MOZAIC STIRI ECONOMICE:Patru milioane de români au economii medii de doar 21 de lei
BNR a atras atenţia, în acest raport, că există un grad înalt de inegalitate în distribuţia depozitelor bancare ale populaţiei. Astfel, 60% dintre deponenţi deţin 0,66% din stocul de depozite. Totodată, două milioane de persoane au depozite de până în 1.000 de lei, dar 136 de persoane deţin 2,6% din depozite, cu o medie a valorii depozitului de 25,8 milioane lei (5,7 milioane euro). Totuşi, avuţia netă a populaţiei a crescut în anul 2015 într-un ritm susţinut, cu 7,1% faţă de anul anterior. Această evoluţie este rezultatul atât al majorării venitului disponibil, cât şi al evoluţiei pozitive a preţurilor activelor. ”Activele imobiliare au continuat să reprezinte principala componentă a avuţiei nete a populaţiei. Ponderea activelor financiare în avuţia netă s-a majorat pe fondul creşterii depozitelor”, se arată în raport. BNR a avertizat că există o incertitudine ridicată cu privire la creşterea economică pe plan global, în contextul accentuării tensiunilor geopolitice la nivel global şi a evoluţiei modeste a principalelor ţări emergente (China, Brazilia, Rusia). România are în prezent o poziţie stabilă, o nevoie de finanţare externă gestionabilă, iar costurile de finanţare sunt scăzute. BNR mai consideră că riscul de contagiune este redus, iar rezerva financiară în valută la dispoziţia Ministerului Finanţelor Publice este consistentă. Totuşi, BNR avertizează că pot apărea presiuni dacă investitorii îşi schimbă brusc percepţia privind economiile emergente, la nivel global.
Fiscul modifică criteriile de selecţie a contribuabililor mari şi mijlocii
Agenţia Naţională de Administare Fiscală (ANAF) redefineşte criteriile de includere a contribuabililor în categoriile mari şi mijlocii, în categoria marilor contribuabili urmând să fie incluse şi societăţile afiliate în mod direct la un mare contribuabil, precum şi firmele nou-înfiinţaţe care, la data întemeierii, se angajează să realizeze, în maximum trei ani consecutivi, investiţii de minimum 10 milioane de euro, se arată într-un comunicat transmis ieri de Fisc. De asemenea, criteriul grupului fiscal unic va permite încadrarea în rândul contribuabililor mari şi mijlocii a membrilor unui grup fiscal unic atunci când sunt îndeplinite criteriile de selecţie de reprezentantul fiscal sau oricare dintre membrii care aparţin grupului. “Criteriul de bază a fost reanalizat, astfel încât reprezintă rezultatul agregării a trei indicatori relevanţi ponderaţi ai activităţii contribuabililor: cifra de afaceri - 50%, volumul obligaţiilor fiscale declarate - 30% şi volumul cheltuielilor cu personalul - 20%”, se arată în comunicat. Din rândul contribuabililor mari şi mijlocii vor fi excluşi, după trei ani la rând în care nu au îndeplinit criteriul de bază, cei aflaţi în procedura falimentului sau în inactivitate temporară, precum şi cei declaraţi inactivi. Reprezentanţii ANAF au mai precizat că s-a menţinut criteriul reprezentării fiscale, care permite includerea contribuabililor nerezidenţi în rândul contribuabililor mari şi mijlocii, dacă sunt reprezentaţi sau reprezentaţi fiscal de un mare contribuabil sau de un contribuabil mijlociu. “Utilizarea unor criterii realiste de selecţie a contribuabililor va permite atât realizarea unor eşantioane corecte din punct de vedere al importanţei fiscale, cât şi interpretarea unitară a informaţiilor privind eficienţa administrării acestor două categorii de contribuabili. Aceste criterii vor întări parteneriatul cu aceştia, creşterea eficienţei administrării fiscale şi îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare”, se mai arată în comunicat.
Fostul director al Poştei Române Daniel Neagoe, trimis în judecată
Fostul director al Poştei Române Daniel Neagoe, candidat la alegerile parlamentare din partea PNL Prahova, a fost trimis în judecată pentru că ar fi luat mită peste jumătate de milion de lei şi pentru că, prin decizii abuzive, a interpus o firmă pe care o controla în contracte încheiate de compania naţională privind servicii de curăţenie, de consultanţă, de încasare electronică a facturilor la utilităţi şi de reîncărcare a cartelelor telefonice prepaid prin terminale POS instalate în unităţile poştale, prejudiciul produs companiei fiind de peste 2,8 milioane de lei. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) îl acuză pe Dumitru Daniel Neagoe că, în perioada în care a fost director general al Companiei Naţionale Poşta Română, a luat de trei ori mită, a comis de două ori fapte de abuz în serviciu şi a fost în conflict de interese. Fostul director al Poştei Române Daniel Neagoe, în prezent membru în Consiliul Judeţean Prahova, a candidat la alegerile parlamentare, pentru un loc de deputat, din partea PNL Prahova. Potrivit rechizitoriului procurorilor, una dintre faptele de luare de mită ar fi fost comisă de Daniel Neagoe în perioada iunie-iulie 2010, când i-ar fi cerut directorului unei societăţi comerciale (martor în cauză), cu care Poşta Română avea încheiat un contract de prestări servicii de curăţenie în unităţi poştale, să cedeze în subantrepriză unele lucrări către SC Dig Prodcom SRL (în prezent radiată), firmă pe care Neagoe o controla printr-o persoană interpusă. "Practic, Dumitru Daniel Neagoe a condiţionat executarea în bune condiţii a contractului de servicii de curăţenie încheiat de Poşta Română de primirea foloaselor necuvenite. Martorul a dat curs solicitării lui Dumitru Daniel Neagoe prin încheierea unui contract de subantrepriză datat 28 iunie 2010. Foloasele necuvenite, dobândite ulterior de inculpat, reprezintă profitul net de 109.828,61 lei realizat în executarea contractului de subantrepriză, de către societatea pe care o controla, SC Dig Prodcom SRL”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei. Ulterior, în iulie 2010, Daniel Neagoe şi-ar fi majorat pretenţiile, astfel că între firma administrată de martor şi societatea Dig Prodcom a fost încheiat un nou contract, antedatat 30 iunie 2016.
