Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Unul din cei mai mari acţionari ai Lukoil şi-ar putea vinde participaţia

Ziarul de Vrancea
4 dec 2016 974 vizualizări
Leonid Fedun, unul dintre cei mai mari acţionari ai Lukoil şi vicepreşedinte al grupului petrolier, nu a exclus vânzarea participaţiei sale către compania Rosneft, apropiată de Kremlin, în contextul speculaţiilor legate de posibila preluare a Lukoil de către Rosneft, a relatat sâmbătă publicaţia rusească RBC, citată de Reuters.

Fedun deţine aproape 10% din acţiunile grupului Lukoil, al doilea producător de petrol din Rusia. El a declarat, pentru publicaţia menţionată, că, "în teorie", Rosneft ar putea prelua Lukoil. "Ştiţi, niciodată să nu spui niciodată. Dacă vin la tine şi îţi spun: îţi oferim 100 de miliarde de dolari pentru companie. Cine ar refuza? Eu, personal, nu aş refuza", a spus Fedun. Rosneft, companie controlată de Igor Secin, un aliat de multă vreme al preşedintelui Vladimir Putin, a devenit cel mai mare producător de petrol listat la bursă după valoarea producţiei, după preluarea companiei anglo-ruse TNK-BP, în 2013. Luna trecută, grupul a preluat un producător rus de talie mijlocie, Bashneft. Pe piaţa rusă există speculaţii că Lukoil este următoarea ţintă de preluare pentru Rosneft. Compania Lukoil este prezentă pe piaţa românească, unde este al treilea jucător pe piaţa producţiei şi distribuţiei de carburanţi. Lukoil deţine rafinăria Petrotel din Ploieşti şi o reţea de peste 300 de benzinării.

Anul viitor vor fi finalizate spaţii comerciale de cel puţin 110.000 mp

Anul 2017 se anunţă unul cu muulte inaugurări de mall-uri şi alte tipuri de spaţii comerciale moderne în România, supărafaţa nouă finalizată fiind estimată între 110.000 şi 180.000 de metri pătraţi de către consultanţii imobiliari. Estimarea cea mai conservatoare aparţine companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle (JLL). “Proiectele de retail anunţate pentru 2017 totalizează aproximativ 110.000 metri pătraţi. Cu excepţia unei extinderi, respectiv AFI Cotroceni, toate proiectele vor fi construite în afara Capitalei”, a declarat pentru News.ro, consultantul JLL, Andrei Drosu. Potrivit datelor transmise de JLL, anul viitor fondul sud-african de investiţii New Europe Property Investments (NEPI) va livra cel mai mare volum de spaţii comerciale prin extinderea a două centre comerciale: Shopping Center Sibiu(circa 11.000 mp), şi Shopping City Galaţi(21.000 mp), dar şi prin inaugurarea Râmnicu Vâlcea Mall (27.900 mp). Anul viitor mai este aşteptat a fi livrat Bistrita Retail Park, un proiect ce are o suprafaţă de 15.000 mp şi este deţinut de Ionuţ Dumitrescu, fondatorul companiei de consultanţă imobiliară Eurisko(care a fost cumpărată de agenţia imobiliară CB Richard Ellis – CBRE). Un alt parc de retail care va fi inaugurat în 2017 va fi Prima Shops din Oradea şi va avea o suprafaţă de circa 10.000 mp. Proiectul este dezvoltat şi deţinut de Oasis Retail & Development Consulting, un dezvoltator din Sibiu cu o experienţă de 14 ani pe piaţa centrelor comerciale din România. Lucrările de construcţie ale parcului de retail din Oradea au fost demarate în luna octombrie, iar investiţiile în proiect se vor ridica la aproximativ 12 milioane de euro. Anul viitor, grupul cu capital israelian AFI Europe România va extinde Afi Palace Cotroceni din Bucureşti cu o suprafaţă de 6.500 mp. Potrivit datelor JLL, companiile Florisal şi Drusal vor inaugura anul viitor o galerie comercială cu o suprafaţă de 13.000 mp în cadrul ansamblului rezidenţial denumit Platinia din Cluj-Napoca. În schimb, compania de consultanţă Colliers susţine că suprafaţa de spaţii comerciale care va fi livrată anul viitor ar putea ajunge la 180.000 mp, mai mare faţă de cea calculată de JLL, deoarece estimările pentru anumite proiecte diferă.

