Coloana de stiri economice:Guvernul opreşte practica amînării licitaţiilor necîştigate "de cine trebuie"
Instituţiile care derulează licitaţii vor fi obligate să încheie contractul în maximum o săptămînă după termenul de aşteptare, fără să mai poată tergiversa mai multe luni finalizarea unor licitaţii "cu rezultat nescontat", aşteptînd ca firma cîştigătoare să îşi retragă oferta, afirmă surse oficiale. Astfel de situaţii sînt sesizate şi în cazul contractelor finanţate de UE, iar noua regulă este introdusă prin hotărîre de guvern, cu intenţia de a creşte gradul de absorbţie a fondurilor comunitare, au declarat sursele citate. "În prezent, există unele cazuri în care încheierea unui contract de achiziţie publică ce a fost licitat este amînată cu mai multe luni. Întîrzierea este motivată de proceduri birocratice şi lipsa unor avize, dar există şi suspiciunea că prin astfel de amînări se evită finalizarea unei licitaţii la care nu a ieşit «cine trebuie» şi se aşteaptă ca firma cîştigătoare să îşi retragă oferta", susţin sursele. Actul normativ care introduce noile reguli a fost aprobat în şedinţa specială de vineri a Guvernului privind absorbţia fondurilor comunitare, la propunerea Autorităţii pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP). Documentul prevede că orice autoritate contractantă nu va mai putea întîrzia încheierea unui contract de achiziţie publică sau a acordului-cadru cu mai mult de şapte zile calendaristice de la expirarea termenelor legale de aşteptare după finalizarea licitaţiei. Legislaţia în vigoare stabileşte că toate contractele de achiziţie publică pot fi încheiate numai după împlinirea unor termene de aşteptare care variază în funcţie de valoarea contractului licitat, respectiv de 11 zile de la data transmiterii comunicării privind rezultatul licitaţiei în cazul în care valoarea este mai mare decît echivalentul în lei a 125.000 euro pentru contractele de furnizare şi de servicii şi 4,8 milioane euro pentru contractele de lucrări şi de 6 zile de la data transmiterii comunicării dacă valoarea este egală sau mai mică decît aceste praguri. Termenul de şapte zile nu va fi aplicat în situaţiile în care licitaţia trebuie anulată pentru că au fost depuse numai oferte inacceptabile şi/sau neconforme. "Actul normativ urmărește luarea unor măsuri de sancţionare a autorităţilor contractante care tergiversează adoptarea unor decizii de finalizare a procedurilor de atribuire, în special întîrzie încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru cu mai mult de 7 zile calendaristice de la expirarea termenelor de aşteptare. Trebuie adoptate măsuri urgente pentru perfecţionarea sistemului achiziţiilor publice, în caz contrar existînd riscul diminuării gradului de cheltuire a fondurilor publice alocate, inclusiv a fondurilor comunitare, consecinţa cea mai gravă în acest caz reprezentînd-o amînarea/întîrzierea implementării unor proiecte de investiţii majore, cu impact social şi economic la nivel naţional sau local", se arată în documentul.
Prefinanţarea proiectelor UE urcă la 20%
Cota de prefinanţare a proiectelor UE va fi majorată de la 10% la 20% pentru lucrări finanţate integral din fonduri nerambursabile şi pentru investiţii cu valoare eligibilă mai mică de un milion lei, iar termenele de implementare a proiectelor nu vor mai putea fi modificate decît de maximum trei ori. Decizia a fost luată în şedinţa specială de vineri a Guvernului privind absorbţia fondurilor UE. În vara anului trecut, plafonul în limita căruia statul asigură prefinanţarea proiectelor cu fonduri UE a fost redus drastic, de la 30% la maximum 10% din valoarea contractului. "Printr-o hotărîre aprobată vineri de Guvern, se ameliorează fluxurile financiare la nivelul beneficiarilor, prin reducerea cotei de recuperare a prefinanţărilor din cererile de rambursare depuse, de la 30% la o cotă cel puţin egală cu cea conform căreia s-a acordat prefinanţarea la nivelul proiectului. Este creată şi posibilitatea ca garanţia depusă pentru obţinerea prefinanţării să poată fi diminuată pe măsură ce este recuperată prefinanţarea în cazul beneficiarilor aflaţi sub incidenţa ajutorului de stat de minimis", a declarat ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, la finalul reuniunii Executivului. Pentru acest an, Guvernul şi-a propus să atragă fonduri europene de aproximativ şase miliarde euro. Comisarul UE pentru Politică Regională, Johannes Hahn, a venit, luni, la Bucureşti şi a atenţionat că Romania trebuie să atragă fonduri europene de circa 30 milioane euro săptămînal pînă la finalul acestui an, pentru a beneficia în perioada 2014-2020 de acelaşi nivel al fondurilor structurale.
