MOZAIC STIRI ECONOMICE: Patru oferte pentru activele Oltchim
News.ro a relatat că ofertele depuse de companiile interesate pentru activele Oltchim vor fi selectate în funcţie de sumele obţinute de creditorii combinatului, urmând ca după depunerea ofertelor neangajante să urmeze o a doua fază, de negociere cu companiile selectate, în care acestea au dreptul să efectueze un proces de due-diligence (audit aprofundat), arată un document realizat de consultantul selectat pentru privatizarea Oltchim, AT Kearney Management Consulting SRL. “Oltchim SA, societate în reorganizare judiciară, anunţă încheierea etapei de oferte neangajante a procesului competitiv privind vânzarea activelor societăţii lansat în cea de a doua jumătate a anului 2016. Această etapă, constând în depunerea de oferte neangajante de către părţile interesate, s-a finalizat prin primirea de către Oltchim a unui număr de astfel de oferte din partea investitorilor interesaţi, inclusiv din partea unor operatori industriali, precum şi a unor investitori financiari”, a precizat vineri Oltchim, într-un comunicat. Două companii au anunţat oficial, până la termenul limită de depunere a ofertelor neangajante, din 23 ianuarie, că sunt interesate să preia activele Oltchim: Chimcomplex, societate controlată de omul de afaceri Ştefan Vuza, şi grupul germano-polonez PCC, acţionart minoritar al combinatului. Procesul de selecţie va continua cu următoarea etapă, în cadrul căreia ofertanţii selectaţi vor fi invitaţi să efectueze un proces de audit (due diligence). “Procesul de selecţie şi ofertele care urmează a fi primite în cadrul acestuia rămân supuse aprobării creditorilor în cadrul procedurii de insolvenţă privitoare la societate”, se mai arată în comunicat.
Fabrica de elicoptere de la Ghimbav a mărit livrările
Producătorul european de elicoptere Airbus Helicopters, care a finalizat o fabrică anul trecut la Ghimbav, şi-a consolidat poziţia de lider la nivel global, înregistrând anul trecut o creştere a livrărilor de 5%, până la 418 unităţi, pe o piaţă în scădere, în contextul în care a câştigat licitaţii-cheie în domeniul achiziţiilor militare, potrivit unui comunicat publicat ieri. În 2016, compania a înfiinţat în România filiala Airbus Helicopters Industries, care se ocupă de construcţia liniei finale de asamblare a elicopterelor. Reprezentanţii companiei au afirmat că primul elicopter H215 va fi fabricat în România în 2017, proiectul fiind în grafic, urmând ca faza de dezvoltare să se încheie în 2019, când fabrica va ajunge la capacitatea de 15 elicoptere pe an. Compania şi-a întărit poziţia de lider pe segmentele civil şi public-privat în 2016, menţinându-şi în acelaşi timp poziţia pe piaţa militară. Airbus Helicopters a înregistrat comenzi brute de 388 de elicoptere în 2016, o performanţă stabilă, comparabilă cu 2015, când a avut 383 de comenzi brute. În 2016 au fost comandate, printre altele, 188 de elicoptere uşoare mono-motor, 163 de aparate H135/H145 şi 23 de aparate din familia Super Puma. La finalul anului 2016, comenzile în curs erau de 766 de elicoptere. Compania a câştigat în 2016 licitaţii-cheie în domeniul achiziţiilor militare cu elicopterul H225M, care a fost selectat de Singapore şi Kuweit, precum şi cu familia de elicoptere H135/H415 care a fost aleasă de Marea Britanie pentru instruirea militarilor. Tot anul trecut au fost livrate primele exemplare ale noului elicopter AS565 Mbe Panther în versiune navală şi a avut loc primul zbor al NH90 Sea Lion pentru marina germană. Subsidiara românească a constructorului european de elicoptere a anunţat, în luna octombrie a anului trecut, că firma intenţionează să creeze în România un cluster de furnizori care să livreze soluţii şi echipamente pentru fabrica de elicoptere de la Ghimbav, finalizată recent. Totodată, producţia nu va începe decât după ce compania va primi "o comandă semnificativă care să asigure fluxul minim de producţie".
România a încheiat 2016 cu un deficit mult sub estimări
Deficitul bugetului general consolidat al statului a urcat la finalul anului trecut la 18,3 miliarde lei, de la 5,5 miliarde lei după primele 11 luni, reprezentând 2,41% din produsul intern brut (PIB), arată datele publicate de Ministerul Finanţelor. Bugetul general consolidat cuprinde atât bugetul de stat, din care se fac cheltuielile curente ale statului, cât şi bugetele sociale, categorie în care intră bugetul pensiilor publice şi cel de şomaj. Pentru întregul an, deficitul bugetar era programat de fostul guvern la circa 21 miliarde lei, echivalent cu 2,8% din produsul intern brut (PIB) calculat pe metodologia cash. După primele 11 luni din 2016, bugetul înregistra un deficit mult mai mic, de 5,5 miliarde lei, sau 0,73% din PIB, ceea ce înseamnă că bugetul a fost deficitar în luna decembrie cu 12,8 miliarde lei (2,8 miliarde euro, 1,68% dinn PIB). "Execuţia bugetului general consolidat pe baza datelor operative de execuţie pe anul 2016 s-a încheiat cu un deficit de 18,3 miliarde de lei, respectiv 2,41% din PIB, sub ţinta anuală stabilită de 2,75% din PIB", a anunţat MFP. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 223,7 miliarde de lei (29,5% din PIB) în 2016 şi au fost cu 4,3% mai mici faţă de nivelul din 2015, când statul a încasat 233,5 miliarde lei (33,1% din PIB). Scăderea încasărilor bugetare s-a accelerat în decembrie faţă de primele 11 luni, când declinul veniturilor era de 1,9%. Cel mai mare declin s-a înregistrat, anul trecut, la încasările din TVA, care au scăzut cu 9,6% faţă de 2015, în ciuda creşterii vânzărilor din comerţ într-un ritm de două cifre. Ministerul motivează evoluţia prin reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie, şi de la 24% la 9% pentru alimente, de la 1 iunie 2015.
Profitul net al Microsoft a crescut cu 3,6%
Profitul net al Microsoft a crescut cu 3,6% în trimestrul al doilea fiscal încheiat în decembrie, la 5,2 miliarde de dolari, susţinut de extinderea afacerilor cu servicii cloud, chiar dacă marja de profit a acestora a scăzut uşor, transmite Reuters. Veniturile ajustate, excluzând LinkedIn, au fost de 25,838 miliarde de dolari, peste estimările analiştilor, de 25,298 miliarde de dolari. Acţiunile celui mai mare furnizor de software la nivel mondial au avansat cu 1,1% în timpul tranzacţiilor electronice de după închiderea bursei de pe Wall Street. De la preluarea conducerii grupului în 2014, directorul general al Microsoft, Satya Nadella, a extins activităţile grupului în domeniul serviciilor cloud şi al aplicaţiilor mobile, pentru a compensa declinul afacerilor cu softuri tradiţionale. Marja brută a diviziei cloud, care include serviciul Azure şi versiunea Office online 365 destinată companiilor, a fost de 48%, sub nivelul din primul trimestru fiscal, dar peste cel de 46% din intervalul similar al anului 2015. Platforma Azure concurează cu ofertele de infrastructură cloud ale liderului de piaţă Amazon.com, Google, IBM şi Oracle.
