Croitoru: Clicile de antreprenori de carton-politicieni au acaparat economia
Criza din Romania este rezultatul eşecului guvernelor din ultimii 20 de ani de a instaura capitalismul, modelul original de Dîmboviţa permiţînd acapararea timpurie a economiei de către clicile antreprenori de carton - politicieni, spune într-un comentariu Lucian Croitoru, consilier guvernator BNR.Prezentăm comentariul lui Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu: Lucian Croitoru: Vom reuşi să facem din capitalism noua normalitate? Cei mai mulţi cred că actuala criză economică şi mai ales profunzimea ei este produsul capitalismului bazat pe pieţe libere. Faptul că aceasta se întîmplă la foarte scurt timp de la căderea socialismului pare să fie o dovadă pentru mulţi romani. Doar puţini mai cred şi chiar şi mai puţini înţeleg că, dimpotrivă, criza mondială a apărut de la lipsa capitalismului chiar în ţările care l-au consacrat. în lume, în general, soluţia la problemele economice şi sociale este refacerea capitalismului. în Romania provocarea profundă este chiar instaurarea capitalismului şi transformarea lui în noua normalitate.
Criza mondială şi capitalismul
Capitalismul înseamnă o succesiune de alegeri libere responsabile pe care le fac entităţile private (oameni sau firme) dat fiind un set de reguli bune. Alegerile libere responsabile şi regulile bune conlucrează pentru a face din capitalism cel mai productiv mod de organizare economică cunoscut. Germania capitalistă a întrecut Germania socialistă, Coreea de Sud a întrecut Coreea de Nord, iar Finlanda a întrecut Estonia pe vremea cînd aceasta din urmă era parte a Uniunii Sovietice. Ni se poate spune că alegerile libere private au fost întotdeauna responsabile şi că nu au contribuit la criza actuală. Dar, cu certitudine, cînd a izbucnit criza financiară regulile nu mai erau demult bune. Criza a întrerupt un proces treptat de deraiere a regulilor de la cerinţa de a fi clare, coerente între ele şi corecte (adică fără a favoriza interese speciale). Cînd aceste reguli deraiază substanţial de la aceste cerinţe, nu mai putem vorbi de capitalism. Pieţele au devenit tot mai globale în timp ce reglementarea a rămas fragmentată naţional, regional, pe produse şi pe instituţii. Chiar şi în cele mai avansate economii, inovaţiile pieţelor finaciare globalizate nu au fost urmate de reguli bune, astfel că structura stimulentelor s-a distorsionat. Apariţia sistemului bancar umbră (shadow banking), aproape nereglementat, este cel mai clar şi cunoscut exemplu. Treptat, economia a tins să fie capturată de cei care au înţeles cum pot exploata reglementarea neadecvată şi distorsiunile din structura stimulentelor. Tot mai multe decizii private şi-au pierdut caracterul responsabil. De exemplu, salvările unor entităţi private de către guverne au încălcat principiul răspunderii pentru deciziile luate şi au alterat concurenţa. Astfel, unii au putut rămîne pe piaţă doar prin împiedicarea altora de a veni cu produse mai bune, ceea ce reprezintă o pierdere pentru sociatate. Mai mult, garanţia implicită a statului a făcut posibil ca unii să-şi asume riscuri care le-au adus lor profituri şi contribuabililor pierderi. Aceaste practici explică magnitudinea incredibilă a boom-ului din perioada 2004-2007 şi a prăbuşirii care a urmat. Acest rezultat nu a fost produs de capitalism, ci de clicile care au capturat parţial economia.
"Capitalismul" de Dîmboviţa
În Romania, clicile (acea simbioză apărută după revoluţie între creatorii de reguli şi noile elite de afaceri) au capturat economia încă din decembrie 1989. Criza actuală din Romania este în primul rînd expresia eşecului guvernelor de a instaura capitalismul. Economia de piaţă se bazează pe principiul că oamenii sînt liberi să exploateze oportunităţi şi să evalueze riscuri în limite stabilite prin legi. Cei care reuşesc sînt liberi să ia profiturile, iar cei care fac pierderi trebuie să plătească. În Romania sîntem departe de principiile la care m-am referit. Întîrzierea cu care au fost adoptate anumite reguli bune fac să lipsească antreprenorul adevărat. Sînt prea mulţi antreprenori "de carton". Cu unele excepţii, antreprenorul roman a rămas cu trăsăturile pe care le-a identificat Gusti cu multe decenii în urmă: el se uită spre bugetul public aşteptînd să pice ceva.
Antreprenorul conectat la fondurile bugetare nu vede în orice o oportunitate, aşa cum se întîmplă în capitalismul bazat pe pieţe libere, ci vede oportunităţi în orice proiect bugetar. Unii dintre aceşti antreprenori sînt clienţi politici. Ei nu se îmbogăţesc din riscurile pe care şi le asumă pe banii proprii, cum ar fi normal, ci din "alocările"care îi favorizează în raport cu alţii. Proverbul "spune-mi cu cine umbli ca să-ţi spun cine eşti" funcţionează şi în varianta "spune-mi cine este la putere ca să îţi spun cine cîştigă licitaţiile pentru proiectele finanţate din bani publici".
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
