Thomson a anunţat reducerea numărului de angajaţi şi reorganizarea companiei, pentru creşterea profitabilităţii, inversarea declinului vînzărilor şi recîştigarea utilizatorilor pierduţi în favoarea Google şi Facebook.
Compania anticipează pentru trimestrul al doilea un profit din operaţiuni de 115-195 milioane de dolari, comparativ cu estimarea medie de 164,1 milioane de dolari a analiştilor intervievaţi de Bloomberg.
