MOZAIC STIRI ECONOMICE:Proprietarul unei companii de transport: E criză de şoferi profesionişti
Compania aeriană britanică EasyJet se mută în UE
Compania aeriană low-cost EasyJet va demara un plan de înfiinţare a unui nou sediu într-un stat membru al Uniunii Europene, pentru a evita efectele deciziei Marii Britanii de ieşire din comunitatea europeană. EasyJet a iniţiat procedura de obţinere a Certificatului de operator aerian (AOC) într-un stat membru UE, ca măsură de urgenţă în cazul în care Marea Britanie va pierde dreptul de a efectua zboruri în spaţiul comunitar după ce va părăsi Uniunea Europeană. Obţinerea acestui certificat va permite companiei EasyJet să îşi mute sediul general într-un stat UE. Compania aeriană low-cost, care în prezent are sediul pe Aeroportul londonez Luton, susţine că cei peste 1.000 de angajaţi din Marea Britanie nu vor fi afectaţi de această schimbare. În funcţie de rezultatele negocierilor, fie va fi înfiinţată o filială a EasyJet, fie, cel mai probabil, sediul legal central va fi mutat din Marea Britanie. Există temeri că decizia de ieşire a Marii Britanii din UE va obstrucţiona accesul companiilor britanice în Spaţiul aeronautic comun european, astfel că mai multe companii aeriene încearcă acum să obţină Certificatul de operator aerian într-un stat UE.
România a exportat anul trecut vin de 7 milioane euro în afara UE
România a exportat anul trecut pe pieţele din afara Uniunii Europene doar 30.500 de hectolitri de vin, la un preţ mediu de 2,33 euro pe litru. Astfel, producătorii locali au trimis în afara UE vin în valoare de doar 7,1 milioane de euro. În continuare cea mai importantă piaţă de export pentru România rămâne Uniunea Europeană, cu un total de 15 milioane euro anul trecut, datorită birocraţiei reduse şi lipsei de taxe. "România exportă în special vin la pet sau la vrac, vin ieftin. Preţurile sunt sub cele ale altor mari producători de vin (precum Franţa sau Italia, ţări cunoscute ca producători de vin premium)", spune Victor Ciupercă, directorul care conduce producătorul de vinuri premium Cramele Liliac. Cei mai mulţi producători preferă să exporte în Europa pentru că, spun ei, costurile sunt mari în afara ei, iar volumele prea mici ca să justifice efortul. În China, România trimite aproape jumătate din volumele pe care le vinde în afara UE, la un preţ peste medie, respectiv 2,54 de euro pe litru.
De ce nu reuşesc producătorii romani să acopere cererea de consum
Capacitatea producătorilor locali de a acoperi cererea de consum a fost erodată, în primul trimestru, de presiunea costurilor cu forţa de muncă şi de concurenţa importurilor la preţuri foarte scăzute, se arată într-o publicaţie a Băncii Naţionale a României (BNR). "Creşterea înregistrată de cererea internă în trimestrul I (7,8 la sută) — record pentru perioada postcriză — s-a datorat în principal consumului populaţiei, pe fondul majorărilor salariale operate pe parcursul anului anterior şi al traiectoriei descendente a preţurilor de consum, atribuită în special celor două episoade de reducere a cotei TVA (iunie 2015 şi ianuarie 2016). În plus, apetitul de consum al populaţiei a fost stimulat de o serie de măsuri adoptate de marii operatori comerciali în vederea consolidării cotei de piaţă — extinderea în continuare a reţelelor de distribuţie ale marilor lanţuri de comerţ modern, dar şi intensificarea politicilor promoţionale, în special pe segmentul bunurilor alimentare", informează documentul citat. Potrivit acestuia, principalul segment pe care s-a produs înrăutăţirea balanţei comerciale în trimestrul I este cel al bunurilor de consum (inclusiv autoturisme), "în condiţiile în care uşoara redresare a volumului livrărilor externe — susţinută de exporturile de confecţii şi de mobilă — a fost complet anihilată de expansiunea importurilor". "În acest din urmă caz, un factor semnificativ îl constituie cererea ridicată de maşini second-hand destinate populaţiei. În plus, deficitul comerţului alimentar s-a deteriorat, capacitatea producătorilor locali de a acoperi cererea de consum fiind erodată, pe de o parte, de presiunea costurilor cu forţa de muncă iar, pe de altă parte, de concurenţa importurilor la preţuri foarte scăzute. O înrăutăţire a soldului comercial a înregistrat şi grupa bunurilor intermediare, o contribuţie semnificativă revenind comerţului cu produse chimice, în condiţiile în care industria îngrăşămintelor este în continuare afectată de închiderea unei companii importante în prima jumătate a anului 2015. În schimb, exporturile de maşini, echipamente şi mijloace de transport şi-au accentuat dinamica anuală, majoritatea produselor consemnând îmbunătăţiri ale cotelor deţinute pe o piaţă europeană în extindere", precizează BNR.
Proprietarul unei companii de transport: E criză de şoferi profesionişti
Angajaţii calificaţi, mai ales şoferii profesionişti, care sunt foarte greu de găsit, infrastructura, dar şi legislaţia care nu este predictibilă, sunt principalele provocari pentru managerii din sectorul transporturilor rutiere, a declarat, pentru News.ro, directorul grupului de companii Filadelfia, cu activităţi preponderente în domeniul serviciilor turistice şi de transport din România, Ioan Sighiartău. ”Angajaţii calificaţi rămân o provocare continuă. Foarte greu găseşti pe piaţa din România oameni buni, performanţi. şi dacă activezi în zone limitrofe, cum suntem noi, în nordul ţării, e şi mai greu”, spune Ioan Sighiartău, care precizează că deşi ofertele de muncă sunt tot mai multe, atât în România, cât şi în Uniunea Europeană, numărul şoferilor cu atestat scade cu fiecare an. În România salariile sunt mai mici şi transportatorii din Vest vin şi angajează şoferii noştri, explică managerul. Prin urmare, ”dincolo de faptul că eşti nevoit să creşti salariile, e o provocare tot mai mare să poţi să-i păstrezi pe cei pe care ii ai şi să atragi alţi angajaţi conducători auto”. Un şofer profesionist câştigă, lunar, între 1.500 şi 2.000 de euro, cu diurnă cu tot.