Hotelierii din Marea Britanie vor să angajeze sute de tineri romani
Angajatori din Marea Britanie şi Insulele Canalului Mînecii vin în Romania la sfîrştiul lunii martie pentru a angaja sute de tineri în baruri, restaurante şi hoteluri, pe o perioadă de 6-12 luni şi cu salarii de 1.000-.1500 de euro pe lună. "Romanii au cîştigat aprecierea britanicilor deoarece se adaptează uşor la locul de muncă, sînt foarte motivaţi, responsabili, muncitori şi învaţă repede", potrivit unui comunicat transmis de Icepworld Romania, care va organiza interviurile. Tinerii romani vor fi selectaţi pentru locuri de muncă în hoteluri de 3 şi 4 stele, restaurante şi baruri în oraşe şi staţiuni turistice din Marea Britanie (Anglia, Scoţia, Irlanda de Nord) şi în Insulele Canalului Mînecii (Jersey, Gurnsey şi Sark). Contractele de muncă sînt pentru o perioadă de 6-12 luni pentru posturi precum ospătar/ospătăriţă, barman/barmaniţă, recepţioneri, valeţi, cameriste, maseuri, ajutori bucătari şi bucătari. Există însă şi oferte pentru şef de sală, director de recepţie sau director de restaurant. Candidatul ideal are între 18 şi 30 de ani, vorbeşte limba engleză avansat şi are o experienţă de minim şase luni in domeniul HORECA. Cei care vor fi angajaţi vor cîştiga între 1.000 şi 1.500 de euro, în funcţie de experienţa şi postul ocupat. Cazarea şi mesele în timpul orelor de muncă sînt asigurate de angajator. Primele interviuri de selecţie se vor desfăşura la Bucureşti pe 31 martie. În luna februarie, peste 40 de hoteluri din Grecia si Cipru au participat la tîrgul de joburi "Happy Summer Job Fair" organizat la Bucureşti, încînd să angajeze peste 2.000 de romani pentru perioada sezonului de vară.
Patru companii sînt interesate să preia Cupru Min
Companiile OZ Minerals (Australia), Roman Cooper Corp. (Canada), Dundee Holding (Olanda) şi Ellatzite Med Ad (Bulgaria) sînt interesate să participe la licitaţia de vînzare a Cupru Min Abrud, a declarat ieri şeful OPSPI, Florin Vladan. "Licitaţia cu strigare va avea loc luni", a precizat Vladan. Preţul de pornire a licitaţiei a fost stabilit anul trecut la 263,28 milioane lei (60,6 milioane euro). Cupru Min, cu activităţi de extracţie la Roşia Poieni (judeţul Alba), are un capital social de 24,18 milioane de lei şi este controlată în totalitate de Ministerul Economiei. Exploatarea Roşia Poieni concentrează peste 60% din rezervele de cupru ale Romaniei. Statul a încercat de mai multe ori să vîndă Cupru Min, prima oară în 2008. Anul trecut, Ministerul Economiei a scos din nou la licitaţie compania, cu intenţia de a vinde integral acţiunile pe care le deţine, dar a amînat procedura pentru 26 martie 2012. Licitaţia va fi organizată de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), organism din structura Ministerului Economiei. Ministrul Economiei, Lucian Bode, a declarat la începutul săptămînii că eventualul cumpărător al Cupru Min va trebui să îşi asume obligaţii de mediu de peste 90 milioane de euro. Oz Minerals este o companie australiană cu activităţi în principal în Austrialia şi Cambodgia. Compania operează mine de cupru şi aur. Dundee Holding exploatează cupru, aur şi argint în Bulgaria, Namibia, Canada şi Armenia, iar Ellatzite produce aur şi cupru în Bulgaria.
