Isărescu: "Vestitul" regulament nu prevede restricţii la creditele în valută pentru locuinţe
"Avem o şedinţă de consiliu în care vom discuta de vestitul regulament, care de la început nu avea restricţii (la creditele în valută pentru locuinţe - n.r.), nu cum am citit azi în presă. Nu am pus restricţii la creditele în valută pentru locuinţe. Prea mult nu l-am schimbat, l-am şlefuit împreună cu băncile", a spus vineri Isărescu. BNR a prezentat la începutul lunii septembrie un proiect de regulament potrivit căruia creditele de consum vor avea o scadenţă de cel mult cinci ani, iar clienţii trebuie să aducă garanţii de 133% din valoarea împrumutată, în timp ce la finanţările imobiliare în euro avansul va fi de cel puţin 30%.
Banca centrală are în vedere limitarea maturităţilor la creditele de consum la cel mult cinci ani, faţă de 20 de ani perioada maximă practicată în prezent pe piaţa bancară pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă. BNR doreşte să delimiteze clar aria de definire a crediteolor imobiliare, care va cuprinde finanţările pentru care se constituie garanţie imobiliară şi sînt destinate exclusiv cumpărării unui imobil (casă/teren), construirii unui imobil, sau amenajării/extinderii unei locuinţe. Acelaşi regim se aplică şi creditelor de refinanţare a împrumuturilor imobiliare. Creditele de consum cu ipotecă vor fi tratate la fel ca orice alt credit de consum.
În cazul creditelor de consum pentru cumpărarea de bunuri, clientul trebuie să dispună de o garanţie reală (în general ipotecară) sau personală (de exemplu poliţă de asigurare) de 133% din suma împrumutată. De asemenea, în cazul creditelor de consum cu alte destinaţii, debitorul persoană fizică va prezenta o garanţie reală sau personală de 133% din valoarea împrumutului.
Fac excepţie de la aceste prevederi creditele pentru tratamente medicale, pentru deces şi pentru studii. Pentru creditele imobiliare, debitorul va deţine un avans de cel puţin 15% din valoarea imobilului la finanţările în lei, de 30% pentru creditele în euro şi de 40% în cazul finanţărilor în alte devize străine. Băncile vor fi obligate, ca şi pînă în prezent, să elaboreze scenarii de risc astfel încît gradul de îndatorare să nu depăşească pe întreaga perioadă pînă la scadenţă nivelul maxim stabilit de normele proprii de finanţare. Pentru fundamentarea nivelului îndatorării la creditele de consum, băncile vor face simulări pornind pe baza unor indici valorici stabiliţi de către regulament. Astfel, nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare sînt stabilite inclusiv prin luarea în considerare a riscului valutar, riscului de rată a dobînzii, şi a riscului de diminuare a veniturilor disponibile pe perioada de derulare a creditului.
700.000 de fermieri primesc avansul de 42 de euro din plata pe suprafaţă
Aproape 700.000 de fermieri vor primi avansul de 42 de euro pe hectar din plata pe suprafaţă aferentă anului 2012, diferenţa de pînă la 1,08 milioane de agricultori urmînd să primească banii pînă la finele lunii noiembrie, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.
Suma totală destinată plăţii avansului pentru cei 686.000 de fermieri care primesc banii în aceste zile este de 1,05 miliarde lei (241 milioane euro).
Potrivit APIA, pînă în prezent au fost autorizate pentru plată 940.000 de cereri, reprezentînd 88% din totalul de 1,083 milioane de cereri depuse în campania pentru anul 2011.
Suma totală autorizată este de 1,4 miliarde lei (324 milioane euro) pentru cele 940.000 de cereri deja aprobate.
Plăţile sînt efectuate în lei, la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) la nivelul datei de 30 septembrie 2011, respectiv 4,3575 lei.
Conform reglementărilor Comisiei Europene, autorizarea şi plăţile în avans pentru anul 2012 se derulează în perioada 16 octombrie-31 noiembrie.
Pachetul financiar total destinat plăţii avansului este de 403 milioane de euro şi este susţinut din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), cu prefinanţare de la bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Plata unică pe suprafaţă pentru anul 2012 este de 95 de euro pe hectar.
