Coloana economica
Un număr de patru companii romaneşti sînt prezente în ediţia 2011 a topului Deloitte Technology FAST 500 EMEA, la fel ca şi în ediţia precedentă, ierarhia luînd în calcul avansul veniturilor consemnate în ultimii cinci ani de companii de tehnologie, media, telecomunicaţii sau echipamente medicale. Cele patru companii, cu activităţi de dezvoltare a soluţiilor software, sînt Vola.ro Student Adventure (locul 13), Teamnet International (64), Crys Computers (333) şi Fortech (497). Topul include cele mai dinamice 500 de companii publice şi private cu activităţi în industria de tehnologie, media, telecomunicaţii, industria medicală sau tehnologii "green" din 24 de state din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, fiind realizat în baza creşterii veniturilor companiilor pe ultimii cinci ani. "Pentru această competiţie, Romania a avut şase nominalizări (companii incluse în ediţia 2011 a Deloitte Central Europe Technology Fast 50), patru dintre ele calificîndu-se în baza procentelor de creştere raportate în perioada 2006 - 2010 şi a cifrei de afaceri pe anul 2010: Vola.ro Student Adventure (din Bucureşti, cu o creştere de 6.219% a veniturilor în perioada 2006 - 2010), TeamNet International (Bucureşti, plus 2.136%), Crys Computers (Bucureşti, 501%) şi Fortech S.R.L. (Cluj Napoca, 313,4%)", se arată într-un comunicat al Deloitte, companie de audit, consultanţă, management al riscului şi taxe. Pentru a fi eligibile, companiile trebuie să aibă activitate de cel puţin cinci ani, venituri operaţionale de cel puţin 50.000 de euro în primul an luat în calcul şi venituri de cel puţin 800.000 de euro în anul curent. Liderul clasamentului din 2011 este compania de internet Logic Bilisim din Turcia, care a raportat o rată de creştere de 28.617% pe ultimii cinci ani. "În pofida nesiguranţei de pe pieţele globale, rata medie de creştere pe ultimii cinci ani înregistrată de ediţia din acest an a urcat de la 14.027% la 20.401% pentru primele cinci companii din clasament şi de la 1.192% la 1.287% pentru toate cele 500 de companii. Procentele se apropie de ratele de creştere raportate în ediţia din 2009 (24.068% pentru primele cinci, respectiv 1.470% pentru întreg clasamentul)", se menţionează în comunicat. Franţa rămîne pe primul loc cu cel mai mare număr de companii din top - 93, fiind urmată de Marea Britanie, cu 86. Cu toate acestea, Marea Britanie are cinci din primele zece companii ale clasamentului, în timp ce Finlanda şi Germania îşi dispută locul 7, iar Israel şi Irlanda urmează pe locurile 9, respectiv 10. Sectorul software domină în continuare clasamentul, cu o pondere de 40% (202 companii), urmat de Internet (101 companii, 20%), telecom/reţele (16%), semiconductoare/componente/electronice (8%), biotehnologie/farmaceutice/echipamente medicale (6%), tehnologie verde (4%), computere/periferice (3%) şi media/divertisment (tot cu 3%).
