Economic

Coloana economica

Ziarul de Vrancea
28 dec 2011 3263 vizualizări
Euro sărbătoreşte zece ani de existenţă într-un climat de criză

Euro s-a impus în ultimii zece ani în portofelele a milioane de europeni fără să reuşească însă să cucerească simpatia acestora şi nici a pieţelor financiare, care îi pun în prezent existenţa sub semnul întrebării, comentează AFP. Utilizată din 1999 pe pieţele financiare, moneda unică a fost lansată în 12 state europene la 1 ianuarie 2002, dată la care francii, mărcile germane şi alte monede şi-au încetat existenţa. În prezent, zona euro include 332 de milioane de persoane din 17 ţări. La jumătatea acestui an, era în circulaţie 14,2 miliarde de bancnote şi 95,5 miliarde de monede, în valoare de 870 miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Centrale Europene (BCE). Liderii politici şi economiştii nu încetează să sublinieze beneficiile monedei unice. "Mai multe oportunităţi, preţuri stabile pentru consumatori, mai multă siguranţă pentru companii şi pieţe, un semn tangibil al identităţii europene", se arată pe site-ul Comisiei Europene. Odată cu declanşarea crizei datoriilor în Grecia, în 2010, şi extinderea ulterioară în toată zona euro, vechile resentimente au revenit la suprafaţă, euroscepticii sînt la modă, iar neîncrederea între ţările nordice şi cele sudice nu a fost niciodată mai mare. În pofida avantajelor de netăgăduit în privinţa circulaţiei libere, consumatorii nu au fost niciodată prea mulţumiţi de moneda euro, percepută iniţial ca fiind similară cu creşterea semnificativă a preţurilor, a declarat Andre Sapir, analist la centrul Bruegel pentru cercetări în domeniul politicilor economice europene. Într-un moment în care identitatea europeană ar fi trebuit cimentată prin euro, aceasta a primit o lovitură serioasă prin criza datoriilor şi negocierile interminabile pentru găsirea soluţiilor, germanii acuzînd grecii de lene, în timp ce italienii şi francezii au regăsit recent accente germanofobe. Companiile, în special cele din Germania, subliniază cu mai multă putere beneficiile euro decît populaţia. Industria auto din Germania, de exemplu, economiseşte de la introducerea monedei unice 300-500 milioane de euro pe an, în privinţa costurilor tranzacţiilor, a declarat Jurgen Pieper, analist la banca germană Metzler. Euro nu este însă decît unul dintre vectorii economiei europene, deja integrată în mare parte, în urma Tratatului de la Maastricht şi deschiderea frontierelor în spaţiul Schengen, în 1993, extinderea UE către Europa de Est din 2004 şi procesul de mondializare, a arătat Sapir. "Criza datoriilor a scos în evidenţă deficienţele instituţionale din zona euro", a declarat Philip Whyte, analist la Centrul pentru Reforme Europene din Londra. Absenţa integrării bugetare şi a supravegherii bancare a condus la importante dezechilibre financiare. Statele din zona euro s-au pus de acord în decembrie să întărească disciplina bugetară, prin amendarea Constituţiei. Nimeni nu se gîndeşte serios la revenirea la vechile monede naţionale, chiar dacă nostalgia cîştigă teren, în special între germani, care au fost foarte ataşaţi de marcă, sinonimă cu un miracol economic după Al Doilea Război Mondial. Sfîrşitul euro ar fi o catastrofă pentru băncile europene, din cauza deprecierii previzibile a monedelor din sudul Europei, cu datorii mari, potrivit analiştilor.


,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

Romanii se împrumută din nou riscant: creditele în valută avansează rapid!