Managerii văd o creştere moderată în comerţ şi scădere în construcţii
Managerii societăţilor comerciale estimează pentru perioada octombrie-decembrie, în raport cu cele trei luni anterioare, o creştere moderată în comerţ, stabilitate în industrie şi servicii şi scădere în construcţii, evoluţia numărului de salariaţi şi a preţurilor variind de la sector la sector.
Astfel, în cadrul anchetei de conjunctură a INS din octombrie 2011, managerii din industria prelucrătoare preconizează, pentru următoarele trei luni, o stabilitate a volumului producţiei şi a numărului de salariaţi şi o creştere moderată a preţurilor.
Pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere în ceea ce priveşte estimarea producţiei, respectiv în fabricarea produselor din tutun, a produselor textile şi a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor.
În activitatea de construcţii se va înregistra o scădere a volumului producţiei, a stocurilor de contracte şi comenzi şi a numărului de salariaţi, în timp ce preţurile vor rămîne stabile.
Pentru sectorul de comerţ cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni o creştere moderată a activităţii economice, a numărului de salariaţi şi a volumului comenzilor adresate de către unităţile comerciale furnizorilor de mărfuri. Volumul total al vînzărilor de mărfuri va avea tendinţă de stabilitate, iar preţurile de vînzare cu amănuntul vor înregistra creşteri.
Cererea de servicii va cunoaşte în perioada menţionată o relativă stabilitate, aceeaşi tendinţă fiind preconizată şi pentru numărul de salariaţi şi preţurile de vînzare sau de facturare a prestaţiilor.
INS: Numărul autorizaţiilor de construire a scăzut cu 11,5% în septembrie
Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în septembrie, de 3.845 documente, a fost cu 11,5% mai mic faţă de cel din august şi cu 5,6% comparativ cu aceeaşi lună din 2010, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Din totalul autorizaţiilor eliberate, 66,5% au fost pentru zona rurală. Comparativ cu august, distribuţia în profil regional evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale, cele mai semnificative înregistrîndu-se în regiunile de dezvoltare Nord-Est (-175 autorizaţii), Sud-Est şi Sud Vest Oltenia (-91 autorizaţii fiecare). în regiunile de dezvoltare Centru şi Vest s-au înregistrat uşoare creşteri a numărului autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale.
Faţă de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă scăderi semnificative în Nord-Est (-163 autorizaţii) şi Sud-Muntenia (-148 autorizaţii). Majorări uşoare au fost în Sud-Est, Vest şi Centru. în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov s-a eliberat acelaşi număr de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale.
În primele nouă luni, s-au eliberat 31.012 autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 5,6% faţă de perioada similară din anul 2010.
Bugetele unor primării, majorate cu 315 mil lei pentru datorii la furnizori de energie termică
Bugetele unor primării din 34 localităţi au fost suplimentate de Guvern cu 315 milioane lei exclusiv pentru achitarea datoriilor către furnizorii de energie termică, informează Executivul.
Banii au fost alocaţi din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor (302,7 milioane de lei) şi din Fondul de Rezervă al Guvernului (12 milioane de lei).
"Prin alocarea acestor fonduri, Guvernul doreşte să se asigure că agenţii care produc energie termică vor avea suficiente stocuri de combustibil pentru sezonul rece, evitînd astfel posibile întreruperi în asigurarea căldurii pentru populaţie", se arată într-un comunicat al Executivului.
Potrivit sursei citate, principiul care a stat la baza alocărilor constă în diminuarea arieratelor bugetare cu respectarea unor criterii, respectiv unităţile administrativ-teritoriale să înregistreze obligaţii la operatorii economici care furnizează energie termică populaţiei în sistem centralizat, iar operatorii din subordinea acestor unităţi să înregistreze obligaţii la furnizorii de combustibil sau producătorii de agent termic şi la bugetul de stat.
La alocarea sumelor către operatorii care furnizează agent termic, unităţile administrativ-teritoriale sînt obligate să se asigure că fondurile alocate nu vor duce la supracompensare, respectiv nu vor fi depăşite costurile pentru prestarea serviciului de interes economic general.
Prin rectificarea bigetară efectuată în luna august, Guvernul a decis să va suplimenta bugetele mai multor ministere atît pentru finanţarea proiectelor de investiţii, dar şi pentru stingerea de datorii acumulate de companii de stat.
