Taxa pe fast-food, motiv de crestere accelerata a preturilor
Romalimenta considera ca taxa pe fast-food este o modalitate de a genera venituri la bugetul de stat, si nu o masura pentru imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, patronatul estimind ca introducerea acesteia va avea efecte economice si sociale negative. "Rationamentul care se afla la baza propunerii acestei taxe este unul eronat. Este complet gresit si nejustificat sa indici un produs alimentar sau categorii de produse ca fiind cauza obezitatii sau a altor probleme de sanatate", a declarat presedinte Romalimenta, Sorin Minea. Romalimenta respinge astfel initiativa Ministerului Sanatatii de introducere a noii taxe pe alimente. "In mijlocul celei mai grave crize economice din ultimii ani, autoritatile de la Bucuresti propun masuri care conduc la cresterea inflatiei si la adincirea starii de saracie in care traiesc romanii. Conform textului de lege propus de Ministerul Sanatatii, toate alimentele procesate, cu exceptia apei, fructelor si legumelor proaspete intra sub incidenta acestei legi. Taxarea produselor alimentare este o initiativa ale carei consecinte vor avea un impact negativ asupra populatiei, ducind la o crestere exploziva a preturilor, ceea ce va genera cu siguranta tensiuni sociale", se arata intr-un comunicat emis ieri de Romalimenta. Patronatul reaminteste ca, din punct de vedere economic, introducerea taxei va determina cresterea preturilor produselor alimentare. "Cu atit mai mult, in contextul crizei economice, aceste cresteri de preturi vor fi suportate in mod direct de catre populatie si vor afecta cu precadere persoanele care au venituri medii si mici, in special categoriile sociale defavorizate, precum pensionarii", considera Romalimenta. Potrivit patronatului, in prezent, industria alimentara sustine peste 20% din locurile de munca din Romania, deoarece fiecare loc de munca din aceasta industrie genereaza in medie alte 5-6 locuri de munca indirecte. De asemenea, Romalimenta sustine ca introducerea acestei taxe va avea un impact negativ asupra vinzarilor, iar producatorii vor fi nevoiti sa reduca productia sau chiar sa inchida o parte din unitatile de productie. "Inevitabil, acest lucru va duce la concedieri. Aceasta nu inseamna ca va scadea semnificativ si consumul, deoarece nu se vor modifica obiceiurile alimentare ale consumatorilor, ci doar sursele de provenienta ale produselor, care nu vor mai fi achizitionate de pe piata autohtona", afirma patronatul din industria alimentara. "Consideram ca orice initiativă legislativă trebuie elaborata in urma unor discutii cu toti factorii implicati. Nu este cazul acum, Ministrul Sanatatii, Attila Cseke, alegind sa ignore una din cele mai importante ramuri ale economiei romanesti. Solicitarea noastra de a avea o discutie directa nu a primit absolut niciun raspuns, desi Ministerul sustine că se consulta cu cei implicati. Este o proba a lipsei de transparenta ce caracterizeaza dialogul social, iar in spatele unor intentii pompoase, dar lipsite de orice baza stiintifica, proiectul de lege este un simplu, insa oneros bir pe mincarea romanilor", a adaugat Sorin Minea. Ministrul Sanatatii, Attila Cseke, a anuntat la inceputul lunii ianuarie ca Ministerul Sanatatii intentioneaza sa introduca o taxa pe produsele tip fast-food, pe modelul taxei pe viciu, banii urmind a fi destinati programelor de sanatate si de investitii. "In aceste zile am cerut Comisiei de nutritie a MS sa stabileasca exact detaliile privind modul de aplicare a conceptului. Vom avea intilniri cu producatorii si cu cei vizati de aceasta masura", spunea ministrul Sanatatii, Attila Cseke, care a precizat ca proiectul este, deocamdata, in dezbatere, neputind vorbi despre un cuantum al noii taxe.
