Economic

MOZAIC STIRI NATIONALE: Gratuitate la tren pentru elevii şi studenţii care votează în decembrie

Ziarul de Vrancea
9 dec 2016 218 vizualizări
Uniunea Europeană a lansat o investigaţie pentru a stabili dacă producătorii chinezi vând oţel în Europa la preţuri prea mici, un dosar pe care Beijingul îl urmăreşte cu profundă îngrijorare, relatează Reuters.

Comisia Europeană a stabilit că o plângere depusă de asociaţia producătorilor de oţel din UE, EUROFER, privind un anumit tip de oţel rezistent la coroziune, justifică lansarea unei anchete. UE a impus taxe pe o gamă largă de tipuri de oţel, după ce investigaţii anterioare au arătat că grupuri chineze vând produsele pe piaţă la preţuri atât de mici încât înregistrează pierderi, pentru că producţia lor este prea mare. Un oficial din Ministerul chinez al Comerţului a declarat că Beijingul urmăreşte “cu mare atenţie şi îngrijorare” dosarul şi că problemele Europei privind oţelul sunt legate de o creştere economică slabă. Potrivit lui, nu există nicio bază pentru a acuza producţia în exces a Chinei. El a subliniat că Europa ar trebui să analizeze raţional problemele cu care se confruntă propria sa industrie a oţelului. “Nu ar trebui să adopte măsuri comerciale protecţioniste greşite, care limitează competiţia corectă de pe piaţă”, consideră oficialul.  

România a avut cea mai mare scădere a impozitului la nivel global

România a înregistrat, în ultimii 20 de ani, cea mai mare scădere a impozitului de la nivel global, de peste 43%, dar cu toate acestea impozitul pe venit pentru angajaţii români cu salarii mai scăzute sunt mai mari decât în multe state din Europa de Vest, reiese dintr-un studiu realizat de compania britanică de contabilitate şi consultantă, UHY, care mai arată că în ultimii 30 de ani PIB-ul României a înregistrat unele dintre cele mai mici creşteri din lume de 32,6%. Angajaţii cu venituri mai scăzute au beneficiat, în procent mai mare decât cei cu venituri ridicate, de reducerile globale ale impozitului pe venit din ultimii douăzeci de ani, conform studiului realizat recent de UHY asupra impozitelor pe venit percepute la nivel mondial. Cercetările arată că valoarea medie globală actuală a impozitului pe venit pentru angajaţii care câştigă 30.000 de dolari a scăzut într-un ritm mai alert (în scădere cu 11% - de la 27%, în 1996, până la doar 16% în prezent), comparativ cu impozitele pe venit pentru venituri individuale de un milion de dolari americani (în scădere cu 5,6%, de la 41,4% până la 35,8%), pe parcursul ultimilor douăzeci de ani. “Deşi România a avut cea mai mare scădere a impozitului dintre ţările analizate, de peste 43%, totuşi există ţări din Europa de Est unde taxele de impozit pe venit pentru sectorul de angajaţi cu salarii mai scăzute încă rămân mai mari decât cele ale multor state din Europa de Vest. Croaţia percepe taxe de 20,3%, România 13,4%, iar Polonia 21,3%, comparativ cu 10% în Germania şi Marea Britanie şi 9% în Franţa”, a declarat Camelia Dobre, partener în cadrul UHY Audit CD. Studiul mai arată că, în medie, economiile BRIC (Brazilia, Rusia, India, China) au tăiat impozitele într-un ritm mai alert decât economiile G7, atât pentru angajaţii cu venituri reduse, cât şi pentru cei cu venituri ridicate. Informaţiile deţinute de UHY dezvăluie, de asemenea, măsura în care PIB-ul economiilor globale a crescut în ultimii treizeci de ani, dat fiind că reţeaua UHY a fost înfiinţată în 1986. Cifrele acestora arată că statele în curs de dezvoltare şi ţările în curs de dezvoltare au avut parte de creşteri semnificative în ultimii treizeci de ani – China, cu 1.421% - depăşind, astfel, economiile mai consacrate şi cu mult peste media globală de 135% de creştere a PIB-ului.,,

Câştigul mediu net din România a crescut la 2.108 lei

Câştigul salarial mediu net la nivel naţional, care include atât salariile, cât şi bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajaţii, a crescut cu 0,7%, sau 14 lei, în octombrie faţă de nivelul din luna precedentă, până la 2.108 lei (469 euro), însă ritmul anual de creştere a încetinit la 12,7%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). În septembrie, ritmul anual de creştere a câştigurilor angajaţilor din România încetinise la 14,2%, de la 14,5% în august, când s-a atins un nivel maxim după martie 2009. Creşterea salariilor a fost stimulată prin măsuri guvernamentale, în condiţiile în care, de la 1 mai, salariul minim brut pe economie a fost majorat de guvern cu 19%, de la 1.050 lei până la 1.250 lei. Statisticile oficiale publicate arată că, în termeni reali, ţinând cont de inflaţie - care are o valoare negativă în prezent -, câştigurile au fost mai mari, în luna octombrie 2016, cu 13,2% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. "Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (5.513 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.281 lei)", se arată într-un comunicat al INS. Potrivit tabelelor INS, pe lângă sectorul tehnologiei informaţiei (IT), câştigul mediu net din România nu a depăşit nivelul de 1.000 de euro (4.500 lei) în luna octombrie în niciun alt sector, dar s-a apropiat de acest nivel în câteva domenii: transporturi aeriene (4.370 lei), extracţia petrolului şi a gazelor naturale (4.218 lei), asigurăti şi fonduri de pensii (4.121 lei), fabricarea produselor de cocserie (4.162), activităţi de servicii anexe extracţiei de petrol şi gaze (4.097 lei) şi intermedieri financiare (4.017 lei). Creşterea salariilor a accelerat în ultimele luni ale anului trecut, după ce s-au aprobat mai multe majorări salariale consistente în sistemul bugetar. De la 1 octombrie 2015, salariile din sistemul de sănătate şi în domeniul asistenţei sociale au crescut cu 25%, iar de la 1 decembrie s-au majorat cu 15% salariile din învăţământ şi cu 10% salariile celorlalţi bugetari.

Google Chrome pentru Android aduce noi funcţionalităţi

Google a lansat versiunea 55 a browser-ului Chrome pentru Android care aduce suport offline pentru utilizatorii ce doresc să acceseze anumite pagini web şi atunci când nu au acces la internet. Una dintre ţintele companiilor de tehnologie este aceea de a fi disponibile utilizatorilor, într-o formă sau alta, chiar şi atunci când aceştia nu se pot conecta la internet. Iar cea mai bună cale în acest scop pentru o companie precum Google este descărcarea din timp a conţinutului ce poate fi apoi accesat şi fără conexiune la internet. Cea mai recentă versiune a popularului browser Chrome pentru Android include funcţionalităţi offline. Utilizatorul poate descărca pagini întregi şi chiar muzică sau clipuri video atâta vreme câtă acestea sunt în format HTML5. În acest scop, utilizatorii vor găsi butonul prin care pot iniţia descărcarea paginilor web în meniul browser-ului, iar pentru conţinutul multimedia în format HTML5 butonul va fi afişat chiar pe bara de redare.
 





















În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.