MOZAIC STIRI ECONOMICE: Noxele emise de maşini vor fi testate din mers
Registrul Auto Roman a lansat un proces de achiziţie a unui echipament portabil de măsurare a emisiilor poluante, valoarea fiind estimată la 1,62 milioane lei (365.000 euro) fără TVA, care va permite prelevarea şi analizarea unor mostre din gazele emise în mers, în condiţii reale de trafic, pentru toate tipurile de maşini. Procesul de achiziţie publică a fost lansat în 22 septembrie, iar echipamentul corespunde principiilor de funcţionare şi caracteristicilor tehnice prevăzute în ultimele regulamente europene în materie, emise în 2016. "RAR urmează să achiziţioneze un singur echipament portabil, ambarcat pe autovehiculele testate, un sistem compus din mai mule aparate, care se utilizează pentru determinarea poluanţilor gazoşi emişi de autovehicul în timpul deplasării în condiţii reale de trafic, în vederea obţinerii omologării de tip, europene şi naţionale, precum şi a supravegherii de piaţă", a precizat, pentru News.ro, directorul general al RAR, George Dincă. Achiziţia vine la un an după izbucnirea scandalului Volkswagen. Grupul auto german a recunoscut anul trecut că a manipulat testele de poluare pentru 11 milioane de vehicule diesel la nivel mondial, prin instalarea unor softuri ilegale care reduc nivelul emisiilor în timpul testelor. Potrivit experţilor, utilizarea de echipamente precum cel care urmează să intre în dotarea Registrului Auto Roman fac imposibilă trucarea testelor, pentru că sunt sunt măsurate emisiile efective în condiţii de trafi real. Echipamentul poate măsura emisiile tuturor autovehiculelor de pasageri (categoria M) şli de transport de marfă (categoria N). "Echipamentul portabil de măsurare a emisiilor poluante - PEMS -, care se poate instala pe orice autovehicul din categoriile M şi N, se conectează la sistemul de evacuare al autovehiculului, în partea finală a acestuia, prelevează şi analizează mostre din gazele de evacuare, în timp ce autovehiculul este condus în condiţii reale de trafic, pe un traseu prestabilit şi verificat cu ajutorul aparatului GPS din dotarea PEMS", a menţionat şeful RAR. Echipamentul are instalate programe informatice care realizează un raport în care sunt prezentante cantităţile de substanţe poluante - CO, CO2, NO, NO2, NOx, HC, CH4, NMHC -, precum şi particulele nanometrice - pulberi în suspensie - rezultate din analiza gazelor de evacuare prelevate în timpul parcurgerii traseului.
Unicredit vede o creştere economică mai mare în Romania
Grupul financiar italian Unicredit a revizuit în urcare, de la 4,1% la 4,4%, prognoza privind creşterea economică a Romaniei din acest an, după avansul peste aşteptări din primul semestru, dar anticipează o încetinire a creşterii în 2017 pană sub 4%, în condiţiile în care noul guvern, care ar putea fi format în jurul PSD, va trebui să facă eforturi pentru a ţine sub control deficitul bugetar. Economiştii anticipează un avans economic de 4,4% în acest an, cea mai pesimistă prognoză de pe piaţă. Recent, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) şi-a revizuit în urcare la 4,8% estimarea privind creşterea produsului intern brut (PIB) din acest an, estimarea oficială fiind apropiată de cea a multor analişti din mediul bancar. "Creşterea PIB-ului ar putea ajunge în acest an la cel mai ridicat nivel după criza financiară, de 4,4%. Cu toate acestea, excluzand agricultura, creşterea a atins un maxim anul trecut (4,2% în 2015 faţă de 4,1% în 2016)", se arată în raportul trimestrial al Unicredit, publicat marţi. În plus, analiştii Uncredit avertizează că, în acest an, creşterea economică a Romaniei generează dezechilibre importante, în condiţiile în care a fost susţinută în principal prin stimularea consumului. "Creşterea puternică a consumului privat ar putea genera importuri mai mari decat în toate celelalte ţări din Europa Centrală (EC), avand în vedere că producători locali nu reuşesc să valorifice accelerarea vanzărilor cu amănuntul. De asemenea, exporturile vor