Astfel, bugetul Ministerului Administraţiei a primit 302,7 milioane lei pentru achitarea obligaţiilor către furnizorii de energie termică.
Conform actului normativ, banii au gost alocaţi către bugetele municipiilor Bucureşti (37,1 milioane lei), Arad (41,1 milioane lei), Bacău (15,1 milioane lei), Brașov (17,1 milioane lei), Brăila (4,6 milioane lei), Buzău (390.000 lei), Călărași (700.000 lei), Constanța (31,2 milioane lei), Craiova (19,2 milioane lei), Cluj-Napoca (4,1 milioane lei), Deva (1,8 milioane lei), Drobeta-Turnu Severin (5,5 milioane lei), Focșani (1,3 milioane lei), Giurgiu (4,3 milioane lei), Galați (500.000 lei), Iași (6,8 milioane lei), Miercurea-Ciuc (1,2 milioane lei), Motru (7,8 milioane lei), Oradea (32 milioane lei), Oltenița (100.000 lei), Pașcani (4,9 milioane lei), Piatra-Neamț (2,3 milioane lei), Petroșani (500.000 lei), Ploiești (3 milioane lei), Suceava (13,3 milioane lei), Tîrgu Mureș (900.000 lei), Timișoara (9,3 milioane lei), Tulcea (572.000 lei), Rîmnicu-Vîlcea (27,2 milioane lei), Odorheiu Secuiesc (900.000 lei), oraşul Băile Olănești (1,2 milioane lei), oraşul Călimănești (2,2 milioane lei), orașul Cernavodă (100.000 lei) şi judeţul Vîlcea (15,4 milioane lei).
Ialomiţianu: Trebuie să fim prudenţi, să nu cădem în capcana unui deficit mai mare de 3% în 2012
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat vineri că, în contextul internaţional actual, bugetul pe 2012 trebuie să fie prudent, iar Romania nu trebuie să cadă în capcana unui deficit mai mare de 3%. "Se pune întrebarea ce vom face în 2012 legat de buget. Trebuie să fim prudenţi, contextul internaţional spune că trebuie să fim prudenţi. Consolidarea fiscală trebuie să continue şi trebuie să ieşim din procedura de deficit excesiv. Trebuie să analizăm la ce deficit ne ducem în 2012", a spus Ialomiţianu. El a explicat că, dacă pînă acum Romania lua împrumuturi pe termen mediu cu dobînzi reduse, în prezent costurile sînt mai mari.
"Am avut o situaţie favorabilă. Luam împrumuturi pe termen mediu cu dobînzi reduse. Contextul internaţioal s-a schimbat şi acum luăm împrumuturi pe termen scurt cu dobînzi mai mari. Nu trebuie să cădem în capcana unui deficit mai mare de 3% şi să-l cheltuim cu dobînzile. Politica de investiţii va continua în 2012, vrem să dăm mai mulţi bani pentru investiţii", a mai spus ministrul Finanţelor. Reducerea deficitului bugetar la sub 3% anul viitor este asumată de Guvern în acordul cu FMI şi Uniunea Europeană, fiind şi o condiţie de închidere a procedurii de deficit excesiv începută de Comisia Europeană împotriva Romaniei în 2009. Pentru acest an, deficitul bugetar nu trebuie să treacă de 4,4% din PIB. De la mijlocul lunii septembrie, Finanţele au atras împrumuturi mai reduse decît valorile programate de pe piaţa internă, întrucît nu au acceptat să plătească randamente în creştere. Licitaţiile programate pentru octombrie acopereau doar titlurile care ajung la maturitate în această lună, de aproape 4 miliarde de lei, însă instituţia a atras doar 2,1 miliarde de lei pînă luni, cînd era programată ultima operaţiune.
Finanţele au angajat de la începutul anului împrumuturi de 42 miliarde lei şi 1,401 miliarde euro, prin emisiuni de titluri de stat. Recent, Ministerul Finanţelor a selectat opt bănci ca dealeri ai emisiunilor de obligaţiuni din programul cadru de finanţare pe termen mediu pe pieţele externe în valoare de 7 miliarde euro. Guvernul a aprobat la mijlocul anului trecut un program de emisiuni MTN (Medium Term Notes) pe piaţa internaţională pe o perioadă de trei ani, cu un plafon maxim de 7 miliarde de euro. în prima emisiune a programului, Finanţele au atras la începutul lunii iunie 1,5 miliarde euro din vînzarea de obligaţiuni pe cinci ani.
