MOZAIC STIRI ECONOMICE: ANAF se dă lovit în scandalul cotelor de încasări impuse inspectorilor
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat ieri că nu a transmis către direcţiile regionale o circulară care să impună inspectorilor fiscali aplicarea unor amenzi pentru atragerea unor sume suplimentre, ca reacţie la informaţii apărute în presă. În presă au apărut recent informaţii potrivit cărora ANAF ar impune inspectorilor să aplice un anumit cuantum al amenzilor. ”La nivelul ANAF nu a fost transmisă nicio circulară referitoare la impunerea unor ţinte pentru atragerea de sume suplimentare, de către inspectorii fiscali. Precizăm că în sarcina ANAF au fost stabilite o serie de obiective, atribuţii si măsuri, în domeniul îmbunătăţirii colectării impozitelor, taxelor, contribuţiilor sociale şi a altor sume datorate bugetului general consolidat (...)”, se arată în comunicat. În plus, Fiscul a anunţat că a demarat o anchetă în vederea documentului intern care a apărut publicat. ”Precizăm că preşedintele ANAF, Bogdan Nicolae Stan, a solicitat Direcţiei Generale de Integritate demararea unei anchete privind apariţia în mass-media a unui document intern, aparţinând Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Iaşi, care nu a fost aprobat de conducerea instituţiei”, se arată în comunicat. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a reacţionat recent, pe pagina sa de Facebook, în legătură cu apariţia în presă a documentului respectiv. ”Constat că inspectorii fiscali care controlează firmele sunt încă tributari unei mentalităţi de tip sovietic, de genul "chiar dacă eşti în regulă, îţi găsim noi ceva!”. E inadmisibil ca inspectorii fiscali să aibă normă la amenzi, cum reiese din circulara ANAF trimisă recent către direcţiile judeţene de finanţe. Din fericire, în scurt timp va intra în vigoare Legea prevenţiei care va pune capăt acestui fenomen. Nu se va mai da nicio amendă fără o acţiune de prevenţie premergătoare”, a scris Dragnea pe pagina sa oficială.
Exporturile de produse româneşti au urcat în primul trimestru cu 11,5%
Exporturile de mărfuri româneşti au crescut în primul trimestru cu 11,5%, până la 15,46 miliarde euro, ritm sub cel al importurilor, evoluţie care a deteriorat deficitul comercial, arată datele preliminare publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Importurile au avansat în primele trei luni cu 12,4% faţă de primul trimestrul trimestru al anului trecut, la 17,78 miliarde euro. În urma acestei evoluţii, deficitul comercial al României a fost în primul trimestru de 2,3 miliarde euro, în creştere cu 18,5% faţă de nivelul înregistrat în primele trei luni ale anului trecut.Deficitul comercial la două luni a fost de 1,26 miliarde euro, în creştere cu 27% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. România a exportat, în primul trimestru, mărfuri în valoare de 11,76 miliarde euro în Uniunea Europeană, adică 76,1% din total, şi a importat de 13,51 miliarde euro din celelalte 27 de state membre ale UE, adică 76% din totalul importurilor. În comerţul cu statele din afara UE, România a rămas pe deficit în perioada ianuarie-martie: exporturile în afara UE au fost de 3,7 miliarde euro, fiind depăşite de importuri, care au avut o valoare de 4,27 miliarde euro. Maşinile şi echipamentele de transport au avut cele mai mari ponderi în comerţul exterior în primele trei luni din acest an, cu 47,8% la export şi 36,9% la import, fiind urmate de alte produse manufacturate, cu 33,8% la export şi 30,5% la import. Produsele agroalimentare, băuturile şi tutunul au reprezentat 7% din exporturi şi 8,9% din importuri, în timp ce produsele chimice au acoperit 4,5% din exporturi şi 13,6% din importuri. În luna martie 2017 exporturile au fost de 5,71 miliarde euro, iar importurile au fost de 6,77 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,06 miliarde euro. ”Faţă de luna martie 2016, exporturile din luna martie 2017 au crescut cu 15,9%, iar importurile au crescut cu 14,8%”, se arată în comunicat.
Investigaţie pe piaţa serviciilor medicale nedecontate de CAS
Consiliul Concurenţei a anunţat miercuri că a declanşat o investigaţie pe piaţa serviciilor medicale nedecontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi plătite direct de consumatori, în urma indiciilor apărute în cadrul unei anchetei sectoariale privind serviciile de asistenţă medicală din România şi a activităţilor conexe acestora. ”Investigaţia se referă la o posibilă înţelegere anticoncurenţială între Societatea Naţională de Medicina Familie şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (inclusiv filialele judeţene afiliate acestora) pentru stabilirea în comun a tarifelor pentru diverse servicii medicale care nu sunt decontate de CNAS şi care sunt plătite direct de consumatori”, aratră un comunciat emis miercuri de autoritatea de concurenţă. În cadrul investigaţiei, au fost efectuate inspecţii inopinate la sediile Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) şi ale Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie din municipiul Bucureşti şi din ţară. ”Documentele ridicate în cadrul inspecţiilor se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei. Inspecţiile inopinate constituie o etapă preliminară a investigaţiei, iar efectuarea lor nu reprezintă o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei”, precizează oficialii Concurenţei. Consiliul Concurenţei a finalizat studiul privind serviciile de asistenţă medicală din România şi a activităţilor conexe acestora şi a elaborat o serie de recomandări pentru dezvoltarea acestui sector şi îmbunătăţirea concurenţei în domeniu. Autoritatea de Concurenţă consideră că trebuie revizuite prevederile referitoare la stabilirea unui număr minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie, precum şi a reglementărilor care vizează denunţarea unilaterală de către Casa de Asigurări de Sănătate a contratelor încheiate cu cabinetele de medicină de familie, deoarece acestea pot conduce la eliminarea de pe piaţă a unor entităţi care desfăşoară o activitate liberală. ”Din punctul de vedere al Consiliului Concurenţei, principalul aspect care ar trebui să influenţeze alegerea unui cabinet de medicină de familie este oferta de servicii medicale prestate în cadrul acestui cabinet”, arată Consiliul Concurenţei într-un comunicat.