Reţea naţională de staţii pentru încărcarea maşinilor electrice

Tinmar, cel mai mare furnizor privat de energie din România, va realiza în următorii ani o reţea naţională de staţii de încărcare pentru maşinile electrice, în condiţiile în care consideră că aceasta este o tehnologie a viitorului, a declarat directorul general al Tinmar, Augustin Oancea. România are, în prezent, o infrastructură slabă pentru alimentarea maşinilor electrice, cu doar câteva zeci de staţii de încărcare în toată ţara. "Este un proiect pe care noi îl avem în vedere, şi anume implementarea unui sistem naţional de staţii electrice. Noi suntem early-adopter (printre primii care introduc n.r.) la produse de genul ăsta. (...) Este una dintre liniile noastre de urmat în anii următori", a spus Oancea, într-un interviu acordat săptămâna aceasta News.ro. Întrebat dacă autiomobilul electric va avea un impact asupra pieţei electricităţii din România, şeful Tinmar a răspuns: "Cu siguranţă da. (...) E tehnologia viitorului". Ultimele date oficiale arată că maşinile cu "emisii zero" sunt tot mai căutate şi pe piaţa românească. Vânzările de autoturisme electrice şi hibride noi au crescut cu 63,4% în primele şapte luni din acest an, la 402 de unităţi, de la 246 în aceeaşi perioadă a anului trecut. Prima companie care a demarat o reţea extinsă de staţii electrice în România este retailerul Kaufland, în parteneriat cu producătorul de energie regenerabilă Renovatio. Kaufland a anunţat, în august, că va dispune de o reţea de 12 puncte de încărcare în România până la finalul acestui an. Însă pe piaţă ar mai putea intra şi alţi jucători importanţi. La finalul lunii noiembrie, un vicepreşedinte al MOL, al patrulea jucător de pe piaţa românească a benzinăriilor, a anunţat că grupul ungar ia în calcul să deschidă puncte de încărcare pentru maşini electrice în România. Potrivit specialiştilor din sector, marele avantaj al maşinii electrice îl reprezintă consumul: parcurgerea unei distanţe de 100 de kilometri costă în jur de 5 lei, în timp ce la un automobil pe benzină, costul este de cel puţin şase ori mai mare.

Grecia vrea să se împrumute din nou de pe piaţa financiară privată

Grecia speră că va putea să încerce o primă revenire pe pieţele financiare în primul semestru din 2017, pentru a pregăti revenirea oficială pe pieţele private de capital în 2018, a declarat vicepremierul grec Yannis Dragasakis, într-un interviu publicat de cotidianul Efimerida ton Syntakton, citat de Reuters. Oficialul elen le-a solicitat creditorilor Greciei să facă o evaluare pozitivă a progreselor realizate de către ţara sa în cadrul planului de salvare financiară, cu ocazia reuniunii miniştrilor de Finanţe din zona euro, care va avea loc luni la Bruxelles. Uniunea Europeană ar trebui să transmită "un mesaj de speranţă poporului grec şi Europei, în ansamblu", a afirmat Dragasakis. Pentru a fi capabilă să testeze pieţele financiare în 2017, Grecia trebuie să facă parte din programul de cumpărare de active al Băncii Centrale Europene (BCE), a subliniat vicepremierul grec. Pentru aceasta, trebuie încheiat actualul plan de salvare şi trebuie acceptate măsuri de reducere a datoriei Greciei nu doar pe termen scurt, ci şi dincolo de 2018, a solicitat oficialul elen.

Creştere economică de 4% şi deficit sub 3% anul viitor

Premierul Dacian Cioloş a declarat, dumincă, într-un interviu la Digi24, că în realizarea proiectului de buget pentru anul viitor se merge în continuare pe "o creştere economică realistă" de peste 4% şi pe un deficit bugetar de sub 3%, precizând, totodată, că sunt luate în calcul şi cheltuielile fixe date de anumite legi în vigoare "Mergem în continuare pe o creştere economică realistă, din analizele şi prognozele pe care le avem, de peste 4%, un deficit bugetar de sub 3%", a afirmat premierul Dacian Cioloş, întrebat fiind pe ce cifre macro se lucrează draft-ul de buget pentru 2017. Totodată, şeful Executivului a precizat că sunt luate în calcul şi cheltuielile fixe date de anumite legi în vigoare, însă nu a precizat dacă este vorba şi despre Legea de aprobare a OUG 20, care se află acum la CCR, prin care sunt mărite anumite categorii de salarii. "Şi luăm în calcul nişte cifre fixe sau cheltuieli fixe, care sunt date de anumite legi pe care le avem în vigoare şi de anumite decizii care au fost luate", a precizat Cioloş.























În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.