Opel ar putea închide două fabrici din Europa
Constructorul auto german Opel, controlat de grupul american General Motors (GM), se pregăteşte să închidă două fabrici din Europa pentru a reduce capacitatea de producţie cu aproximativ 30%, au declarat pentru Reuters surse apropiate companiei. "GM a spus în repetate rînduri că avem prea multe fabrici, cu un exces de capacitate de 500.000 de automobile pe an, iar noul director de producţie (al grupului american - n.r.) a vizitat în ultimul timp unităţile, comparîndu-le performanţele", a arătat un reprezentat al sindicatelor în Consiliul de Supraveghere al Opel. El a spus că Opel va prezenta miercuri Consiliului un plan de afaceri care vizează închiderea a două fabrici şi nu prevede măsuri pentru creşterea afacerilor companiei. "Dacă va fi supus votului, toţi reprezentanţii angajaţilor vor vota împotriva acestui plan", a arătat sursa citată. Opel are 11 fabrici în şase ţări din UE, potrivit site-ului companiei. Un purtător de cuvînt al GM a refuzat să comenteze informaţiile privind închiderea unor fabrici, însă a reiterat că managementul grupului american lucrează împreună cu sindicatele pentru a îmbunătăţi profitul. O altă sursă apropiată companiei a spus că nu s-a luat încă nicio decizie privind închiderea vreunei fabrici din Europa, dar a precizat că GM nu mai are loc pentru compromisuri, din cauza condiţiilor de piaţă extrem de dificile din Europa.
Exxon Mobil vinde peste 10% din benzinăriile din Franţa
Exxon Mobil a scos la vînzare 78 dintre cele 680 de benzinării deţinute în Franţa, un prim pas spre ieşirea de pe piaţa retailului de carburanţi din Europa după adoptarea unei strategii similare în SUA, potrivit Les Echos, preluat de Reuters. Unităţile din Franţa sînt controlatede grupul american prin divizia Esso France. Directorul general al Esso France, Francis Duseux, a declarat că benzinăriile ar putea fi vîndute în următoarele săptămîni. Gigantul american a creat un comitet de coordonare în Europa pentru a pregăti vînzarea de benzinării din Italia, Belgia, Germania şi Marea Britanie, a declarat pentru Les Echos o sursă "din interior". Exxon Mobil consideră că benzinăriile au devenit prea puţin profitabile, notează Les Echos. Benzinăriile din Franţa vor fi preluate cel mai probabil de un alt operator şi îşi vor continua activitatea. Printre cumpărători s-ar putea număra grupul rus Lukoil şi compania israeliană Delek, potrivit ziarului.
Capital Economics se aşteaptă ca Ungaria să intre în default
Ungaria va apela la intrarea în default (incapacitate de plată) ca soluţie la problemele pe care le are cu datoria de stat, deoarece austeritatea severă necesară pentru a aduce situaţia financiară a ţării pe o traiectorie sustenabilă ar putea fi respinsă de populaţie, potrivit Capital Economics. "Credem că Ungaria va apela în final la o formă de default ca soluţie la problemele actuale cu datoria de stat. Alternativa este mai multă austeritate. Deşi ne aşteptăm ca Ungaria să mai rămînă un timp pe acest drum, nu sîntem convinşi că populaţia, şi implicit clasa politică, mai au răbdare pentru tăierile suplimentare care ar fi necesare pentru a aduce datoria pe o traiectorie sustenabilă", notează analistul William Jackson de la firma britanică de consultanţă Capital Economics, într-un raport prezentat vineri. Datoria de stat a Ungariei a ajuns la 82,6% din PIB, cel mai ridicat nivel dintre statele emergente din Europa Centrală şi de Est. şi sectorul privat este puternic îndatorat, cu rate de 37,7% din PIB în cazul populaţiei şi peste 72% din PIB în cazul băncilor şi companiilor nefinanciare. Totodată, majoritatea datoriilor publice şi private ale Ungariei sînt în monedă străină - franci elveţieni în cazul populaţiei, euro în cazul companiilor. Forintul unguresc s-a depreciat în ultimii cinci ani cu 15% faţă de euro şi cu 35% faţă de franc.