BERD a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei României
BERD a îmbunătăţit estimarea referitoare la creşterea economiei României în 2017 cu 0,3 puncte procentuale, la 4%, ritm care este sub cel anticipat atât de FMI, cât şi de guvernul român, potrivit noilor previziuni publicate miercuri de instituţia financiară pentru regiunea unde desfăşoară operaţiuni. Pentru 2018, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) anticipează un avans de 3,5% pentru economia românească. Estimările publicate de BERD pentru economia României sunt sub cele făcute de FMI în aprilie în raportul World Economic Outlook. Astfel, FMI a îmbunătăţit în aprilie estimarea de creştere a economiei României la 4,2%, de la ritmul prognozat anterior de 3,8%, dar avansul este totuşi sub cel de 5,2% anticipat de guvern. Pentru 2018, Fondul se aşteaptă ca PIB-ul României să crească cu 3,4%. La nivelul celor 36 de state în care BERD este prezentă, banca anticipează o creştere economică de 2,4% în 2017 şi de 2,8% în 2018, comparativ cu un avans de 1,8% în 2016, susţinută de creşterea preţurilor petrolului şi de redresarea economiei Rusiei, se arată în raportul referitor la perspectivele economice regionale. Datorită evoluţiilor din Rusia şi a revenirii pieţelor resurselor naturale, creşterea din Europa de Est şi Cauzac se va accelera, iar activităţile din Asia Centrală se vor stabiliza la un nivel uşor mai ridicat. Creşterea economică din Turcia va încetini însă în 2017, reflectând parţial problemele de securitate şi riscurile geopolitice care au dus şi la revizuirea în sens negativ a previziunilor pentru ţările din sudul şi estul Mediteranei. În Europa Centrală şi ţările baltice, BERD se aşteaptă la o accelerare uşoră a activităţilor economice, la un ritm de 3% în 2017, similar cu cel anticipat în sud-estul Europei.
Moneda virtuală bitcoin a crescut la un nivel record de peste 1.700 de dolari
Moneda virtuală bitcoin a urcat marţi la un nivel record de peste 1.700 de dolari, datorită creşterii cererii pentru cripto-active, odată cu crearea unor noi monede pentru atragerea de finanţare a startup-urilor care utilizează tehnologia blockchain, transmite Reuters. Blockchain, tehnologia care stă la baza bitcoin, este un registru contabil virtual menţinut de o reţea de computere care ţine evidenţa circulaţiei oricărui activ fără a fi necesară o autoritate de reglementare centrală. Bitcoin a atins un nivel record de 1.760,4 dolari pe unitate, pe platforma BitStamp, fiind ulterior tranzacţionată la 1.747,89 dolari pe unitate, în urcare cu 6%. De la începutul acestui an, bitcoin a crescut cu aproape 80%.Capitalizarea de piaţă a bitcoin a urcat marţi la 52,5 miliarde de dolari, potrivit datelor coinmarketcap.com. În afară de faptul că bitcoin este un activ care poate fi tranzacţionat pe platforme electronice, la fel ca acţiunile şi obligaţiunile, bitcoin a devenit un mijloc de plată pentru unii retaileri, cum ar fi Overstock.com, şi o modalitate de transfer al fondurilor fără a fi nevoie de o terţă parte.
eMAG a obţinut în România o cifră de afaceri de 2,02 miliarde de lei
eMAG a obţinut în România o cifră de afaceri de 2,02 miliarde de lei anul trecut, în creştere cu 45% faţă de 2015 Cel mai mare retailer online din România, eMAG, a obţinut în România anul trecut o cifră de afaceri de 2,02 miliarde de lei, în creştere cu 45% faţă de 2015, a anunţat miercuri directorul general al retailerului online, Iulian Stanciu, care a mai spus că numărul de produse vândute de companie a fost dublu în 2016 faţă de 2015. Stanciu a spus că în Bulgaria, Ungaria şi România compania a obţinut o cifră de afaceri de 2,4 miliarde de lei, în creştere cu 46% faţă de 2015, în timp ce tot grupul eMAG a obţinut o cifră de afaceri de 3,12 miliarde de lei. "Un motor important de creştere este majorarea ofertei. Anul trecut am ajuns la 1,309 milioane de produse şi estimăm că o să ajungem la 2 milioane de produse în acest an", a declarat directorul general al eMAG. Acesta a mai spus că anul trecut, compania a investitit 50 de milioane de euro în dezvoltarea tehnologiei, a personalului, a logisticii şi pe plan internaţional.