Numărul firmelor insolvente a scăzut cu 10%
În luna septembrie a acestui an, în România existau aproape 40.000 de firme în insolvenţă, cu 10% mai puţin decât în aceeaşi lună a anului trecut, dintre care aproape 6.000 erau firme nou intrate în insolvenţă, potrivit datelor raportului asupra stabilităţii financiare, prezentat marţi de viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Liviu Voinea. În septembrie 2015, numărul firmelor nou intrate în insolvenţă era de aproape 8.000. Evoluţia pozitivă a apărut în contextul în care, în 2015, disciplina financiară a companiilor nefinanciare în raport cu alte firme şi cu statul s-a deteriorat. ”Volumul restanţelor totale ale firmelor private a crescut cu 2,7% în termeni anuali, de la 74,5 miliarde lei în anul 2014, la 76,5 miliarde lei. S-au majorat arieratele faţă de bugetul de stat şi al celor faţă de alţi creditori comerciali”, a afirmat Voinea. Viceguvernatorul a avertizat că incertitudinile privind construcţia bugetară, cadrul legislativ incert în domeniul financiar-bancar şi creditele în valută, în condiţiile deteriorării încrederii investitorii în economiile emergente, pot reprezenta riscuri la adresa stabilităţii financiare a României. ”Riscul privind construcţia si execuţia bugetară în anul 2016 s-a materializat parţial, în sensul în care deficitul bugetar la finalul anului va fi mai mare decât în 2015, dar probabil mai mic decât nivelul prevăzut iniţial”, a spus Voinea. Potrivit raportului asupra stabilităţii financiare prezentat de BNR, deficitul bugetar estimat pentru acest an va fi de 2,8% atât cash, cât şi în sistem ESA. Pentru 2017, deficitul este estimat la 2,8% în cash şi la 3,2% în sistem ESA.
RAR a aplicat service-urilor auto amenzi de 1,1 milioane lei
Registrul Auto Român (RAR) a aplicat amenzi de 1,1 milioane lei (240.000 euro) service-urilor în primele nouă luni, principalele motive fiind lipsa autorizaţiilor tehnice şi calitatea slabă a reparaţiilor, potrivit unui comunicat publicat ieri. RAR a efectuat, în primele nouă luni, 2.118 de controale la firmele care efectuează reparaţii auto, şi ca urmare a unor reclamaţii depuse de clienţi nemulţumiţi de calitatea slabă a reparaţiilor. ”Calitatea slabă a unor servicii de reparaţii din domeniul auto s-a constatat şi ca urmare a celor 426 de reclamaţii primite şi rezolvate în termenul legal”, se arată în comunicat. RAR a dispus, în urma controalelor, 582 de măsuri de oprire a activităţii pentru service-urile la care au fost constate probleme. Printre cel mai des întâlnite nereguli a fost lipsa autorizaţiilor tehnice. ”Autorizaţia tehnică de funcţionare se acordă operatorilor economici care indeplinesc condiţiile de dotare, documentaţie tehnică si tehnologii corespunzătoare, au angajat personal calificat corespunzător lucrărilor pe care le execută”, se arată în comunicat.
Afacerile cu maşini continuă să urce în ritm rapid
Cifra de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut în octombrie cu 18,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, ritm încetinit faţă de cel înregistrat în luna anterioară, în timp ce afacerile din serviciile prestate populaţiei au stagnat, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Pe seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare, afacerile din comerţul cu autovehicule şi motociclete au crescut în octombrie cu 21,4% faţă de a zecea lună din 2015, iar serviciile prestate populaţiei au avansat cu 1,1%. Faţă de luna precedentă, afacerile din comerţul cu autovehicule şi motociclete au crescut în octombrie cu 1,2%, ca serie brută, şi cu 0,5%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. În octombrie, cea mai mare creştere - cu 33,1% faţă de octombrie 2015, pe serie brută - s-a înregistrat la întreţinerea şi repararea maşinilor.De asemenea, afacerile din comerţul cu maşini au urcat cu 23%, iar afacerile din comerţul cu motociclete au avansat cu 10,3% faţă de a zecea lună din 2015, arată datele INS.