Isărescu: Bătălia finală pentru prosperitate se dă la nivelul firmelor; productivitatea face diferenţa
Un cadru economic stabil şi întărirea instituţiilor statului sînt condiţii esenţiale pentru ca Romania să prospere, însă "bătălia finală" se dă la nivel microeconomic, la nivelul firmelor, a căror performanţă trebuie să crească, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. "Trebuie să păstrăm un cadru economic bun, stabil, să întărim instituţiile statului. Acestea sînt condiţii esenţiale pentrru a ajunge la prosperitate, dar nu suficiente. Bătălia se duce la nivelul întreprinderilor. Acolo trebuie să apară cuvîntul performanţă", a declarat vineri guvernatorul BNR.
El a arătat că performanţa poate fi stimulată de cadrul economic, dar în final productivitatea este cea care face diferenţa. "Oricum am învîrti lucrurile tot acolo ajungem", a arătat Isărescu.
Guvernatorul BNR a mai spus că deficitele fiscale vor persista şi în anii viitori, arătînd că este necesar ca ele să fie păstrate la un nivel rezonabil.
"În această bătălie, pentru a asigura competitivitatea, este nevoie de capital, de investiţii străine. Oricum ai calcula, şi nu trebuie să fii sofisticat în calcul, Romania nu are economisiri interne, nici ca volum, nici ca structură, suficiente pentru a asigura un ritm de dezvoltare rezonabil şi sustenabil. Deficitele vor persista în Romania şi în perioada următoare, problema este să le păstrăm pe unde sînt acum", a arătat Isărescu.
Potrivit strategiei fiscal-bugetare aprobată recent de Guvern, deficitul bugetar în metodologia europeană este prevăzut să scadă la 4,4% din PIB în acest an, la 3% din PIB în 2012, la 2,5% din PIB în 2013, respectiv la 2,2% din PIB în 2014.
Vînzările de autoturisme Sandero s-au înjumătăţit
Vînzările de autoturisme Dacia la nivel global au scăzut cu 2,3% în primele nouă luni ale anului, de la 241.816 unităţi în anul trecut la 236.180, declinul puternic al modelelor Sandero şi Logan fiind compensat doar parţial de creşterea de peste trei ori a numărului de SUV-uri Duster livrate.
Pe segmentul vehiculelor comerciale uşoare, vînzările au coborît cu peste 15%, de la 17.469 autovehicule la 14.767, potrivit datelor anunţate de Renault.
Cele mai importante pieţe externe ale Dacia au fost anul trecut Franţa şi Germania.
Vînzările Sandero s-au înjumătăţit în primele nouă luni, de la 125.049 unităţi anul trecut la 62.473 în acest an. în acest interval, numărul de modele Logan vîndute a coborît cu 30%, de la 80.315 la 56.374 unităţi. Duster a înregistrat o evoluţie spectaculoasă, cu un avans al vînzărilor de peste trei ori, de la 36.444 unităţi în primele nouă luni ale anului trecut la 117.292 unităţi.
în septembrie, vînzările de autoturisme Dacia la nivel mondial au urcat cu 14%, de la 20.291 anul trecut la 23.195, ca urmare a dublării livrărilor de SUV-uri Duster, de la 5.817 la 11.322 unităţi.
Logan a înregistrat un declin uşor în septembrie, de la 6.927 autoturisme la 6.396 unităţi, în timp ce pentru Sandero declinul a fost mai mare, de 28%, de la 7.546 unităţi la 5.454 unităţi.
Vînzările de autovehicule comerciale uşoare au coborît de la 1.575 unităţi în septembrie anul trecut la 1.373 unităţi în aceeaşi lună a acestui an. Anul trecut, vînzările Dacia au crescut cu 12%, de la 311.426 la 348.723 de autovehicule. Printre pieţele importante pentru Dacia se numără şi Spania, Italia sau ţările din nordul Africii, ca Algeria sau Marocul. Grupul Renault a raportat venituri în creştere cu 8,7% la nouă luni, de la 28,38 miliarde de euro anul trecut la 30,8 miliarde de euro. în trimestrul al treilea, veniturile au crescut cu 12%, de la 8,7 miliarde de euro la 9,7 miliarde de euro.
