Avem cel mai instabil Cod Fiscal din regiune
Codul Fiscal din Romania este considerat instabil de către cele mai multe companii care activează în regiune şi nu permite construirea de strategii de business coerente pe termen lung, potrivit unui studiu realizat în Bulgaria, Cehia, Romania şi Slovacia de compania de consultanţă financiară Accace. "Codul Fiscal din Romania este considerat instabil de către cele mai multe companii care activează în regiune (80%), la distanţă de sistemul fiscal din Cehia, caracterizat ca fiind instabil de către 60% dintre companii, şi la polul opus faţă de sistemele din Bulgaria, cel mai stabil din regiune (100%) şi Slovacia (60%)", se arată într-un comunicat al Accace. Studiul "Percepţia companiilor asupra legislaţiei fiscale" a fost efectuat în Bulgaria, Cehia, Romania şi Slovacia în perioada august-septembrie 2011 în rîndul companiilor medii şi mari care îşi desfăşoară activitatea în regiune. "Romanii şi bulgarii sînt cei mai fermi, însă din perspective opuse: majoritatea covarşitoare (92%) a companiilor care îşi derulează activitatea şi în Romania consideră că sistemul fiscal actual nu le permite construirea de strategii de business coerente pe termen lung, în timp ce bulgarii consideră că au toate condiţiile pentru a realiza acest lucru. Companiile prezente în Slovacia de asemenea înclină spre un răspuns pozitiv, 67% avînd încredere că sistemul fiscal local le permite planificarea pe termen lung şi o dezvoltare susţinută a afacerilor, aceeaşi opinie fiind dominantă şi în rîndul companiilor din Cehia (63%)", se precizează în comunicat. Nivelul taxelor către stat este considerat acceptabil în Bulgaria de către toţi participanţii la studiu, în Cehia şi Slovacia de către 50% dintre companiile prezente în cele două ţări, în timp ce în Romania doar 25% dintre companii sînt mulţumite cu acest nivel. Contribuţiile sociale sînt văzute ca principala problemă cu care se confruntă companiile în urma modificărilor aduse Codului fiscal, toţi participanţii la studiu indicînd ca motiv de îngrijorare ambiguităţile privind modalitatea de stabilire a nivelului respectivelor contribuţii. Deşi studiul relevă că sistemul fiscal local şi modificările legislative dese reprezintă o problemă pentru companiile care activează şi în Romania, reprezentanţii acestora sînt cel mai puţin la curent cu prevederile Codului Fiscal (75% nu cunosc prevederile sau modificările aduse). Situaţia este echilibrată în Bulgaria şi Cehia, în timp ce în Slovacia 57% dintre companii au cunoştinţe superficiale privind modificările aduse sistemului fiscal. "În Romania, schimbările frecvente ale legislaţiei privind contabilitatea şi taxele reprezintă o problemă reală şi identificată de companii şi, din păcate, acestea descurajează strategiile pe termen lung. Soluţii de depăşire a acestor obstacole există însă, una dintre ele fiind plafonarea, simplificarea şi consolidarea contribuţiilor sociale (plafonarea bazei impozabile ar duce la un nivel mai redus al taxelor şi implicit la creşterea gradului de conformare voluntară şi ulterior colectare). De asemenea, extinderea reglementărilor fiscale privind grupul de TVA la toate categoriile de contribuabili poate constitui o altă măsură care să încurajeze investitorii", a declarat Mihaela Virlan, managing director Accace Romania şi Bulgaria.
Croitoru: Romania trebuie să limiteze prin Constituţie datoria publică
Romania trebuie să găsească un echilibru mai bun în politica fiscală şi să limiteze prin Constituţie datoria publică, mai curînd decît deficitul, a declarat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. "Trebuie găsit un mai raport mai bun între reguli şi discreţie, care să fie introdus în Constituţie. Nu nivelul deficitului trebuie captat în Constituţie, ci nivelul datoriei", a spus Croitoru. El arătat că actuala criză este cel mai bun moment pentru Romania pentru a continua şi în politica fiscală reforma începută în anii '70, prin care politica monetară a fost mutată de sub controlul politicienilor. Potrivit lui Croitoru, supraîndatorarea statelor s-a produs ca urmare a căderii decidenților în capcana anticipațiilor, a faptului că autoritățile preferă să acționeze, ducînd la extrem intervențiile şi amplificînd ciclurile economice. "Această capcană a apărut după criza din 1929-1933 şi de principiu se perpetuează, pentru că există o relație specială între public şi Guvern. Această relație specială vine de la faptul că publicul răsplăteşte acțiunea. Chiar dacă inacțiunea nu ar fi avut consecințe negative, publicul ar fi răsplătit acțiunea. Hazardul moral nu este pedepsit, dar un Guvern care nu acționează este pedepsit. Din acest motiv, statul maximizează întotdeauna intervenția. Asta explică de ce s-a acționat în anumite direcții", a explicat Croitoru. Oficialul BNR a arătat că actuala criză este suficient de puternică să schimbe raportul între reguli şi "discreție" în politica fiscală, ceea ce va determina în final ca ciclurile economice să nu mai aibă amplitudini atît de mari.