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Nokia trage obloanele mai repede la fabrica de la Jucu
Un număr de 500 din cei 1830 de angajaţi ai Nokia Jucu au părăsit fabrica ieri, la ieşirea din schimbul de zi, restul urmînd să plece treptat, pînă miercuri, 30 noiembrie, cînd se închide activitatea unităţii, mai devreme cu o lună faţă de data programată, în condiţiile în care nu mai sînt comenzi. Liderul Sindicatului "Nokia Metal", Valentin Ilcaş, a declarat, ieri, că toţi angajaţii care vor pleca vor fi plătiţi pînă la sfîrşitul lunii martie, urmînd ca din aprilie să primească plăţile compensatorii negociate cu conducerea companiei. "Un număr de 500 de angajaţi din schimbul de zi, care au ieşit vineri, la ora 19.00, vor părăsi fabrica Nokia din Jucu, încetînd astfel activitatea aici, şi vor primi la despărţire şi un telefon Nokia 500. Restul de pînă la 1.830 de angajaţi vor pleca treptat pînă la 30 noiembrie, iar activitatea de producţie la fabrică va înceta după această dată. Vor mai rămîne doar cei care vor demonta liniile de producţie pentru a fi mutate în altă parte, la altă fabrică, din Asia. Activitatea încetează la Nokia Jucu din cauza lipsei comenzilor. Pînă la 30 noiembrie se onorează comenzile în derulare, apoi gata. Angajaţii vor fi plătiţi de Nokia în intervalul decembrie - martie, iar din aprilie vor primi plăţile compensatorii negociate cu conducerea companiei", a spus Ilcaş. Potrivit acestuia, prima de Crăciun de 200 de lei negociată cu conducerea companiei va fi virată pe card angajaţilor, în 10 decembrie. Liderul Sindicatului "Nokia Metal" a precizat că pentru angajaţi vor fi organizate, pînă în luna martie, cursuri de recalificare şi vor fi întocmite listele cu cei care aplică pentru suma de 500 de euro acordată de Nokia celor care vor să îşi deschidă o afacere sau să îşi continue studiile. "Vor fi organizate cursuri de recalificare în diverse meserii, bucătari, şoferi, care să le asigure angajaţilor de la Nokia un nou loc de muncă", a explicat Valentin Ilcaş. Grupul finlandez Nokia a decis, la sfîrşitul lunii septembrie, să închidă fabrica de la Jucu (judeţul Cluj), în cadrul unui program de eficientizare şi reducere a costurilor. Procedurile de închidere a fabricii urmau să se deruleze pînă la finele anului, un număr total de 2.200 angajaţi pierzîndu-şi locurile de muncă. Compania Nokia şi sindicatele au anunţat, ulterior, semnarea unui acord pentru sprijinirea angajaţilor fabricii din Jucu care vor fi disponibilizaţi, acord care prevede atît plăţi compensatorii, cît şi consultanţă în vederea reangajării, pachete de training şi dezvoltare şi suport pentru antreprenori.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Oltchim va menţine 1.000 de angajaţi în şomaj tehnic şi în decembrie
Combinatului chimic Oltchim Rîmnicu-Vîlcea (OLT) va menţine aproximativ 1.000 de angajaţi în şomaj tehnic şi în luna demebrie, după ce în ultimele patru luni un număr similar de salariaţi au fost în aceeaşi situaţie, din cauza lipsei materiei prime şi a capitalului de lucru. Compania a suspendat pentru perioada 15-30 noiembrie contractele de muncă pentru aproximativ 1.000 de angajaţi. Salariaţii vizaţi fac parte atît din rîndul celor care îşi desfăşoară activitatea la Rîmnicu Vîlcea, cît şi al celor care lucrează la divizia petrochimică din comuna Bradu, judeţul Argeş. Pe durata suspendării contractelelor individuale de muncă, salariaţii beneficiază de o indemnizaţie de 80% din salariul de bază. Oltchim avea la sfîrşitul lunii septembrie 3.470 de angajaţi. Compania este controlată de stat, prin Ministerul Economiei, care deţine 54,8% din capital. Potrivit celor mai recente raportări, compania germană PCC SE deţine 17,47% din acţiunile Oltchim, iar fondul de investiţii Carlson Ventures, înregistrat în Marea Britanie, are 14,02% din titluri, prin intermediul Nachbar Services. Combinatul chimic a consemnat pierderi de aproape 110 milioane lei (26 milioane euro) în al treilea trimestru, astfel că a încheiat primele nouă luni cu un rezultat negativ de 179,7 milioane lei (42,7 milioane euro). În acelaşi timp, cifra de afaceri a crescut cu 38,3%, de la 909,1 milioane lei la 1,25 miliarde de lei. Acţiunile Oltchim au urcat accelerat pe bursă în acest an, de la un preţ minim de 0,191 lei, pînă la un maxim istoric de 2,211 lei, atins în luna iulie. Creşterea a fost susţinută de discuţiile privind privatizarea companiei.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Lovitură puternică dată Ungariei