creşte mai lent decat în restul EC din cauza absenţei proiectelor mari de investiţii în ultimii ani", arată raportul. Statisticile oficiale arată că, în primele şapte luni din 2016, exporturile de bunuri romaneşti au crescut cu 2,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pană la 33 miliarde euro, în timp ce importurile au urcat cu 5,8%, la 38,1 miliarde euro. Pentru întregul an 2016, Unicredit estimează o creştere a exporturilor cu 3,9% faţă de 2015, în timp ce importurile ar urma să avanseze cu 8,7%. în urmă cu trei luni, Unicredit anticipa un avans al exporturilor de doar 1,5%. Pentru 2017, Unicredit estimează o încetinire puternic a creşterii economice. "Anticipăm o decelerare a creşterii economice pană la 3,4% anul viitor, iar primele semne de încetinire ar putea fi vizibile începand de anul acesta. În primul rand, contribuţia agriculturii la PIB va fi mai redusă (sau va lipsi) în anul 2017 după recolta foarte bună din 2016. În al doilea rand, creditarea nouă în lei a atins un punct de varf în acest an şi urmează să încetinească în 2017", anticipează analiştii grupului financiar.
Şeful Microsoft a caştigat în anul trecut 18 milioane de dolari
Directorul general al Microsoft, Satya Nadella, a caştigat în anul fiscal încheiat în iunie 17,7 milioane de dolari, cu 3,3% mai puţin faţă de anul precedent, relatează Bloomberg. Nadella a încasat salariu şi bonusuri de circa 5,66 milioane de dolar şi acţiuni în valoare de 12 milioane de dolari, potrivit datelor preliminare publicate luni de companie. Aproximativ jumătate din acţiuni vor intra în posesia lui Nadella în 2018, dacă Microsoft îşi va îndeplini ţintele legate de venituri, profit operaţional şi abonaţi pentru servicii cloud şi dacă acţiunile vor înregistra performanţe superioare faţă de 60% din companiile membre ale indicelui Standard & Poor’s 500. Restul acţiunilor vor intra în proprietatea sa pană în 2019, dacă Nadella va rămane în funcţie. La numirea în funcţia de CEO, Nadella a primit acţiuni evaluate la 59 de milioane de dolari, care îi vor fi livrate în trei tranşe, în 2019, 2020 şi 2021, dacă valoarea returnată acţionarilor Microsoft va fi mai mare comparativ cu 60% din companiile din indicele S&P 500, din cinci ani anteriori.
Sectorul forestier din Romania are cea mai slabă productivitate din UE
Circa 314.000 de persoane lucrează în sectorul silvic şi al prelucrării lemnului, adică 3,6% din numărul total de salariaţi din Romania, însă productivitate acestora este la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană din cauza tehnologiei depăşite, reiese dintr-un studiu realizat de PwC Romania. Din numărul total de angajaţi din sector, 128.000 de persoane lucrează în mod direct, iar alte 186.000 de salariaţi în sectoare conexe. Romania are în prezent cea mai scăzută productivitate a forţei de muncă în sectorul forestier din UE, cu 8,4 unităţi de lucru anuale (ULA, echivalentul muncii efectuate de către un angajat cu normă întreagă) / 1.000 ha, dublu faţă de media europeană de 4,3 ULA / 1,000 ha, se mai arată în studiu. Autoritii studiului susţin că printre motivele productivităţii scăzute se numără lipsa drumurilor forestiere şi tehnologia de recoltare depăşită. Tehnologia depăşită, în ceea ce priveşte sistemele IT, generează şi o eficienţă redusă a supravegherii pădurilor de către anagajaţii statului. “În ţările membre UE, în medie, un singur angajat din administraţia publică gestionează circa 632 ha, de 2,4 ori mai mult faţă de suprafaţa gestionată de un angajat din Romania (263 ha), principala cauză fiind sistemele IT deficitare folosite de autorităţile silvice din Romania”, a declarat Bogdan Belciu, coordonatorul studiului PwC Romania. Informaţiile sunt încluse în cateva concluzii ale studiului realizat de PwC Romania privind sectorul forestier, în condiţiole în care PwC a refuzat să prezinte întregul studiu. Întrebaţi de defrişările ilegale care au loc în Romania, reprezentanţii PwC nu au dorit să dea nicio estimare şi nici să dezvolte subiectul.