Soldul creditului neguvernamental acordat de bănci a crescut în noiembrie, faţă de luna anterioară, cu 1,3%, la 223,81 miliarde de lei, iar majorarea faţă de finele lunii noiembrie 2010 a fost de 7,6%, componenta în valută avansînd mai repede decît cea în lei, potrivit datelor BNR. În termeni reali creşterea faţă de octombrie este de 0,8%. "Creditul în lei a crescut cu 1 la sută (0,6 la sută în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a majorat cu 1,4 la sută (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 0,7 la sută). La 30 noiembrie 2011, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 7,6 la sută (4,1 la sută în termeni reali) faţă de 30 noiembrie 2010, pe seama majorării cu 5,8 la sută a componentei în lei (2,3 la sută în termeni reali) şi cu 8,7 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 7 la sută)", se arată într-un comunicat al BNR. Creditul guvernamental s-a majorat în noiembrie cu 3,8%, la 65,674 miliarde lei. Indicatorul a înregistrat o creştere de 12,7% (8,9% în termeni reali) faţă de 30 noiembrie 2010. Pe de altă parte,  depozitele companiilor şi populaţiei au urcat în noiembrie cu 0,9% comparativ cu luna anterioară şi cu 5,3% faţă de noiembrie 2010, la 181,25 miliarde lei, potrivit datelor publicate ieri de banca centrală. Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 1%, la puţin peste 70 de miliarde de lei. La 30 noiembrie, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 12,8% (9,1% în termeni reali) faţă de 30 noiembrie 2010, se arată într-un comunicat al BNR. Depozitele în lei ale persoanelor juridice s-au diminuat cu 1,5%, la 49,274 miliarde lei. La 30 noiembrie depozitele firmelor în lei erau mai mari cu 7,2% (3,7% în termeni reali) faţă de 30 noiembrie 2010. Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice, exprimate în lei, au crescut cu 2,8%, la 61,982 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-au majorat cu 2,1%, la 14,236 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au scăzut cu 3,3% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au redus cu 4,8%). Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 3,3% (sau cu 1,6% exprimate în euro). Depozitele în valută ale persoanelor juridice exprimate în lei s-au diminuat cu 13,8% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au redus cu 15,2%).

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

Guvernul vrea să împrumute în primul trimestru pînă la 16 miliarde lei

Ministerul Finanţelor Publice vrea să emită în primul trimestru al anului viitor, pe piaţa internă, titluri de stat cu o valoare indicativă cuprinsă între 14 şi 16 miliarde lei, apropiată de cea din primele trei luni ale acestui an, însă peste suma împrumutată în perioada octombrie - decembrie. În primul trimestru al acestui an, Finanţele au împrumutat 15,172 miliarde lei, iar în ultimele trei luni au vîndut certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat în valoare cumulată de 11,422 miliarde lei. "În anul 2012 volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi lansate de Ministerul Finanţelor Publice pe piaţa internă prin emisiuni de titluri de stat este determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 1,9% din PIB, care urmează să fie finanţat în proporţie de circa 50% de pe piaţa internă, precum şi de nivelul refinanţărilor de titluri de stat scadente în anul 2012, care este în sumă de 52,4 miliarde lei pentru portofoliul actual de titluri de stat", se arată într-un anunţ publicat pe site-ul MFP. Guvernul a bugetat pentru 2012 un deficit în termeni nominali de 11,2 miliarde lei, iar 50% din sumă ar urma să fie acoperită din împrumuturi de pe plan extern, potrivit raportului privind proiectul de buget pe anul viitor. Conform anunţului publicat pe site-ul ministerului, pentru anul viitor Finanţele au în vedere atragerea de resurse financiare de pe pieţele internaţionale de capital "în funcţie de evoluţiile şi de oportunităţile ofertite de aceste pieţe". Finanţarea din surse externe prin programul MTN se va realiza prin emiterea unui volum indicativ de 2,5 miliarde euro. Ministerul Finanţelor a atras, de pe pieţele externe, la începutul lunii iunie 1,5 miliarde euro din vînzarea eurobonduri pe cinci ani la un randament de 5,29%, prin prima emisiune a programului MTN (Medium Term Notes). Pe piaţa internă vor fi emise certificate de trezorerie cu discount cu scadenţe de 6 luni şi un an, se vor redeschide emisiunile de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu maturităţi iniţiale de 2,3,5 şi 10 ani şi se vor lansa emisiuni noi de obligaţiuni de stat de tip benchmark în scopul extinderii maturităţilor şi "consolidării curbei randamentelor, în funcţie de apetitul participanţilor în piaţă". Pentru certificatele de trezorerie, licitaţiile vor fi organizate de patru ori pe lună, iar pentru obligaţiunile de stat de tip benchmark, licitaţiile vor fi organizate în prima şi a treia săptămînă a lunii.

