Coloana de stiri economice: TVA zero la cazarea turiştilor străini în Romania
"O măsură importantă pentru turism ar fi să nu mai existe TVA la incoming (n.r. - aducerea turiştilor străini în Romania). Este o neînţelegere legislativă la mijloc, pentru că incoming-ul înseamnă export de servicii turistice, iar firmele romaneşti nu plătesc TVA pentru exporturi", a spus Petrescu. El a adăugat că va iniţia un studiu pe această temă şi îl va prezenta Ministerului Finanţelor, astfel încît, "atunci cînd economia o va permite", statul să scutească de plata TVA pe exportatorii de servicii turistice, adică pe turoperatorii care aduc turişti străini în Romania. În prezent, TVA pentru serviciile de incoming este de 9% pentru hoteluri şi 24% pentru agenţiile de turism. "O asemenea măsură ar fi benefică pentru operatorii de turism, care ar scădea preţurile, făcînd astfel destinaţia Romania mai atractivă. Odată cu scăderea preţurilor s-ar majora numărul de turişti şi cred că încasările aduse de aceste creşteri ar compensa reducerea TVA", a mai spus Cristian Petrescu. Reprezentanţii agenţiilor de turism specializate în incoming spun că reducerea TVA la zero faţă de 24%, cît este în prezent, ar fi urmată de scăderea tarifelor. în anii '90 acestea nu plăteau TVA la incoming, pentru că se considera că fac export. În Romania vin anual circa 1,3 milioane de turişti străini.
Taxa de poluare de 40.000 euro pe maşinile de lux
Planurile Uniunii Europene (UE) de introduce limite pentru emisiile de dioxid carbon ale autovehiculelor ar putea conduce la penalităţi de pînă la 40.000 de euro pentru maşinile de lux cu motoare foarte puternice care nu întrunesc standardele, potrivit Financial Times. În timp ce compania care produce Bentley ar putea fi penalizată de UE cu aproape 20.000 de euro pentru fiecare automobil care intră în circulaţie, situaţia ar putea fi şi mai dificilă pentru Bugatti, se arată într-un studiu al Agenţiei Europene pentru Mediu. Maşina preferată a persoanelor foarte bogate ar putea fi taxată suplimentar cu 40.000 de euro, conform unor noi reglementări europene. Un Rolls-Royce ar putea fi penalizat cu 12.500 de euro, Maserati cu 18.000 de euro şi Lamborghini cu 17.000 de euro. Nu este clar încă dacă aceste penalităţi vor fi impuse, scrie Financial Times. Perspectiva acestor penalităţi este cunoscută încă din 2007, cînd autorităţile europene au anunţat că vor limita cantitatea de dioxid de carbon pe care o pot emite, colectiv, autovehiculele din UE. Agenţia Europeană pentru Mediu este prima autoritate care a calculat cît de aproape sînt producătorii auto de atingerea ţintelor care vor fi introduse treptat din acest an. Scopul este reducerea emisiilor de dioxid de carbon de la 140 de grame pe kilometru, media actuală, la 130 de grame în 2015. Media actuală reprezintă jumătate din emisiile de 300 de grame de dioxid de carbon ale unor modele Bentley şi un sfert din cele ale unei maşini Bugatti. Fiecare constructor auto european are stabilită o ţintă de emisii, iar în 2012 vor fi verificate 65% din maşinile cu cele mai reduse emisii. Procentajul va creşte pînă la 100% în 2015. Cei mai mulţi producători mari s-au pregătit deja pentru a respecta ţintele pe acest an, iar companii precum Toyota şi PSA Peugeot Citroen sînt aproape de limitele din 2015. Totuşi, dacă majoritatea constructorilor nu scade în continuare volumul emisiilor, sectorul auto s-ar putea confrunta colectiv cu penalităţi de zece miliarde de euro, potrivit Agenţiei pentru Mediu.
Investitorii denunţă lipsa de transparenţă de la Bursă
AIPC propune ca acţiunile companiilor care anunţă rezultate financiare să fie oprite de la tranzacţionare în ziua raportărilor, iar transferurile să fie reluate doar după publicarea informaţiilor financiare pe site-ul BVB, pentru a fi asigurată informarea tuturor investitorilor în acelaşi timp. Totodată, Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC) solicită Bursei şi CNVM să găsească de urgenţă o soluţie pentru a fi asigurată informarea tuturor investitorilor privind rezultatele financiare. "De fiecare dată în ultimii ani, atunci cînd societăţile tranzacţionate pe platformele BVB transmit datele financiare, investitorii sînt puşi în încurcătură de modalităţile diferite în care societăţile aleg să transmită datele financiare şi/sau de modul defectuos în care BVB înţelege să disemineze aceste date esenţiale către investitori. Şi în acest an, societăţile s-au tranzacţionat pe intervale semnificative de timp fără ca pe site-ul operatorului de piaţă să fie publicate datele financiare, respectiv toţi investitorii să le cunoască. În ziua programată pentru transmiterea datelor financiare, investitorii au fost nevoiţi să alerge contra cronometru între site-ul BVB, site-urile emitenţilor, SSIF-uri (firme de brokeraj -n.r.) şi presa scrisă sau on-line", se spune într-un comunicat transmis de AIPC către Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Reprezentanţii investitorilor spun că situaţia prezentată de ei nu este "doar o problemă tehnică" şi afectează dreptul investitorilor de a avea acces egal la informaţie, drept prevăzut în toată legislaţia pieţei de capital. Astfel, AIPC propune ca acţiunile companiilor care anunţă rezultate financiare să fie oprite de la tranzacţionare în ziua raportărilor, iar transferurile să fie reluate doar după publicarea informaţiilor financiare pe site-ul BVB, pentru a fi asigurată astfel informarea tuturor investitorilor. Majoritatea companiilor de la BVB anunţă rezultatele financiare în aceeaşi zi, sau în decurs de două zile. Deşi toate societăţile listate transmit la începutul fiecărui an un calendar cu datele cînd vor publica rezultatele financiare, unele companii transmit raportările mai repede sau mai tîrziu.