Google lansează noi modele de smartphone-uri
Google va lansa marţi noi modele de smartphone-uri, la un eveniment care va avea loc la San Francisco, în cadrul strategiei de a concura Apple la nivelul superior al pieţei telefoanelor, relatează Reuters. Analiştii anticipează că lansările de produse vor include şi alte iniţiative ale Google în domeniul dispozitivelor, între care un sistem de speaker controlat vocal, numit Home, care va concura dispozitivul Echo al Amazon.com, şi o cască pentru realitatea virtuală. Cea mai aşteptată ofertă este o pereche de smartphone-uri sub brandul Pixel, care vor înlocui gama Nexus. În timp ce majoritatea furnizorilor, cu excepţia Apple, utilizează sistemul de operare Android, compania s-a jucat de ani de zile cu diverse abordări de construcţie a propriilor dispozitive fără a-i nemulţumi pe ceilalţi producători. Google a vandut telefoane Nexus din 2010, dar dispozitivele au atras un interes scăzut pe o piaţă dominată de Samsung Electronics. Analiştii atribuie vanzările mediocre sistemului slab de distribuţie, întrucat telefoanele Nexus nu sunt disponibile prin intermediul operatorilor de telefonie, care reprezintă principalele canale de vanzare pentru majoritatea consumatorilor americani.
Investigaţii privind siguranţa a 642.000 de SUV-uri şi autoturisme Ford în SUA
Autoritatea pentru siguranţa traficului din Statele Unite (NHTSA) a deschis două investigaţii preliminare referitoare la 642.000 de SUV-uri şi autoturisme Ford, privind semnalizarea uşilor deschise şi probleme la servodirecţie, transmite Reuters. Ford Motor, al doilea mare producător auto din SUA, a anunţat în septembrie reducerea estimării referitoare la profitul înainte de taxe la 10,2 miliarde de dolari, de la un nivel de minimum 10,8 miliarde de dolari anticipat în iulie, din cauza unor costuri de 640 de milioane de dolari legate de extinderea unei campanii de rechemare a vehiculelor pentru defecţiuni la sistemul de avertizarea luminoasă pentru uşile deschise. NHTSA a anunţat că deschide o investigaţie pentru 380.000 de SUV-uri Ford Edge fabricate în perioada 2011-2013, în urma unor 1.560 de reclamaţii legate de funcţionarea luminilor de avertizare în cazul uşilor deschise. Proprietarii au precizat că nu sunt siguri dacă uşile vehiculelor sunt închise corect.
Băncile se plang că le vor scădea profiturile din cauza legii dării în plată
Şeful Asociaţiei Romane a Băncilor (ARB), Sergiu Oprescu, a declarat marţi că Legea dării în plată va avea un efect negativ asupra creditării şi, implicit, asupra profitabilităţii băncilor, fără, însă, să dea o estimare legată de impactul efectiv. Legea dării în plată a intrat în vigoare în 13 mai şi permite clienţilor care au luat credite imobiliare să scape de orice datorie faţă de bancă dacă cedează imobilul cu care s-a garantat creditul către finanţator. Bancherii s-au opus vehement proiectului, principalul argument fiind că, în acest fel, statul intervine în contractele de credit încheiate între părţi. ”Darea în plată are efecte negative asupra creditării şi a profitabilităţii băncilor. Au scăzut creditele ipotecare, iar bancherii se aşteaptă ca acest trend să fie menţinut în continuare”, a afirmat Oprescu, în cadrul unei conferinţe. Cele mai multe bănci de pe piaţă au majorat, înainte de aplicarea efectivă a actului normativ, avansul minim la creditele standard pană la 35-40%, de la 15-25% anterior. Însă ulterior, băncile au început să revină la rate mai mici ale avansurilor.