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

Samsung suflă în ceafa Nokia

Grupul sud-coreean Samsung vrea să crească anul următor vînzările de telefoane mobile cu 15%, la 374 milioane unităţi, urmînd să se apropie de liderul pieţei, grupul finlandez Nokia, după ce în acest an a devenit cel mai mare furnizor de smartphone-uri, potrivit presei locale, citate de Reuters. Samsung a detronat în trimestrul al treilea al acestui an Apple şi a devenit cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, susţinut de cererea ridicată pentru seria Galaxy S, care rulează platforma Android a Google. Grupul, al doilea mare producător pe piaţa telefoanelor mobile la nivel mondial, vizează o creştere a vînzărilor de la 325 milioane de unităţi în acest an la 374 milioane de unităţi, potrivit unor surse din domeniul IT, citate de Korea Economic Daily. Vînzările Nokia ar urma să scadă cu 5%, la 399 milioane de unităţi, notează publicaţia, folosind date de la firma de cercetare Strategy Analytics. Din cele 374 milioane de telefoane pe care Samsung vrea să le vîndă anul următor, aproximativ 150 de milioane ar urma să fie smartphone-uri. Nokia are probleme în a concura cu Apple şi Samsung pe piaţa smartphoneurilor, în pofida unei colaborări cu Microsoft.

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

Deficitul bugetului a ajuns în noiembrie la 3% din PIB

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele lunii noiembrie un deficit de 16,9 miliarde lei, reprezentînd 2,98% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mult decît în octombrie, a anunţat marţi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Gheorghe Gherghina. Ţinta de deficit bugetar pentru acest an este de 4,4% din PIB în bază cash, ceea ce înseamnă că în ultima lună din an statul va avea un spaţiu de cheltuieli excedentare comparativ cu veniturile încasate de 1,4% din PIB, adică echivalentul a peste 7,5 miliarde lei. Gherghina a arătat că statul a încercat în acest an să limiteze cheltuielile de funcţionare, iar numărul de persoane angajate în sistemul bugetar a scăzut pînă la 1.202.324 de salariaţi. Oficialul MFP a arătat că în 2004 cheltuielile cu personalul reprezentau 7% din PIB, iar chetuielile cu asistenţă socială se cifrau la 9,1% din PIB, pentru ca în 2009 acestea să-şi crească extrem de mult ponderea, la 9,4% din PIB în cazul salariilor şi la 12,8% din PIB în cazul asistenţei sociale. "Abia la finele lui 2012 cheltuielile cu asistenţa social vor scădea la 11,7% din PIB. Va trebui să continue şi în anii viitori reforma, dacă vrem să ajungem într-o situaţie de normalitate (...) Dacă vrem să rămînem cu această fiscalitate, cu venituri bugetare de 33,7% din PIB şi să facem autostrăzi şi alte investiţii, trebuie să reducem în continuare cheltuielile de funcţionare a statului", a mai spus Gerghina.

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

Audi pregăteşte investiţii de 13 miliarde de euro
 
Audi va investi 13 miliarde de euro în perioada 2012-2016, mai ales în Germania, pentru tehnologizare şi dezvoltarea de noi modele, a anuţat, ieri, divizia grupului german Volkswagen. Audi intenţionează să angajeze anul viitor încă 1.200 de persoane în Germania, transmite Reuters. "Pentru a continua creşterea profitabilă, vom accelera investiţiile în noi produse", a declarat, într-un comunicat, directorul financiar al Audi, Axel Strotbek. Fonduri de peste 10,5 miliarde de euro vor fi investite în dezvoltarea de noi modele, precum şi în tehnologii noi precum motoarele electrice sau hibride. Directorul general al Audi, Rupert Stadler, a declarat la sfîrşitul săptămînii trecute că se aşteaptă ca industria auto se se confrunte anul viitor dificultăţi mai mari decît în acest an. Volkswagen, cel mai mare producător auto din Europa, a anunţat în septembrie investiţii de 62,4 miliarde de euro în următorii cini ani, pentru a-şi atinge obiectivul de a deveni cel mai mare producător auto din lume. Companiile mixte din China în care este implicat grupul vor investi 14 miliarde de euro pînă în 2016, suplimentar faţă de planul Volkswagen. Potrivit firmelor de consultanţă IHS cît şi LMC, Volkswagen a depăşit în acest an General Motors şi Toyota şi a devenit, pentru prima dată, liderul pieţei auto mondiale.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.