Iranul întrerupe vînzările de petrol către Franţa şi Marea Britanie
Iranul a încetat să mai vîndă petrol companiilor franceze şi britanice, a declarat duminică purtătorul de cuvînt al Ministerului iranian al Petrolului, Alireza Nikzad, citat de site-ul oficial al instituţiei, relatează AFP. "Vînzările de petrol către companiile britanice şi franceze au încetat", a declarat Nikzad. "În urma deciziei oficiale anunţate de Ministerul de Externe, Ministerul Petrolului a încetat vînzările de petrol către companiile britanice şi franceze", a adăugat el. "Am prevăzut să livrăm petrolul altor clienţi", a adăugat el. A doua ţară din cadrul OPEP, Iranul produce 3,5 milioane de barili de petrol pe zi şi exportă 2,5 milioane. Acesta vinde puţin peste 20 la sută din petrolul produs ţărilor din Uniunea Europeană (respectiv 600.000 de barili pe zi), în special Italiei, Spaniei şi Greciei. Teheranul exportă 70 la sută din petrol ţărilor din Asia. Iranul i-a convocat miercuri pe ambasadorii Franţei, Italiei, Spaniei, Greciei, Portugaliei şi Olandei pentru a le transmite intenţia sa de "revizuire" în scădere a exporturilor de petrol. Tot miercuri, Teheranul a avertizat că ar putea întrerupe exporturile de petrol către Uniunea Europeană, dînd asigurări că nu va face acest lucru deocamdată din raţiuni umanitare, conform postului de televiziune Al-Alam.
Grecia este captivă în zona euro?
Grecia va întîmpina probleme majore dacă încearcă să părăsească zona euro, iar una dintre acestea este că uniunea monetară a fost construită fără ieşiri, a declarat ministrul britanic de Externe, William Hague, la o emisiune TV. "Trebuie să fie pregătiţi să adopte măsuri pentru a împiedica sume în euro să iasă din ţară, posibil să apeleze la controale la graniţă. Nu au vechea monedă pregătită în seifuri gata să fie distribuită. Nu este atît de direct să ieşi din zona euro. A fost construită fără ieşiri", a spus Hague, citat de BBC. Zona euro are nevoie de o integrare mai puternică pentru a funcţiona, a spus ministrul britanic. "Este necesară o integrare fiscală mai amplă, este nevoie de integrare politică - nu poate funcţiona fără. Cînd Germania face parte dintr-o uniune monetară impune asupra celorlalţi disciplina germanică dacă vor să rămînă membri mult timp", a adăugat el. Miniştrii de Finanţe din zona euro se vor întîlni luni pentru a discuta al doilea pachet de ajutor financiar pentru Grecia de 130 de miliarde de euro.
Moartea francului aduce Franţei cîştiguri de 550 milioane euro
Trezoreria franceză a înregistrat un profit de 550 de milioane de euro după ce vineri a expirat termenul pînă la care vechea monedă, francul, putea fi schimbată în euro, iar cîştigul reprezintă contravaloarea francilor nepredaţi, potrivit New York Times. Statul francez a cîştigat fără să facă nimic perste jumătate de miliard de euro, lăsînd doar să moară francul, o monedă creată în 1360, scrie New York Times. Vineri a fost ultima zi în care francii putea fi schimbaţi contra euro la banca centrală a Franţei. Suma de 550 de milioane de euro, reprezentînd francii care nu au fost predaţi, acum fără valoare, va fi înregistrată ca venit pentru stat. În timp ce francul a murit, viitorul înlocuitorului euro pare pus în prezent sub semnul întrebării, potrivit cotidianului britanic. Zona euro a fost lovită puternic în ultimii ani de criza datoriilor suverane, după criza financiară, iar datoriile foarte mari ale unor state şi diferenţele de competitivitate dintre nord şi sud au ridicat posibilitatea destrămării uniunii monetare.