Moody's a redus ratingul obligaţiunilor guvernamentale ale Ungariei cu o treaptă, la "Ba1", în categoria "junk", la cîteva ore după ce Standard & Poor's (S&P) a amînat o decizie privind modificarea calificativului ţării, oficialităţile ungare acuzînd "atacuri financiare", transmite Reuters. Moody's a atribuit perspectivă negativă ratingului Ungariei, potrivit deciziei transmise joi seară, tîrziu, de agenţia de evaluare financiară. Agenţia şi-a argumentat măsurile prin temeri legate de nivelul ridicat al datoriei de stat, perspectivele slabe de creştere economică şi incertitudinea privind capacitatea guvernului de a atinge ţintele de consolidare fiscală. Anterior, S&P a amînat o decizie privind ratingul Ungariei, prelungind evaluarea ţării, datorită pregătirilor de la Budapesta pentru un nou acord de finanţare externă. Ungaria a solicitat recent un nou acord de finanţare externă de la Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, după ce forintul s-a depreciat la minime istorice faţă de euro din cauza avertismentelor agenţiilor de rating, în particular S&P, că ţara riscă să-şi piardă calificativul "investment grade". Forintul s-a depreciat ieri dimineaţă cu 1%, cursul urcînd la 315,8 forinţi pe euro, aproape de recordul de 317,9 forinţi pe euro atins săptămîna trecută.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Italienii îşi mută economiile şi afacerile în Elveţia
îngrijorările legate de impactul crizei datoriilor de stat asupra economiei şi băncilor din Italia determină tot mai mulţi italieni să-şi mute economiile şi afacerile în Elveţia, căutînd siguranţa care în percepţia lor nu mai poate fi oferită de euro şi sistemul financiar local. De obicei un refugiu bancar pentru cei bogaţi, Elveţia devine tot mai atractivă pentru clasa de mijloc, pentru oameni obişnuiţi care vor să se simtă în siguranţă, să fugă de măsurile de austeritate şi de posibilitatea ca, peste noapte, economiile lor să nu mai valoreze nimic, potrivit unui reportaj Reuters. "Mă tem pentru viitorul meu. Cred că va curge mult sînge şi lacrimi, deoarece noul guvern cere sacrificii de la toată lumea. Francul elveţian pare foarte sigur acum în comparaţie cu euro. Să mă duc să-mi vînd caşcavalul peste graniţă pare logic. Nu sînt interesat să devin miliardar, vreau doar un pic de linişte", spune Marco, 31 de ani, care deţine împreună cu familia sa o mică firmă producătoare de mozzarella. Şeful unei companii elveţiene de consultanţă pentru companiile care vor să se extindă sau să se mute în Elveţia a declarat pentru Reuters că a fost asaltat în ultimele şase luni de clienţi italieni. "Băncile italiene închid încet, încet robinetul creditării, iar companiile caută alternative, încearcă să-şi transfere parţial sau total afacerile petnru a avea acces la lichiditate", a arătat el.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Plăţi de 132,4 milioane euro pentru fermieri
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) va efectua plăţi de 577 milioane lei (132,4 mil. euro) pentru 351.000 de fermieri, reprezentînd avansul de 42 euro/hectar, pentru cererile depuse în campania de acordare a sprijinului pe unitate de suprafaţă SAPS 2011. Suma totală plătită în cadrul campaniei de plăţi în avans este de 373,4 milioane euro pentru 1,037 milioane fermieri, arată APIA într-un comunicat. Plăţile sînt efectuate în lei, la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană pentru data de 30 septembrie, respectiv 4,3575 lei/euro. Conform unui regulament al Comisiei Europene, plăţile în avans trebuie efectuate în perioada 16 octombrie - 31 noiembrie. Pachetul financiar total pentru avans este de 403 milioane euro, fiind susţinut din Fondul European de Garantare Agricolă, cu prefinanţare prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
